Page 26 - 1961-02
P. 26

pag. 2                                                                       DRUMUL SOCIALISMULUI                                                                                                                                             NTr. h:U4

                                                                                                                                                                                                                                                      ixynaagu

Muncii de prim ire In partid —                                                                                  Brigada noastră                                                                Tovarăşi în muncă şi-n ci C11

să I se acorde importanta cuvenită                                                                              S                                    droane au pregătit alte trei pro­                                                                                             l
                                                                                                                                                     grame pe care le-au prezentat
   In activitatea desfăşurată de     pot să devină candidaţi de par-     cunoaşte îndeaproape calităţile           Operatorul chimist loan Bildea    la clubul O. M., în sala C.F.U., in         E o stradă în Apoldul de mani, păţim umăr la umăr \
Comitetul de partid şi organi­       tid, dar că organizaţia de bază     politice şi profesionale ale ce-       de la distileria de gudroane a       cartierul Buituri, la căminul cul­        Sus căreia localnicii li zic pe calea luminoasă deschisă \
zaţiile de bază de la fabrica        nu s-a ocupat îndeaproape de        îor care merită să Sie primiţi în      combinatului hunedorean, a pri­      tura! din Crisţur şi in alte locuri.
chimică Orăştie, pentru creşte­      creşterea, educarea şi îndruma-     partid. Ele pot cunoaşte felul         mit, în vara anului trecut, sarci­                                             strada Morii. Mulţi sînt însă de partid, ps calea belşugu- >
rea rîndurilor partidului, s-au      rea lor. Mulţi candidaţi de par-                                           na din partea biroului organiza­        Peste tot ne unde a trecut bri­
obţinut unele rezultate pozitive.    tid sînt cu stagiul expirat.        cum aceştia îşi duc la îndepli-        ţiei de bază, de a forma o bri­      gada noastră, in care au mai              de părere că i s-ar potrivi lui, a bucuriei. Dar să veniţi <
Aşa de pildă, organizaţia de                                                                                    gadă artistică de agitaţie.          intrat laborantele Minodora Dări,         mai bine altă denum ire: la o repetiţie la căminul cui- ş
bază nr. 3, secretar tov. Vasi-         Situaţii asemănătoare se în-      nire sarcinile obşteşti, cum se                                            Solia Niţă, electricianul loan Du-
le Horia, se ocupă cu grijă de       tîinesc şi în alte organizaţii de   străduiesc să-şi ridice nivelul           Pentru început, instructorul      mitriu şi alţii, a fost primită cu        strada caselor noi. Şi au tural şi o să vă convingeţi ^
creşterea şi educarea tovarăşi­      bază din fabrică. Comitetul de                                             brigăzii a adunat în jurul său un    multă simpatie şi apreciere.
lor din activul fără de partid şi    partid, trebuie să ia măsuri ca     politic şi profesional, şi îi pot      mănunchi de tineri printre care :                                              dreptate. Majoritatea case- de toate acestea,
a utemiştilor. La primirea în        activitatea de primire în rîndul                                           operatorii chimişti, Nieolae Ilie,      Cu un program adecvat, bri­
partid, organizaţia de bază din      membrilor şi candidaţilor de        ajuta să înţeleagă mai bine, mai       şi Nieolae Ghirţă, laboranta         gada artistică de agitaţie de la          lor de pe această stradă —
această secţie şi-a îndreptat a-     partid să fie mai concretă şi       profund politica partidului, ba-       Floarea Laze, lăcătuşul Maria        distileria de gudroane a dat
tenţia spre cei mai înaintaţi        mai eficace, respectîndu-se cu      zeţe ştiinţifice ale acestei poli-     Lazăr şi alţii.                                                                mari, spaţioase, pline cu de Am urmat sfatul colecti­
muncitori, ingineri şi tehnici­                                                                                                                      spectacole în casele alegătorului         toate, case de adevăraţi gos­ vistei Felicia Lazăr şi m-am
