Page 26 - 1961-02
P. 26
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NTr. h:U4
ixynaagu
Muncii de prim ire In partid — Brigada noastră Tovarăşi în muncă şi-n ci C11
să I se acorde importanta cuvenită S droane au pregătit alte trei pro l
grame pe care le-au prezentat
In activitatea desfăşurată de pot să devină candidaţi de par- cunoaşte îndeaproape calităţile Operatorul chimist loan Bildea la clubul O. M., în sala C.F.U., in E o stradă în Apoldul de mani, păţim umăr la umăr \
Comitetul de partid şi organi tid, dar că organizaţia de bază politice şi profesionale ale ce- de la distileria de gudroane a cartierul Buituri, la căminul cul Sus căreia localnicii li zic pe calea luminoasă deschisă \
zaţiile de bază de la fabrica nu s-a ocupat îndeaproape de îor care merită să Sie primiţi în combinatului hunedorean, a pri tura! din Crisţur şi in alte locuri.
chimică Orăştie, pentru creşte creşterea, educarea şi îndruma- partid. Ele pot cunoaşte felul mit, în vara anului trecut, sarci strada Morii. Mulţi sînt însă de partid, ps calea belşugu- >
rea rîndurilor partidului, s-au rea lor. Mulţi candidaţi de par- na din partea biroului organiza Peste tot ne unde a trecut bri
obţinut unele rezultate pozitive. tid sînt cu stagiul expirat. cum aceştia îşi duc la îndepli- ţiei de bază, de a forma o bri gada noastră, in care au mai de părere că i s-ar potrivi lui, a bucuriei. Dar să veniţi <
Aşa de pildă, organizaţia de gadă artistică de agitaţie. intrat laborantele Minodora Dări, mai bine altă denum ire: la o repetiţie la căminul cui- ş
bază nr. 3, secretar tov. Vasi- Situaţii asemănătoare se în- nire sarcinile obşteşti, cum se Solia Niţă, electricianul loan Du-
le Horia, se ocupă cu grijă de tîinesc şi în alte organizaţii de străduiesc să-şi ridice nivelul Pentru început, instructorul mitriu şi alţii, a fost primită cu strada caselor noi. Şi au tural şi o să vă convingeţi ^
creşterea şi educarea tovarăşi bază din fabrică. Comitetul de brigăzii a adunat în jurul său un multă simpatie şi apreciere.
lor din activul fără de partid şi partid, trebuie să ia măsuri ca politic şi profesional, şi îi pot mănunchi de tineri printre care : dreptate. Majoritatea case- de toate acestea,
a utemiştilor. La primirea în activitatea de primire în rîndul operatorii chimişti, Nieolae Ilie, Cu un program adecvat, bri
partid, organizaţia de bază din membrilor şi candidaţilor de ajuta să înţeleagă mai bine, mai şi Nieolae Ghirţă, laboranta gada artistică de agitaţie de la lor de pe această stradă —
această secţie şi-a îndreptat a- partid să fie mai concretă şi profund politica partidului, ba- Floarea Laze, lăcătuşul Maria distileria de gudroane a dat
tenţia spre cei mai înaintaţi mai eficace, respectîndu-se cu zeţe ştiinţifice ale acestei poli- Lazăr şi alţii. mari, spaţioase, pline cu de Am urmat sfatul colecti
muncitori, ingineri şi tehnici spectacole în casele alegătorului toate, case de adevăraţi gos vistei Felicia Lazăr şi m-am
eni, fruntaşi în producţie, ino La fabrica c h im ic ă ticî, rolul de conducător al par- Un colectiv de creatori, din
tidului în opera de desăvîrşire a care este nelipsit instructorul din Hunedoara', iar in prezent podari — şi le-au ridicat ce dus seara la cămin. Avea re
vatori, care prin munca de zi din Orăşfie construirii socialismului în ţa brigăzii, a trecut la întocmirea pregăteşte sceneta „Gogu Mă
ra noastră. In acest tel, or textului. Au început apoi repeti tăţenii din Apolă de clnd petiţie corul. Aproximativ 50
