Page 27 - 1961-02
P. 27
Nr. 1804 DRUMUL SOCIALISMULUI Däß. 8
Aprovizionare bogată —
deservire conştiincioasă
Conducerea O.C.L. Alimentara
din Hunedoara, ţinind cont de
De la începutul anului, o ritmicitate Muncifor fruntaş — cerinţele consumatorilor, a luat
în mijlocul elevilor măsur.a ca magazinele alimen
corespu nzăfoare tare să fie fot mai bine apro
vizionate cu sortimente variate
de mărfuri.
Cu toate greutăţile întîmpina- Astfel, la buşteni de fag pen Fruntaşul în producţie Ioan Pentru buna deservire a fost
te în luna ianuarie, I. F. Orăş- tru gater, planul a fost realizat Vlad de la sectorul II vagoane angajat personal corespunzător,
tie, datorită unei mai bune or în proporţie de 130 la sută, la al Atelierelor C.F.R. din Sime- au fost puse in vinzare canti
ganizări a muncii, a reuşit să buşteni de fag pentru rulaj — ria, a fost invitat să participe tăţi sporite de zahăr, ulei, prepa
îndeplinească planul producţiei 215 la sută, la lăzi de fag — la una din orele de dirigenţie rate de carne, conserve de legu
globale în proporţie de 106 la 212 la sută etc. ale anului III de la Şcoala pro me etc.
sută. fesională din Simeria.
La rezultatele obţinute, s-a In urma acestor măsuri, pla
Acest rezultat se datoreşte, în evidenţiat în mod deosebit bri Cu această ocazie, tov. Ioan nul de casă pe luna ianuarie a
primul rînd, faptului că între gada de la Grădişte condusă de Vlad, a vorbit elevilor despre fost realizat în proporţie de
prinderea a asigurat încă de la tov. Manzeru Pop, care şi-a de greutăţile în care ucenicii de 123,5 la sută, iar planul eco
începutul lunii o ritmicitate co păşit planul de producţie în fie altădată erau pevoiţi să înveţe nomic a fost depăşit cu 9,1 la
respunzătoare procesului de care zi, la toate sortimentele. meserie. De asemenea, el a ară sută.
producţie.
Ing. TRAIAN IACOB tat că astăzi, regimul nostru Printre unităţile care au con
democrat-popular, a creat ele tribuit la realizarea şi depăşi
Expunere despre dezvolfarea cinematografiei vilor condiţii minunate de stu rea planului de desfacere se nu
în Jara noastră diu şi practică, în care îşi pot mără : magazinul alimentar nr.
valorifica în întregime aptitudi 1 (responsabil Mendi Klein),
In sala clubului muncitoresc 23 August 1944", în cadrul că- nile. Elevii pot să înveţe astăzi V's^'.y'.A
din Cugir a avut loc întîlnirea
rejai regizorul Mihai Tacob a temeinic orice meserie, în con care şi-a depăşit planul iniţial m—m*WIJPsmmmmm.
regizorului de filme romîneşti diţii care nici nu se pot ase
Mihai Iacob cu cetateni ai ora- reliefat principalele succese ob- măna cu cele din trecut. pe luna ianuarie cu peste 200.000 ¦
suini Cugir. Sala arhiplini, a
, A .. . __ . CORNEL BARBU lei, magazinul nr. 3 (responsa La uzina de piese pentru .wamr.... :::=
ascultat expunerea „Dezvolta- 1'nute m dezvoltarea cmemato- vehicule de la Ciancun,
rea cinematografiei R.P.R. după Utilaje date uitării R. P. Chineză, inovatorul pmsuM ULm
grafiei noastre. bili Gh. Enescu), care de ase Wu Min, (in mijloc) a in ma
In apropierea silozului G.A.C. trodus un nou sistem de
TRAIAN TRIO din Rişca, raionul Brad, stă a- menea şi-a depăşit planul de des polizare a axelor care le
fară, în zăpadă, un motor Die prelungeşte durata de u ti
Curs profesional sel, proprietate a colectiviştilor facere, şi magazinul nr. II con lizare.
din Satul Ealdkmni. La G.A.C.