eni, fruntaşi în producţie, ino­       La fabrica c h im ic ă            ticî, rolul de conducător al par-         Un colectiv de creatori, din
                                                                          tidului în opera de desăvîrşire a     care este nelipsit instructorul      din Hunedoara', iar in prezent            podari — şi le-au ridicat ce­ dus seara la cămin. Avea re­
vatori, care prin munca de zi                din Orăşfie                  construirii socialismului în ţa­      brigăzii, a trecut la întocmirea     pregăteşte sceneta „Gogu Mă­
                                                                          ra noastră. In acest tel, or­         textului. Au început apoi repeti­                                              tăţenii din Apolă de clnd petiţie corul. Aproximativ 50
cu zi, prin întreaga lor viaţă şi    stricteţe prevederile Statutului     ganizaţiile de partid vor putea       ţiile.                               ciucă“, satiră la adresa alegeri­
                                     partidului şi a Instrucţiunilor      să-şi îmbunătăţească în mod                                                                                          sini. in colectivă. Intr-o ast­ de romini şi germani repetau
comportare s-au dovedit demni        C.C. al P./VLR. cu privire la        simţitor activitatea în acest do-        Rezultatele eforturilor n-au in-  lor din trecut.                           fel de casă locuieşte şi colec­ sub îndrumarea dirijorului
                                     primirea de candidaţi şi membri                                            tirziat să se arate. La concursu­
de a fi primiţi în partid. Acea­     de partid. Este necesar ca preo­    ' meniu şi să primească în rîn­        rile brigăzilor artistice de agita­     Pentru activitatea sa rodnică,         tivista Felicia Lazăr, recent Fisi Karol, cintece romîneşti
                                     cuparea pentru primirea de noi       durile membrilor şi candidaţilor      ţie din 1960, brigada de la dis­
stă organizaţie de bază a pri­                                                                                  tileria de gudroane a ocupat lo­     comitetul sindicatului din C.S.H.         propusă candidată a F.D.P. şi germane, cintece patrioti­
                                                                          pe cei mai harnici muncitori,         cul I pe oraş.
mit 6 membri şi 4 candidaţi de                                                                                                                       a premiat brigada noastră de a-           pentru alegerile de deputaţi ce. Iat-o aici şi pe. Felicia
                                                                          ingineri şi tehnicieni, care s-au        De atunci, au trecut citeva
partid. în rîndurile membrilor                                            dovedit demni de această mare         luni, perioadă în care artiştii a-   gitaţie cu un acordeon.                   în sfatul popular regional. Cină Lazăr alături de prietenele
                                                                                                                malori de la distileria de gu­
de partid au fost primiţi mun­                                            cinste.                                                                                        IULIU SUSAN           au propus-o candidată; cetăţe­ ei, colectivista Maria Mod-
                                                                             Acordîn’d importanţa c u v en ită
citori fruntaşi ca Petre Popa,                                                                                                                               secretar al organizaţiei de bază  nii romini şi. germani care o jesch, tinără candidată de
                                                                          acestei munci, îndrumînd şi con-                                                        P.M R. de la distileria de
lăcătuş, Vasile Balaş, strungar,                                                                                                                                                               cunoşteau. au avut numai partid şi surorile Sonleitnsr. I
                                                                                                                                                                                  gudroane
                                                                                                                                                                                               cuvinte de laudă pentru ea : colectiviste şi ele. iat-o pe c