cu zi, prin întreaga lor viaţă şi stricteţe prevederile Statutului ganizaţiile de partid vor putea ţiile. ciucă“, satiră la adresa alegeri
partidului şi a Instrucţiunilor să-şi îmbunătăţească în mod sini. in colectivă. Intr-o ast de romini şi germani repetau
comportare s-au dovedit demni C.C. al P./VLR. cu privire la simţitor activitatea în acest do- Rezultatele eforturilor n-au in- lor din trecut. fel de casă locuieşte şi colec sub îndrumarea dirijorului
primirea de candidaţi şi membri tirziat să se arate. La concursu
de a fi primiţi în partid. Acea de partid. Este necesar ca preo ' meniu şi să primească în rîn rile brigăzilor artistice de agita Pentru activitatea sa rodnică, tivista Felicia Lazăr, recent Fisi Karol, cintece romîneşti
cuparea pentru primirea de noi durile membrilor şi candidaţilor ţie din 1960, brigada de la dis
stă organizaţie de bază a pri tileria de gudroane a ocupat lo comitetul sindicatului din C.S.H. propusă candidată a F.D.P. şi germane, cintece patrioti
pe cei mai harnici muncitori, cul I pe oraş.
mit 6 membri şi 4 candidaţi de a premiat brigada noastră de a- pentru alegerile de deputaţi ce. Iat-o aici şi pe. Felicia
ingineri şi tehnicieni, care s-au De atunci, au trecut citeva
partid. în rîndurile membrilor dovedit demni de această mare luni, perioadă în care artiştii a- gitaţie cu un acordeon. în sfatul popular regional. Cină Lazăr alături de prietenele
malori de la distileria de gu
de partid au fost primiţi mun cinste. IULIU SUSAN au propus-o candidată; cetăţe ei, colectivista Maria Mod-
Acordîn’d importanţa c u v en ită
citori fruntaşi ca Petre Popa, secretar al organizaţiei de bază nii romini şi. germani care o jesch, tinără candidată de
acestei munci, îndrumînd şi con- P.M R. de la distileria de
lăcătuş, Vasile Balaş, strungar, cunoşteau. au avut numai partid şi surorile Sonleitnsr. I
gudroane
cuvinte de laudă pentru ea : colectiviste şi ele. iat-o pe c
colectivistă harnică şi pri Maria Popa, solistă a coru- /
cepută. mereu în mijlocul oa lui ce a luat locul l pentru *
menilor. activistă obştească măiestria interpretării melo- >
neobosită, participantă acti diilor populare 'a cel de al A
vă la viaţa culturală a satu TV-lea concurs al ţormaţiilor )
lui. Despre activitatea cul artistice de amatori din 1957 J
turală vorbeşte intodeaunn iată-l pe colectivistul Hintz )
333= cu pasiune şi interes deose Mihai, pe muncitoarea in >
Petru Jigăreanu, lăcătuş, iar membri şi candidaţi de partid trolînd în mod mai concret ac- O rch estra şcolii bit. G.A.S. Maria Pitter. pe co- )
candidaţi de partid, au fost pri să fie lărgită. Organizaţiile de tivitatea organizaţiilor de bază
miţi fruntaşi ca Vladimir Do- bază să fie îndrumate să acor- în acest domeniu, comitetul de — Noutăţi în activitatea lectivistele Elena Vasiu. pro- }
roftesi, lăcătuş, şi alţii. de mai multă atenţie ca pînă partid al fabricii va putea să
acum muncii de creştere şi edu- determine fără îndoială, în- Din iniţiativa biroului organi gogul Ştefan Găliceanu, îşi dă cultural-artistică desfăşurată pusă de curind candidată a )
Trebuie ţinut seama însă de care a tovarăşilor din activul tr-un timp relativ scurt, îmbu- zaţiei de bază U.T.M., la Şcoala silinţa pentru ca formaţia să
faptul că nu toate organizaţi fără de partid, a tinerilor ute- nătăţirea activităţii tuturor or- profesională de construcţii De se poată produce în public. avem. destule — ne-a spus F.D.P. In alegerile, pentru sta- s
ile de bază din fabrică desfă mişti. Cei din activul fără de ganizaţiilor de bază în ce pri- va, a luat fiinţă o orchestră.