din Batdovini, se află, tot la dus de Ioan Craus, care şi-a rea
discreţia intemperiilor, un mo
L'a S.M.T. Dobra, mecaniza- de salarizare şi premiere al me- lizat planul în proporţie de 112 9 FEBRUARIE 1961
torii staţiunii participă la un
curs de pregătire profesională. canizatorilor“ etc. la sută. PROGRAMUL 1: 5,40 Muzică popu dans interpretată de orchestra de es
De mult interes se bucură mai lară roniînească : 6,30 Emisiunea pen tradă a Padîoteleviziunii; 19,05 Tri
Pînă acum, au fost predate S. O.
lecţii ca „Stocarea tractoarelor ales lecţiile practice desfăşurate
şi maşinilor agricole“, „îngrijiri tru sa te : îngrijirea şi hrănirea păsă buna Radio; 22,45 Muzică de estra
tehnice şi reparaţii“, „Sistemul chiar în atelierul staţiunii, lec m=
dă ; 23,15 Muzică de cameră de Ra-
ţii conduse de inginerul şef An tor al colectiviştilor din Rişca. Lingotiere după cerinţele rilor pentru sporirea producţiei de vci.
De starea celor două motoare o u ă ; 7,30 Sfatul medicului: Preveni
tonie Iuga. rea şi combaterea gripei; 8,00 Din PROGRAMUL II : 14,08 Muzică in
presa de astăzi; 9,30 „Vreau să ştiu"; strumentală ; 1.5,30 Muzică populară
A. GIBU se fac vinovaţi ambii preşedinţi 11,03 Din muzica popoarelor; 12,25 roinînească; 17,00 Solişti sovietici de
ai celor două gospodării agricole „Pe aripile melodiilor“, muzică de es- muzică uşoară : 17,35 Cîntece şi jocuri
Propunerile devin fapte ofelariîor ! tiad ă; 14,30, Potpuriuri de muzică populare dobrogene; 18,45 Să învă
colective, care, deşi sesizaţi în uşoară; 16,15 „Vorbeşte Moscova!“ ; ţăm limba rusă chitind- 19,30 Gârneţ
Cu ocazia propunerilor de transportat 10 m.e. piatră, b’a- repetate rînduri, nu au luat (Urmare din pag. l-a) amănunţime cauzele oare duc 17,15 Jurnal electoral; 18,00 Muzică de de reporter; 19,40 Gîntece de alegeri;
candidaţi în alegerile pentru lastul şi lemnul necesar, s-au măsuri pentru adăpostirea mo la rebutarea producţiei şi deci 20,30 „Numai pentru albi“ _ schiţă
sfaturile populare, cetăţenii din procurat 300 m.l. cablu de sîr- toarelor. recepţionează...“ Aşa o fi, dar n-au putut fi luate măsuri co
satele Fărcădin şi Găuricea, ra mă, 10 piloni din şine şi un recepţionarea nu face altceva respunzătoare. Dar cum să se
ionul Haţeg, au propus să se I. TOMA deoît să te pună In faţa unui discute mai mult despre cali
construiască un pod suspendat vagon cu ciment,
peste rîul Galbena. La procurarea materialelor Magazin fapt Împlinit, respectiv în faţa tate, de vreme ce consfătuirile dc Richard Rive, scriitor din Uniunea
producţiei rebutate. Repartiza se ocupă de toate problemele
Tov. Vaier Dumbravă, propus şi-au adus o preţioasă contri-
din nou candidat în alegerile buţie şi tov. Ida Jurcovăţ, can- slab aprovizionai rea maiştrilor şi controlorilor pe deodată ? Ele nu se organizea i pasirMiiTgiei Sud-Africană : 21/15 Părinţi şi copii;
pentru Sfatul popular regional, didată de deputat în circums- 23,15 Concert de noapte.
a mobilizat pe cetăţenii celor cripţia electorală raională nr. 5, Vizitînd magazinul mixt din schimburi, nu-i o măsură su ză pe teme, pe cele mai im
dcuă sate la procurarea mate- deputatul comunal Ioan Pave- satul Hăşdat (oraşul Hunedoa ficientă. Şi apoi, ce fac cei 5-6 portante probleme. Se discută 9 FEBRUARIE 1961 W L L rim m m m ® .m iG .