                                                                                                                                                                                               colectivistă harnică şi pri­ Maria Popa, solistă a coru- /

                                                                                                                                                                                               cepută. mereu în mijlocul oa­ lui ce a luat locul l pentru *

                                                                                                                                                                                               menilor. activistă obştească măiestria interpretării melo- >

                                                                                                                                                                                               neobosită, participantă acti­ diilor populare 'a cel de al A

                                                                                                                                                                                               vă la viaţa culturală a satu­ TV-lea concurs al ţormaţiilor )

                                                                                                                                                                                               lui. Despre activitatea cul­ artistice de amatori din 1957 J

                                                                                                                                                                                               turală vorbeşte intodeaunn iată-l pe colectivistul Hintz )

                                                                                                                333=                                                                           cu pasiune şi interes deose­ Mihai, pe muncitoarea in >

Petru Jigăreanu, lăcătuş, iar        membri şi candidaţi de partid        trolînd în mod mai concret ac-        O rch estra şcolii                                                             bit. G.A.S. Maria Pitter. pe co- )
candidaţi de partid, au fost pri­    să fie lărgită. Organizaţiile de     tivitatea organizaţiilor de bază
miţi fruntaşi ca Vladimir Do-        bază să fie îndrumate să acor-       în acest domeniu, comitetul de                                                                                           — Noutăţi în activitatea lectivistele Elena Vasiu. pro- }
roftesi, lăcătuş, şi alţii.          de mai multă atenţie ca pînă         partid al fabricii va putea să
                                     acum muncii de creştere şi edu-      determine fără îndoială, în-             Din iniţiativa biroului organi­   gogul Ştefan Găliceanu, îşi dă            cultural-artistică desfăşurată pusă de curind candidată a )
   Trebuie ţinut seama însă de       care a tovarăşilor din activul       tr-un timp relativ scurt, îmbu-       zaţiei de bază U.T.M., la Şcoala     silinţa pentru ca formaţia să
faptul că nu toate organizaţi­       fără de partid, a tinerilor ute-     nătăţirea activităţii tuturor or-     profesională de construcţii De­      se poată produce în public.               avem. destule — ne-a spus F.D.P. In alegerile, pentru sta- s
ile de bază din fabrică desfă­       mişti. Cei din activul fără de       ganizaţiilor de bază în ce pri-       va, a luat fiinţă o orchestră.
şoară o muncă permanentă pen­        partid să fie invitaţi la adună-     veşte munca de primire de noi                                                 Dintre componenţii orchestrei,         ea. printre altele. Acum ne tul popular raional. Marin )
tru primirea în partid. Organi­      rile de partid în care se dezbat     membri şi candidaţi de partid,          Valoarea instrumentelor procu­     elevii Aurel Ghiba, loan Juca,
zaţia de bază nr. 1, secretar        probleme legate de realizarea                                              rate de conducerea şcolii se ri­     David Seleja, loan Mihăilă, loan          pregătim, cu strguf.nţă de a- Nicoară şi mulţi alţii.                               J
tov. foan Cocoş, în perioada de      sarcinilor de producţie, să li se                              N. BAD1U    dică la 15.000 lei. sumă acor­       Codea şi alţii, dau dovadă de
la alegeri şi pînă acum a pri­                                                                                  dată şcolii pentru meritele deo­                                               legeri. In fiecare seară for­ In faţa corului au ieşit să )
                                                                                                                                                     mult interes în aprofundarea cu­
                                                                                                                sebite aduse de elevi in acţiuni­                                              maţiile artistice tac repetiţii.. Cînte cele două Marii: Mc- \
                                                                                                                le de muncă patriotică.              noştinţelor ce li se predau.
                                                                                                                                                             ALEXANDRU MANOILĂ                 Eu fac parte din formaţia de ria Popa şi Maria Pitter. Cin )
                                                                                                                   Instructorul orchestrei, peda­
                                                                                                                                                                                  elev         teatru, din echipa de dansuri tecele populare romîneşti şJ L

                                                                                                                                                                                               şi clnt şi la nor.                         germane cintate de ele prin¦ )

                                                                                                                                                                                                   — Care a fost ultima pie­ tre care: „Haţegana“, „In J

                                                                                                                                                                                               să de teatru in care aţi ju ­ vîrtita" sau ..Cîvtec tirolez“ )

                                                                                                                                                                                               cat ?                                      prin căldura cu care sînt in i

mit trei membri de partid. Din încredinţeze sarcini în co lecti­                                                                                                                                   — Piesa ..îndoiala", pe ca­ terpretate, ar smulge aplauz' )

                                                                                                                                                                                               re am pressntat-o de mai şi celui mai pretenţios spec- 5

luna februarie 1960 şi pînă a-       vele ce se formează pentru a                                                                                                                              multe ori spectatorilor anul tator.                                                 )
cum — adică de un an de zile         studia diferite aspecte ale ac­
— această organizaţie de bază        tivităţii economice, să activeze        Cumîmi foloseşte practica                                                                                         trecut. Acum.. în cinstea, ale­ Corul continuă repetiţia, sc }