şoară o muncă permanentă pen partid să fie invitaţi la adună- veşte munca de primire de noi Dintre componenţii orchestrei, ea. printre altele. Acum ne tul popular raional. Marin )
tru primirea în partid. Organi rile de partid în care se dezbat membri şi candidaţi de partid, Valoarea instrumentelor procu elevii Aurel Ghiba, loan Juca,
zaţia de bază nr. 1, secretar probleme legate de realizarea rate de conducerea şcolii se ri David Seleja, loan Mihăilă, loan pregătim, cu strguf.nţă de a- Nicoară şi mulţi alţii. J
tov. foan Cocoş, în perioada de sarcinilor de producţie, să li se N. BAD1U dică la 15.000 lei. sumă acor Codea şi alţii, dau dovadă de
la alegeri şi pînă acum a pri dată şcolii pentru meritele deo legeri. In fiecare seară for In faţa corului au ieşit să )
mult interes în aprofundarea cu
sebite aduse de elevi in acţiuni maţiile artistice tac repetiţii.. Cînte cele două Marii: Mc- \
le de muncă patriotică. noştinţelor ce li se predau.
ALEXANDRU MANOILĂ Eu fac parte din formaţia de ria Popa şi Maria Pitter. Cin )
Instructorul orchestrei, peda
elev teatru, din echipa de dansuri tecele populare romîneşti şJ L
şi clnt şi la nor. germane cintate de ele prin¦ )
— Care a fost ultima pie tre care: „Haţegana“, „In J
să de teatru in care aţi ju vîrtita" sau ..Cîvtec tirolez“ )
cat ? prin căldura cu care sînt in i
mit trei membri de partid. Din încredinţeze sarcini în co lecti — Piesa ..îndoiala", pe ca terpretate, ar smulge aplauz' )
re am pressntat-o de mai şi celui mai pretenţios spec- 5
luna februarie 1960 şi pînă a- vele ce se formează pentru a multe ori spectatorilor anul tator. )
cum — adică de un an de zile studia diferite aspecte ale ac
— această organizaţie de bază tivităţii economice, să activeze Cumîmi foloseşte practica trecut. Acum.. în cinstea, ale Corul continuă repetiţia, sc }
gerilor. pregătim, o nouă pie apropie alegerile şi cetate - \
n-a mai primit nici un candi ca agitatori etc. In acelaşi timp, să „In vizită", unde joc un nii din Apold vor să le în- >
premergătoare în producţie la însuşireadat de partid. In activul fără trebuie acordată atenţie pregăti rol principal. timpine cum se cuvine. Cei 1
de partid al acestei organizaţii rii profesionale, stimulării ini La piesa pe care o pregă care muncesc ziua în cadrul )
sînt 42 de tovarăşi, iar organi ţiativei lor creatoare în produc
zaţia de bază U.T.M. din sec ţie, însuşirii celor mai înaintate disciplinelor de specialitate tim participă şi germani, in colectivei, romini şi germani
aceeaşi proporţie cu rominii. seara se tntllnesc la căminul
Ei ne sînt tovarăşi de mun cultural unde se str.ăduie'sc
ţie este constituită din 23 de metode de muncă. In vederea bunei pregătiri a ţă In minerit. In acest timp ne-am fiecare dintre noi a muncit efec că. tovarăşi de clnt şi voie 'să înveţe un cîmtec nou, ori
tovarăşi. întrebat, tov. loan Activîncl nemijlocit în rîndu viitoarelor cadre de specialişti, dat seama de unele greutăţi ce bună. Să o auziţi numai pe un nou dans popular, se stră
Cocoş a spus că mulţi tovarăşi partidul şi guvernul nostru au interveneau în munca minerilor, tiv în anul I de practică pe la a- Marin Pitter. muncitoare la duiesc să-şi ridice măiestria
din activul fără de partid şi rile muncitorilor, inginerilor şi luat o serie de măsuri. Printre ne-am dat seama de marile ce G.A.S., cit de frumos ştie să interpretării pentru ca atunci
dintre ulemişti, sînt pregătiţi şi tehnicienilor, organizaţiile de acestea se numără şi introduce rinţe ale mineritului. proape toate aceste categorii de cînte o doină sau o haţegană cînd îşi vor alege deputaţii
bază au posibilităţi largi de a rea unui an de practică premer sau să-i vedeţi pe tinerii ro să-şi dovedească dragostea şi-
gătoare în producţie, la institu Au urmat apoi anii II, III şi lucrări miniere. mini cu cită măiestrie dan bucuria vieţii noi şi prin
tele de mine, agronomie şi con IV, petrecuţi la institut, ani de sează dansurile populare ger spectacole reuşite.