rialnlui necesar. Pînă acum, la Ioni, .cît şi tov. Ion Cotan, pre- ra), observi de la bun început ingineri, îngrămădiţi in schim in aceeaşi măsură şi de produc DEVA : Cuibul Vulturilor ;
locul construcţiei podului s-au şedinţele G.A.C. din Fărcădin. că magazinul nu este aprovizio bul de dimineaţă ? Şi ei ar pu ţie şi de preţ de cost. şi de ca ALBA IULIA : Fortul fără apă; PENTRU 24 ORE
nat cu mărfurile cele mai soli tea fi repartizaţi pe schimburi, litate, indiferent dacă unul din Generalul Della Revere; ORĂŞ-
S. RU5AN citate de către locuitori. şi fără îndoială altele ar fi re aceşti indici este realizat sau TIE : Nopţile Cabiriei; Norii pă Vreme schimbătoare, cu cerul va
zultatele. nu. Şi. aceasta porneşte înainte răsesc cerul ; BRAD : Dardée ; riabil, temporar acoperit. Vor cădfea
Fruniaşii secfiei Lipsesc din magazin becuri cîe toate de la întocmirea refe HUNEDOARA : Soldaţi fără uni precipitaţii slabe. Temperatura staţio
Treburile merg slab şi din ratului. Şeful de secţie îşi ale formă; HAŢEG ; Lilly ; ILIA : nară, va oscila ziua între 0 şi 4 gra
Antrenaţi, in întrecerea socia rul de 400 tone, cu o realizare electrice, unele articole de îm cauză că unii ingineri — deşi ge singur datele şi tot singur Blană de vizon ; PETROŞANI; de, iar noaptea între minus 3 şi mi
listă, oţelarii secţiei a Il-a a planului de 103 la sută şi e- brăcăminte, materiale feroase tineri şi fără experienţă (sînt întocmeşte referatul. Comitetul Un cîntee străbate lumea; Scri nus 7 grade. Vini potrivii cu inten
O.S.M. din Combinatul siderur chipa fopitorului şef Teodor Ca- necesare repartiţiilor inventa doar în perioada de stagiatură) sindica-i de secţie. îi răsfoieşte soare neexpediată; SIMERIA : sificări din sectorul vest. Ceaţă lo
gic Hunedoara, dau bătălia peri- ramalis de la cuptorul II, care rului agricol etc. Toate aceste — dau dispoziţii fără să-i con cu o oră. două. înainte de în Cad frunzele : LONEA : Legea cală.
tr.iuoţel.mai. mult şi .de. calitate şi-a realizat sarcinile in propor mărfuri se găsesc însă în stocuri sulte pe maiştri, dispoziţii care. ceperea. consfătuirii. e lege; SEBEŞ : Rătăcirile dra
superioară. ţie de 102,7 la sută.- mari în depozitele Cooperaţiei. din păcate, nu sînt totdeauna gostei : TEIUŞ ; In pragul vie PENTRU URMĂTOARELE
cele mai potrivite. .Evident,. au existat şi o sea ţii ; ZLATNA : Prinţesa cu stea 3 ZILE
Pe luna ianuarie, fruntaşi în Turnările de cea mai bună ca Conducerea cooperativei ..Uni mă de cauze obiective care au ua de aur; APOLDUL DE SUS:
întrecerea socialistă sînt.: briga litate şi cu cele mai mici pier rea“ din Hăşdat trebuie să li In general, se poate spune că dus la înregistrarea de rebuturi. Mizerabilii seria I a. Vremea devine nesiabilă, cu tera-
deri de oţel pe luna ianuarie le-a chideze această stare de lucruri Aşa de pildă, frigul, lipsa la- peraiura în uşoară creştere.