                                                                                                                                                                                               gerilor. pregătim, o nouă pie­ apropie alegerile şi cetate - \

n-a mai primit nici un candi­ ca agitatori etc. In acelaşi timp,                                                                                                                               să „In vizită", unde joc un nii din Apold vor să le în- >

premergătoare în producţie la însuşireadat de partid. In activul fără trebuie acordată atenţie pregăti­                                                                                        rol principal.                             timpine cum se cuvine. Cei 1

de partid al acestei organizaţii     rii profesionale, stimulării ini­                                                                                                                             La piesa pe care o pregă­ care muncesc ziua în cadrul )
sînt 42 de tovarăşi, iar organi­     ţiativei lor creatoare în produc­
zaţia de bază U.T.M. din sec­        ţie, însuşirii celor mai înaintate      disciplinelor de specialitate                                                                                     tim participă şi germani, in colectivei, romini şi germani

                                                                                                                                                                                               aceeaşi proporţie cu rominii. seara se tntllnesc la căminul

                                                                                                                                                                                               Ei ne sînt tovarăşi de mun­ cultural unde se str.ăduie'sc

ţie este constituită din 23 de       metode de muncă.                        In vederea bunei pregătiri a       ţă In minerit. In acest timp ne-am   fiecare dintre noi a muncit efec­         că. tovarăşi de clnt şi voie               'să înveţe un cîmtec nou, ori
tovarăşi. întrebat, tov. loan           Activîncl nemijlocit în rîndu­    viitoarelor cadre de specialişti,     dat seama de unele greutăţi ce                                                 bună. Să o auziţi numai pe                 un nou dans popular, se stră­
Cocoş a spus că mulţi tovarăşi                                            partidul şi guvernul nostru au        interveneau în munca minerilor,      tiv în anul I de practică pe la a-        Marin Pitter. muncitoare la                duiesc să-şi ridice măiestria
din activul fără de partid şi        rile muncitorilor, inginerilor şi    luat o serie de măsuri. Printre       ne-am dat seama de marile ce­                                                  G.A.S., cit de frumos ştie să              interpretării pentru ca atunci
dintre ulemişti, sînt pregătiţi şi   tehnicienilor, organizaţiile de      acestea se numără şi introduce­       rinţe ale mineritului.               proape toate aceste categorii de          cînte o doină sau o haţegană               cînd îşi vor alege deputaţii
                                     bază au posibilităţi largi de a      rea unui an de practică premer­                                                                                      sau să-i vedeţi pe tinerii ro­             să-şi dovedească dragostea şi-
                                                                          gătoare în producţie, la institu­        Au urmat apoi anii II, III şi     lucrări miniere.                          mini cu cită măiestrie dan­                bucuria vieţii noi şi prin
                                                                          tele de mine, agronomie şi con­       IV, petrecuţi la institut, ani de                                              sează dansurile populare ger­              spectacole reuşite.
                                                                          strucţii. Scopul este bine definit:   activitate teoretică. Am făcut cu­   Lucrările de puşcare, criteriile          mane. Astăzi, romini. şi ger-
                                                                          deprinderea studenţilor cu spe­       noştinţă cu tot mai multe disci­                                                                                                                  V. C.H1S
                                                                          cificul procesului de producţie,      pline de specialitate. Pe zi ce      ce stau la baza alegerii unui a-
                                                                          formarea unui bagaj de cunoş­
                                   rîT53:=                                tinţe practice necesare unei mai         itiutm .faitl                     numit mod de amplasare a gău­
                                                                          bune asimilări a cunoştinţelor
                                                                          teoretice predate la curs. Astfel,    trecea ne convingeam de utilita­     rilor şi multe alte probleme de
                                                                          odată cu începerea anului de în-      tea celor învăţate in practică.
                                                                          văţămînt 1957-1958, studenţii din     Materii, cum ar fi geologia sau      acest fel, atunci cînd se predau
                                                                          primul an al Institutului de mi­      altele, legate direct de speciali­
                                                                          ne din Petroşani au fost repar­       tate, ca : „Zăcăminte de substan­    la curs, nu ne sînt lucruri cu to-
                                                                          tizaţi în practică la Lupeni, Lo-     ţă minerală utile“, „Bazele mi­      ti ul+ 5 » no•i«.-               - i-