strucţii. Scopul este bine definit: activitate teoretică. Am făcut cu Lucrările de puşcare, criteriile mane. Astăzi, romini. şi ger-
deprinderea studenţilor cu spe noştinţă cu tot mai multe disci V. C.H1S
cificul procesului de producţie, pline de specialitate. Pe zi ce ce stau la baza alegerii unui a-
formarea unui bagaj de cunoş
rîT53:= tinţe practice necesare unei mai itiutm .faitl numit mod de amplasare a gău
bune asimilări a cunoştinţelor
teoretice predate la curs. Astfel, trecea ne convingeam de utilita rilor şi multe alte probleme de
odată cu începerea anului de în- tea celor învăţate in practică.
văţămînt 1957-1958, studenţii din Materii, cum ar fi geologia sau acest fel, atunci cînd se predau
primul an al Institutului de mi altele, legate direct de speciali
ne din Petroşani au fost repar tate, ca : „Zăcăminte de substan la curs, nu ne sînt lucruri cu to-
tizaţi în practică la Lupeni, Lo- ţă minerală utile“, „Bazele mi ti ul+ 5 » no•i«.- - i-
nea şi U.R.U.M.P. neritului“, „Săparea şi susţinerea
lucrărilor miniere“, le-am înţe Pentru orice student începător Comunicări ştiinfifice medicale
Printre studenţii noului an e- les mult mai bine, deoarece as
xistau mulţi care nu văzuseră pectul fizic ai problemelor tra In ale mineritului, cu 5-6 ani îna
încă mina sau o cunoşteau prea tate la curs, în cea mai mare par
puţin. Cei mai sirguincioşi s-au te. ne era deja cunoscut. inte, o dificultate destul de mare Printre activităţile ce le des- cu, a vorbit celor prezenţi des
obişnuit însă destul de repede cu făşoară secţia de itiziologie a pre problemele actuale ale pre-
noul mediu, inginerii, tehnicie o prezenta orientarea. Societăţii ştiinţelor medicale, fi- venirii şi combaterii tuberculo-
nii, şi minerii mai experimen liala Deva, sînt şi comunicările zei. Dr. Radu David şi alţii, au
taţi, îndrumîndu-ne cu multă -a- Această deficienţă nu se ob ştiinţifice. Astfel de comunicări vorbit despre complexe primare
servă insă la nici unul din cole s-au tăcut şi în şedinţa ce a a- cu evoluţie gravă la copii sub 2
gii mei, care au tăcut practică vut loc sîmbătă 4 februarie la ani (prezentare de cazuri), a
premergătoare studiilor. spitalul T.B.C. din Deva. 4-a conferinţă de radio-fotogra-
fie (informare), indicaţiile şi li-
Iată, deci, luînd doar citeva La şedinţă au participat me- pitele chimioterapie; antiinfec-
exemple, că această măsură de dici de circumscripţii medicale Joase (simpozionul de la Bueu-
a se efectua un stagiu de prac din regiune, medici şi cadre me-
tică premergătoare de 10 luni a re^In’);închei.erea şedinţei. s-a pre-
fost foarte bine venită şi nu a d„icale m.edii, .de. .la. s.pitalul di.n zentat un plan complex de corn-
întîrziat să-şi arate eficienţa. Deva, şi pacienţi internaţi la
batere a tuberculozei şi informa-
Pentru ca practica premergă spitalul T.B.C. din Deva. tii de teren, urmate de discuţii.