                                                                          nea şi U.R.U.M.P.                     neritului“, „Săparea şi susţinerea
                                                                                                                lucrărilor miniere“, le-am înţe­     Pentru orice student începător                Comunicări ştiinfifice medicale
                                                                             Printre studenţii noului an e-     les mult mai bine, deoarece as­
                                                                          xistau mulţi care nu văzuseră         pectul fizic ai problemelor tra­     In ale mineritului, cu 5-6 ani îna­
                                                                          încă mina sau o cunoşteau prea        tate la curs, în cea mai mare par­
                                                                          puţin. Cei mai sirguincioşi s-au      te. ne era deja cunoscut.            inte, o dificultate destul de mare           Printre activităţile ce le des-         cu, a vorbit celor prezenţi des­
                                                                          obişnuit însă destul de repede cu                                                                                    făşoară secţia de itiziologie a            pre problemele actuale ale pre-
                                                                          noul mediu, inginerii, tehnicie­                                           o prezenta orientarea.                    Societăţii ştiinţelor medicale, fi-        venirii şi combaterii tuberculo-
                                                                          nii, şi minerii mai experimen­                                                                                       liala Deva, sînt şi comunicările           zei. Dr. Radu David şi alţii, au
                                                                          taţi, îndrumîndu-ne cu multă -a-                                              Această deficienţă nu se ob­           ştiinţifice. Astfel de comunicări          vorbit despre complexe primare
                                                                                                                                                     servă insă la nici unul din cole­         s-au tăcut şi în şedinţa ce a a-           cu evoluţie gravă la copii sub 2
                                                                                                                                                     gii mei, care au tăcut practică           vut loc sîmbătă 4 februarie la             ani (prezentare de cazuri), a
                                                                                                                                                     premergătoare studiilor.                  spitalul T.B.C. din Deva.                  4-a conferinţă de radio-fotogra-
                                                                                                                                                                                                                                          fie (informare), indicaţiile şi li-
                                                                                                                                                        Iată, deci, luînd doar citeva             La şedinţă au participat me-            pitele chimioterapie; antiinfec-
                                                                                                                                                     exemple, că această măsură de             dici de circumscripţii medicale            Joase (simpozionul de la Bueu-
                                                                                                                                                     a se efectua un stagiu de prac­           din regiune, medici şi cadre me-
                                                                                                                                                     tică premergătoare de 10 luni a                                                      re^In’);închei.erea şedinţei. s-a pre-
                                                                                                                                                     fost foarte bine venită şi nu a           d„icale m.edii, .de. .la. s.pitalul di.n   zentat un plan complex de corn-
                                                                                                                                                     întîrziat să-şi arate eficienţa.          Deva, şi pacienţi internaţi la
                                                                                                                                                                                                                                          batere a tuberculozei şi informa-
                                                                                                                                                       Pentru ca practica premergă­            spitalul T.B.C. din Deva.                  tii de teren, urmate de discuţii.
                                                                                                                                                     toare studiilor să-şi atingă sco­            Tov. dr. Ovidiu Constantines-
                                                                                                                                                     pul, ea trebuie insă privită cu
                                                                                                                                                     toată seriozitatea. Şi în prezent

                                                                          tenţie în noua noastră activitate. De exemplu, noţiuni ca ; direc­ mai există încă anumite deficien­

                                                                            Pe măsură ce trecea timpul, ţie, presiune, înclinare a straie­ ţe in procesul de desfăşurare al                    Sueoese ale industriei farmaceutice romîneşti
                                                                          ne-am convins de valoarea cu­ lor de material util, culcuş, co- practicii, în special de ordin or­

      In ultimii ani în raionul Ilia s-au construit prin contri­          noştinţelor primite la această        periş şi altele, erau deja înţele­   ganizatoric, deficienţe care ţin            In ultimii ani, industria noastră        monare şi cardiace, a începui pro­
buţia voluntară a cetăţenilor şi cu sprijin de la stal nume­              şcoală a muncii. Zilnic, partici­     se de noi.                           de slabul interes acordat de u-           farmaceutică a obţinut succese im­         ducţia unor anestezice c a : norartrinai
roase şcoli şi cămine culturale. Intre acestea se numără şi că­           pam la rezolvarea unor proble­                                             uele întreprinderi în sprijinul in­       portante în sporirea producţiei de me­     şi clordelazin. Pentru bolile de nutri­
minul cultural din satul Cîmpuri-Surduc.                                  me noi de producţie, alături de          De acum ştim precis ce e o        stitutelor în aceasta privinţă. A-        dicamente. In 1960, de pildă, au fost      ţie s-a realizat salfamîda cu afecţiune
                                                                          oameni cu îndelungată experien­       galerie direcţională, transversa­    ceste lipsuri,-care pot şi trebuie        realizate noi antibiotice pentru preve­    antidiabetică. In afară de acestea au
                                                                                                                lă, suitor, ce-s lucrările de des­   să fie înlăturate, nu umbresc în­         nirea şi combaterea bolilor infecţioa-     mai fost puse ia dispoziţia bolnavilor
                                                                                                                chidere, de pregătire, pentru că     să cu nimic din importanţa aces­          se c a : penicilina sodică, cloramphe-     numeroase alte produse farmaceutice
                                                                                                                                                     tei măsuri, care contribuie la o          nicol, policilina, tetraciclină, endoci-
        Si asigurăm In flip i recoltă toată                                                                                                          mai bună pregătire a viitorilor           clina, eritromicina, aminociclina şi sul-  noi.
                                                                                                                                                     specialişti ai industriei noastre         fizolul. S-au fabricat, de asemenea, noi
                                                                                                                                                     socialiste în plin avînt,                 medicamente destinate tratării afec­          Datorită grijii continue pe care sta­
                                                                                                                                                                                                                                          tui o acordă ocrotirii sănătăţii popu­
                                                                                                                                                                                                                                          laţiei, în anul 1961 industria farma­

Pentru buna aprovizionare cu aşa fel incit să. asigure cu căl- De asemenea o atenţie deosebi- cimp să fie făcută diferit. In a-                      DORRINOUJ GHF.ORGHF.                      ţiunilor cardio-vasculare c a : hepartna   ceutică va realiza o serie de noi me‘
                                                                                                                                                                                               şi hepazin.                                dicamente care pînă acum erau im­
legume a oamenilor muncii, in dură răsadniţele pe o durată cit tă va trebui să se dea în acest an cest inod, apariţia recoltei se va                         student, anul IV — I. M.                                                     portate.
                                                                                                                                                                                                 Odată cu dezvoltarea chirurgiei pul­
                                                                                                                                                                             Petroşani

primăvara acestui an, unităţile mai lungă dtţ timp. Trebuie cer- tratării seminţelor de legume pe face la epoci diferite, nu va în-

producătoare trebuie să acorde nută mraniţa şi peste pămîntul cale umedă sau uscată. Este ştiut greuna procesul recoltării şi nici

o atenţie deosebită organizării destinat răsadniţelor se va aş- că virozele—boli care în cultură muncile in gospodărie. Brigadie-                            II N                              IL

producţiei de legume. In regiu- terne gunoi cald spre a-1 des- produc mari pagube — nu se pot rii care răspund de cultura le-                        i—'i—'r~'i—11—*r-'r*'*c /—>/¦*                                    R R&
nea noastră se vor cultiva în a- ghe.ţa.
                                                                          combate clecît prin dezinfectarea gumelor în gospodăriile colecti-

cest an peste 6.100 ha. cu legu- Gospodăriile agricole colecti- seminţelor.                                     ve vor trebui să chibzuiască bine    l -*