toare studiilor să-şi atingă sco Tov. dr. Ovidiu Constantines-
pul, ea trebuie insă privită cu
toată seriozitatea. Şi în prezent
tenţie în noua noastră activitate. De exemplu, noţiuni ca ; direc mai există încă anumite deficien
Pe măsură ce trecea timpul, ţie, presiune, înclinare a straie ţe in procesul de desfăşurare al Sueoese ale industriei farmaceutice romîneşti
ne-am convins de valoarea cu lor de material util, culcuş, co- practicii, în special de ordin or
In ultimii ani în raionul Ilia s-au construit prin contri noştinţelor primite la această periş şi altele, erau deja înţele ganizatoric, deficienţe care ţin In ultimii ani, industria noastră monare şi cardiace, a începui pro
buţia voluntară a cetăţenilor şi cu sprijin de la stal nume şcoală a muncii. Zilnic, partici se de noi. de slabul interes acordat de u- farmaceutică a obţinut succese im ducţia unor anestezice c a : norartrinai
roase şcoli şi cămine culturale. Intre acestea se numără şi că pam la rezolvarea unor proble uele întreprinderi în sprijinul in portante în sporirea producţiei de me şi clordelazin. Pentru bolile de nutri
minul cultural din satul Cîmpuri-Surduc. me noi de producţie, alături de De acum ştim precis ce e o stitutelor în aceasta privinţă. A- dicamente. In 1960, de pildă, au fost ţie s-a realizat salfamîda cu afecţiune
oameni cu îndelungată experien galerie direcţională, transversa ceste lipsuri,-care pot şi trebuie realizate noi antibiotice pentru preve antidiabetică. In afară de acestea au
lă, suitor, ce-s lucrările de des să fie înlăturate, nu umbresc în nirea şi combaterea bolilor infecţioa- mai fost puse ia dispoziţia bolnavilor
chidere, de pregătire, pentru că să cu nimic din importanţa aces se c a : penicilina sodică, cloramphe- numeroase alte produse farmaceutice
tei măsuri, care contribuie la o nicol, policilina, tetraciclină, endoci-
Si asigurăm In flip i recoltă toată mai bună pregătire a viitorilor clina, eritromicina, aminociclina şi sul- noi.
specialişti ai industriei noastre fizolul. S-au fabricat, de asemenea, noi
socialiste în plin avînt, medicamente destinate tratării afec Datorită grijii continue pe care sta
tui o acordă ocrotirii sănătăţii popu
laţiei, în anul 1961 industria farma
Pentru buna aprovizionare cu aşa fel incit să. asigure cu căl- De asemenea o atenţie deosebi- cimp să fie făcută diferit. In a- DORRINOUJ GHF.ORGHF. ţiunilor cardio-vasculare c a : hepartna ceutică va realiza o serie de noi me‘
şi hepazin. dicamente care pînă acum erau im
legume a oamenilor muncii, in dură răsadniţele pe o durată cit tă va trebui să se dea în acest an cest inod, apariţia recoltei se va student, anul IV — I. M. portate.
Odată cu dezvoltarea chirurgiei pul
Petroşani
primăvara acestui an, unităţile mai lungă dtţ timp. Trebuie cer- tratării seminţelor de legume pe face la epoci diferite, nu va în-
producătoare trebuie să acorde nută mraniţa şi peste pămîntul cale umedă sau uscată. Este ştiut greuna procesul recoltării şi nici
o atenţie deosebită organizării destinat răsadniţelor se va aş- că virozele—boli care în cultură muncile in gospodărie. Brigadie- II N IL
producţiei de legume. In regiu- terne gunoi cald spre a-1 des- produc mari pagube — nu se pot rii care răspund de cultura le- i—'i—'r~'i—11—*r-'r*'*c /—>/¦* R R&
nea noastră se vor cultiva în a- ghe.ţa.