me din care circa 3.000 ha. des-     ve vor trebui să-şi mărească su-       Trebuie alese seminţele cele        acest lucru, pentru a evita greu­    l O VARA IN STEPA                         oare li se pare interesantă şi utilă        numai acţiunile duşmanului de clasă
tinate producţiei de legume mar-     prafaţa de răsadniţe la maximum      mai sănătoase; Astfel, săminţa        tăţile de mai tîrziu în muncile
fă. O atenţie deosebită trebuie      posibil. Din experienţa legumi-      de roşii ca şi celelalte de alt­      de la grădină. Acolo unde încă       l de S BABAEVSKl °ameni!or. cum de nu ştiuseră pînă                                  ci să ducă şi o perseverentă muncă
dată producerii legumelor tini-      cititorilor rezultă că’ pentru o     fel, trebuie prima dată aleasă în     nu s-a transportat gunoiul pe te­    l atunci nimic despre această muncă?                                                 de reeducare a oamenilor cinstiţi.          )
purii care vor fi cultivate pe cel   bună producţie trebuie să avem       apă. Seminţele seci nu vor cădea      renul destinat grădinii, să se fa­   [ Cartea scriitorului sovietic S. Ba- gj sg !nforc acasă cu hotărîrea ferma                                                      -1j
puţin 1.500 ha. Dar pentru a pro-    pentru fiecare hectar de legume      !a tund şi vor fi înlăturate. Pen­    că neîntîrziat. La fiecare ha. de                                                                                            Procesul zugrăvit în primul volum
duce legume timpurii, trebuie        cultivat prin răsad o suprafaţă      tru a folosi seminţe şi mai valo­     grădină trebuie să se aplice 30-40   ( baevski se adresează copiilor şi tine- jg a_^j ccmsacra viaja creşterii oilor,                                                 ţ
pregătite de pe acum toate con-      de 200-300 m.p. de răsadniţă. Â-     roase la roşii, se va face o solu­    tone bălegar. Unităţile produ­                                                                                            Se prelungeşte în volumul următor
diţiile necesare obţinerii unui      ceastă suprafaţă permite p’rodu-     ţie de apă cu sare de 5 la sută.      cătoare trebuie să se aprovizio­     ( retului, înfăţişîndu-le citeva aspecte !ar         terminarea şcolii medii do                                                  1
răsad sănătos, care plantat in       cerea şi repicarea integrală a       Din seminţele introduse în a-         neze din timp cu îngrăşăminte                                                                                             cu o spontaneitate crescută, pe o           )
cimp, să se dezvolte repede.         răsadului in ghivece nutritive sau   ceastă soluţie se vor alege nu­       chimice mai ales acolo unde can­     , interesante din viaţa plină de pito- zootehnie, vor veni să lucreze în locu-                                                   1
                                     direct în răsadniţe. Un răsad re-    mai cele ce cad la fundul vasu­       titatea de gunoi este insuficientă.                                                                                       arie mult mai largă. Apar noi per-
   Din analizele şi sondajele fă-    picat este o garanţie sigură a                                                                                  f resc a ciobanilor, lată pe scurt su- rj|e pg carg |e.au îndrăgit în vacanţă,       sonaje pozitive, acţionînd cu îndrăz-       -ţ
cute pe teren, rezultă că pregă-     unei recolte ţiogate, dar mai        lui, deci cele mai bine dezvol­          Trebuie revizuite uneltele de                                                                                                                                      i
tirile pentru producerea răsadu-     ales a unei recolte timpurii,        tate şi mai grele.                    grădinărie, iar utilajul de irigat   '^ biectul np‘wov<e“=stt|irr"ii           Cartea se citeşte cu mult interes.         neală, spontaneitate, dar totdeauna         ]
rilor se desfăşoară nesatisfăcă-                                                                                să se repare.                                                                                                             partinic, care fac din puterea exem-
tor. Multe unităţi nu s-au apro-        Pentru o producţie timpurie          Ţinînd seamă de durata de ve­                                           ( In stepele nemărginite ale ţinutu-             m,                                  plului cel mai important şi convingă-       î
vizionat cu seminţe. Acest fapt      care se valorifică la preţuri, a-                                             Legumicultura nu se poate
va duce la întîrzierea însămîn-      vantajoase, atenţia unităţilor tre-  getaţie a legumelor, producţia        face fără mari suprafeţe de ră­      ( Iui Stavropo! se află o mică şi pi- B A R A G A M V O L . I ş i II                 tor element propagandistic. V. Em-          ţ
ţării in răsadniţe şi în mod nor-    buie să se îndrepte înspre folo-                                           sadniţe, fără irigaţie, fără semin­                                                                                        Galan dezvăluie faptul că succesele        *
mal la întîrzierea producţiei. Dat   sirea seminţelor hibride care a-     trebuie eşalonată in aşa tel in­      ţe de valoare culturală mare şi      r torească aşezare a ciobanilor, denu-                            de V. Em . GAL AN
 fiind timpul înaintat şi tavora-    sigură o mare producţie. Depo-                                             fără utilaje. Acest lucru trebuie                                                                                                        ^ gospodărigj exgrcită 0     )
 bil organizării producerii răsa-    zitul de seminţe „Agrosem“ din       cit recoltarea ei să se facă eşa­     să stea în atenţia consiliilor de    [ mită Suhaia Buivola. Vara, a ve-            Romanul de larg răsunet, „Bără-                                                    1
 durilor este necesar ca să se       Alba Iulia posedă seminţe În­                                              conducere ale gospodăriilor co­      f. nit să-şi petreacă aici vacanţa Oleg                                                                                          ^
 treacă de îndată la luarea de mă-   bride de roşii Zarea X Cormet.       lonat, incit să nu se cree­           lective. Analizind temeinic rezul­
 suri corespunzătoare. Astfel, tre-  Pentru culturile timpurii trebuie                                          tatele anului trecut, eliminind      t elev în clasa a Vil-a, împreună cu 2arI are ca te!na dezvoltarea secto             puternică influenţă asupra satului ne-
 buie să se transporte şi să se a-   să se folosească soiurile de roşii   ze la un moment dat un sur­           greşelile şi lipsi vile, să ne pre­
 şeze in platforme de preîncălzi-    California şi hibridul Linia 10 x                                          gătim temeinic pentru obţinerea      [• prietenul său Leonka. Intrucît se ru*ui socialist din agricultură în ţara         cojectjvjst „Individualiştii" se apro-
 re gunoiul destinat răsadniţelor.    Bizon, iar pentru varza timpurie    plus de recoltă care se valori­
                                                                                                                unor recolte mari de legume.         r cam plictiseau acasă, în satul lor, noastră, în condiţiile unei ascuţite           ^^  mai multă încredere de
                                                                          fică greu. In acest scop se vor
                                                                                                                                                     [ hotărîseră să vină în vizită la un- *uP^e clas*h văzută în perspectiva gospot| j n'e şj comunişti, astfel că ac- ^
                                                                          alege soiurile după durata lor
                                                                                                                                                     L chiul Iui Oleg, să mai călătorească victoriei sectorului socialist.                ţiunca duşmănoasă nu lipsită de ort-
                                                                          de vegetaţie, Insămînjarea în ră­
                                                                                                                                                     t puţin. Dar drumul pînă aici e ling Acţiunea primului volum al roma- gina|jfa(e a Berijan se dovedeşte Ţ
                                                                          sadniţă trebuie să se tacă in e-
                                                                                                                                                     J- şi pînă să ajungă la destinaţie băieţii nului se petrece în anul 19-18 Ia o       0 neputincioasă zvîrcolire spasmodi-        1
                                                                                                                                                     L au trecut prin multe peripeţii. Au fermă de stat, condusă de comunistul            ^ Pătruns de un puternic suflu co-          |
                                                                                                                                                     [ călătorit cu luntrea, călare, pe bivoli, Filip care se situează în fruntea lup-    munist, romanul lui V. Em. Galan
                                                                                                                                                                                                                                          gsţg 0 !magine grandioasă a pers-           -j
                                                                                                                                                     ţ pe cămile, cu autocamioane etc. A- tei dusă de ţăranii muncitori împo-             pectivei victoriei socialismului în a-      i

                                                                                                                                                     [ junşi în sat ei fac cunoştinţă cu triva duşmanului de clasă.

                                                                                                                                                     i ciobanii şi cu micile lor ajutoare, ur- In lupta lui pentru consolidarea gricullură. biruinţa definitivă a bunel ,

                                                                                                                                                     ; măresc îndeaproape munca acestora, ^gjsjiuilârici, ei trebuie să învingă nu stări şi demnităţi socîaiiste.                     I

Gunoiul se va allege cu grijă in soiul Prima Recoltă.                     tape în aşa tel ca plantarea în       Ing. N1COLAE CIN DEA                                                               ,J I ^ J . l . - l                         g . J u . ; i___; u J - G J u j ,
   21   22   23   24   25   26   27   28   29   30   31