combate clecît prin dezinfectarea gumelor în gospodăriile colecti-
cest an peste 6.100 ha. cu legu- Gospodăriile agricole colecti- seminţelor. ve vor trebui să chibzuiască bine l -*
me din care circa 3.000 ha. des- ve vor trebui să-şi mărească su- Trebuie alese seminţele cele acest lucru, pentru a evita greu l O VARA IN STEPA oare li se pare interesantă şi utilă numai acţiunile duşmanului de clasă
tinate producţiei de legume mar- prafaţa de răsadniţe la maximum mai sănătoase; Astfel, săminţa tăţile de mai tîrziu în muncile
fă. O atenţie deosebită trebuie posibil. Din experienţa legumi- de roşii ca şi celelalte de alt de la grădină. Acolo unde încă l de S BABAEVSKl °ameni!or. cum de nu ştiuseră pînă ci să ducă şi o perseverentă muncă
dată producerii legumelor tini- cititorilor rezultă că’ pentru o fel, trebuie prima dată aleasă în nu s-a transportat gunoiul pe te l atunci nimic despre această muncă? de reeducare a oamenilor cinstiţi. )
purii care vor fi cultivate pe cel bună producţie trebuie să avem apă. Seminţele seci nu vor cădea renul destinat grădinii, să se fa [ Cartea scriitorului sovietic S. Ba- gj sg !nforc acasă cu hotărîrea ferma -1j
puţin 1.500 ha. Dar pentru a pro- pentru fiecare hectar de legume !a tund şi vor fi înlăturate. Pen că neîntîrziat. La fiecare ha. de Procesul zugrăvit în primul volum
duce legume timpurii, trebuie cultivat prin răsad o suprafaţă tru a folosi seminţe şi mai valo grădină trebuie să se aplice 30-40 ( baevski se adresează copiilor şi tine- jg a_^j ccmsacra viaja creşterii oilor, ţ
pregătite de pe acum toate con- de 200-300 m.p. de răsadniţă. Â- roase la roşii, se va face o solu tone bălegar. Unităţile produ Se prelungeşte în volumul următor
diţiile necesare obţinerii unui ceastă suprafaţă permite p’rodu- ţie de apă cu sare de 5 la sută. cătoare trebuie să se aprovizio ( retului, înfăţişîndu-le citeva aspecte !ar terminarea şcolii medii do 1
răsad sănătos, care plantat in cerea şi repicarea integrală a Din seminţele introduse în a- neze din timp cu îngrăşăminte cu o spontaneitate crescută, pe o )
cimp, să se dezvolte repede. răsadului in ghivece nutritive sau ceastă soluţie se vor alege nu chimice mai ales acolo unde can , interesante din viaţa plină de pito- zootehnie, vor veni să lucreze în locu- 1
direct în răsadniţe. Un răsad re- mai cele ce cad la fundul vasu titatea de gunoi este insuficientă. arie mult mai largă. Apar noi per-
Din analizele şi sondajele fă- picat este o garanţie sigură a f resc a ciobanilor, lată pe scurt su- rj|e pg carg |e.au îndrăgit în vacanţă, sonaje pozitive, acţionînd cu îndrăz- -ţ
cute pe teren, rezultă că pregă- unei recolte ţiogate, dar mai lui, deci cele mai bine dezvol Trebuie revizuite uneltele de i
tirile pentru producerea răsadu- ales a unei recolte timpurii, tate şi mai grele. grădinărie, iar utilajul de irigat '^ biectul np‘wov<e“=stt|irr"ii Cartea se citeşte cu mult interes. neală, spontaneitate, dar totdeauna ]
rilor se desfăşoară nesatisfăcă- să se repare. partinic, care fac din puterea exem-
tor. Multe unităţi nu s-au apro- Pentru o producţie timpurie Ţinînd seamă de durata de ve ( In stepele nemărginite ale ţinutu- m, plului cel mai important şi convingă- î
vizionat cu seminţe. Acest fapt care se valorifică la preţuri, a- Legumicultura nu se poate
va duce la întîrzierea însămîn- vantajoase, atenţia unităţilor tre- getaţie a legumelor, producţia face fără mari suprafeţe de ră ( Iui Stavropo! se află o mică şi pi- B A R A G A M V O L . I ş i II tor element propagandistic. V. Em- ţ
ţării in răsadniţe şi în mod nor- buie să se îndrepte înspre folo- sadniţe, fără irigaţie, fără semin Galan dezvăluie faptul că succesele *
mal la întîrzierea producţiei. Dat sirea seminţelor hibride care a- trebuie eşalonată in aşa tel in ţe de valoare culturală mare şi r torească aşezare a ciobanilor, denu- de V. Em . GAL AN
fiind timpul înaintat şi tavora- sigură o mare producţie. Depo- fără utilaje. Acest lucru trebuie ^ gospodărigj exgrcită 0 )
bil organizării producerii răsa- zitul de seminţe „Agrosem“ din cit recoltarea ei să se facă eşa să stea în atenţia consiliilor de [ mită Suhaia Buivola. Vara, a ve- Romanul de larg răsunet, „Bără- 1
durilor este necesar ca să se Alba Iulia posedă seminţe În conducere ale gospodăriilor co f. nit să-şi petreacă aici vacanţa Oleg ^
treacă de îndată la luarea de mă- bride de roşii Zarea X Cormet. lonat, incit să nu se cree lective. Analizind temeinic rezul
suri corespunzătoare. Astfel, tre- Pentru culturile timpurii trebuie tatele anului trecut, eliminind t elev în clasa a Vil-a, împreună cu 2arI are ca te!na dezvoltarea secto puternică influenţă asupra satului ne-
buie să se transporte şi să se a- să se folosească soiurile de roşii ze la un moment dat un sur greşelile şi lipsi vile, să ne pre
şeze in platforme de preîncălzi- California şi hibridul Linia 10 x gătim temeinic pentru obţinerea [• prietenul său Leonka. Intrucît se ru*ui socialist din agricultură în ţara cojectjvjst „Individualiştii" se apro-
re gunoiul destinat răsadniţelor. Bizon, iar pentru varza timpurie plus de recoltă care se valori
unor recolte mari de legume. r cam plictiseau acasă, în satul lor, noastră, în condiţiile unei ascuţite ^^ mai multă încredere de
fică greu. In acest scop se vor
[ hotărîseră să vină în vizită la un- *uP^e clas*h văzută în perspectiva gospot| j n'e şj comunişti, astfel că ac- ^
alege soiurile după durata lor
L chiul Iui Oleg, să mai călătorească victoriei sectorului socialist. ţiunca duşmănoasă nu lipsită de ort-
de vegetaţie, Insămînjarea în ră
t puţin. Dar drumul pînă aici e ling Acţiunea primului volum al roma- gina|jfa(e a Berijan se dovedeşte Ţ
sadniţă trebuie să se tacă in e-
J- şi pînă să ajungă la destinaţie băieţii nului se petrece în anul 19-18 Ia o 0 neputincioasă zvîrcolire spasmodi- 1
L au trecut prin multe peripeţii. Au fermă de stat, condusă de comunistul ^ Pătruns de un puternic suflu co- |
[ călătorit cu luntrea, călare, pe bivoli, Filip care se situează în fruntea lup- munist, romanul lui V. Em. Galan
gsţg 0 !magine grandioasă a pers- -j
ţ pe cămile, cu autocamioane etc. A- tei dusă de ţăranii muncitori împo- pectivei victoriei socialismului în a- i
[ junşi în sat ei fac cunoştinţă cu triva duşmanului de clasă.
i ciobanii şi cu micile lor ajutoare, ur- In lupta lui pentru consolidarea gricullură. biruinţa definitivă a bunel ,
; măresc îndeaproape munca acestora, ^gjsjiuilârici, ei trebuie să învingă nu stări şi demnităţi socîaiiste. I
Gunoiul se va allege cu grijă in soiul Prima Recoltă. tape în aşa tel ca plantarea în Ing. N1COLAE CIN DEA ,J I ^ J . l . - l g . J u . ; i___; u J - G J u j ,