da de tineret condusă de topito- obţinut maistrul turnător Gheor- boratoridui. comanda rrtare de
rul şef Aurel Păsconi de la cup ghe Baba, împreună cu turnăto şi să se preocupe în perma reducerea, rebutului n-a stat nici poduri. De acum înainte însă
torul 1, care şi-a realizat sarci rul şef Emilian Mihăilă, iar ma — cu excepţia laboratorului, a
nile de producţie in proporţie de caragii fruntaşi în întrecerea so nenţă de buna aprovizionare a în atenţia comitetului sindical
118,2 la sută, echipa fopitorului cialistă sînt. tovarăşii Gheorghe
şef Axente Marian de la cupfo- Angheloiu si Ioan Preduţ. magazinului. . de secţie. In consfătuirile de
EUGEN DAMIANO!U IOAN COSEI I producţie nu s-au dezbătut în
cărui linsă se va mai face sim P O L IO M IE L IT A
B i n e a r fi d a c ă . . . ţită (cît tîmn. ar putea s-o spu ( P A R A L IZ I A I N F A N T I L .Ă )
nă conducerea uzinei?) — a-
n frunfea acfiunilor ...Colectivul de redacţie al ...Şi celelalte organizaţii oeste motive nu mai există. Fap p o n te Si p r e v e n iţii
suplimentului de „Satiră şi U.T.M. din sectoarele şi secţiile tul nu oferă totuşi garanţia că
In ultimul timp, datorită cir la repararea străzilor. Pina în umor“ al gazetei de perete din U. AL Cugir, ar lua exemplul re b u tu l va fi redus sub cifra La 5 februarie 1961, a început pe
culaţiei intense de tractoare, care prezent s-au efectuat peste 400 sectorul sculărie al U. M. Cu organizaţiei de bază U.T.M. din întreg cuprinsul regiunii vaccinarea
transportă diferite materiale pe ore de muncă voluntară. O con gir, ar mai schimba caricaturile sculărie, care a mărit numai în admisă. Pentru a se ajunge aici. antipoliomielitica a populaţiei între
şantierul din Coroieşti, cîteva tribuţie însemnată la repararea luna ianuarie, numărul purtăto trebuie lichidate şi lipsurile a-
străzi din Vulcan au devenit im străzilor şi-au adus-o cetăţenii care datează din 1960 şi arti mintite mai sus. Nu-i deloc 1-30 ani.
practicabile. Pentru a rezolva a- Petru Buzilă, Carol Biro şi Ca- rilor insignei „Prieten al căr greu. dar e fo a rte necesar. Ote-
reastă problemă, deputatul Tu- rol Mihai. colul intitulat „Glume de se ţii“ de la 6 la 31. larii au nevoie de utiJa.1 detur Vaccinarea antipoiionniglitică previne
dor Mocuţă, a antrenat cetăţenii zon", care a fost publicat acum nare de bună calitate, iar tur
NICOLAE ROVENŢA T. GEOGFANU nătorii au obligaţia să le sa
aproape un an. tisfacă această cerinţă.
corespondent
KertnecJy şi problema belgienii au început să se infil îmbolnăvirea
negrilor picuiri din presa occidenfală treze din nou în guvernul de la Prezenfafi-vă cu foţii la vaccinare!
Leopoldville. După cum arată
Ziarul elveţian „Die Tat“ a pu Calder cu justificată indignare,
blicat un articol intitulat „Ken-
nedy nu a vorbit despre proble „ei au făcut o încercare flagrantă
ma negrilor“, din care extragem:
pentru a determina o nouă atitu stabilitate politică sau justiţie belgieni şi lărgit de marionetele de a prelua puterea“. Putem a-
„Există lucruri despre care dine. Cu toate acestea ea nu este socială. Cind vorbim de ţări slab lor. dăuga că ei continuă să facă a-
preşedintele Kennedy, in mesajul suficientă. Este cu mult mai sim dezvoltate ne gindim la Asia şi ceasta încercare şi că li se per
său adresat Congresului, a vor plu să vorbeşti despre „acţiuni Africa. Dar in America de sud „New Statesman“ arată că mite. Tocmai această încercare
bit foarte puţin sau de loc. Vest- comuniste subversive“ în Africa găsim cu uşurinţă oameni din- pentru a înlocui medicii belgieni constituie adevăratul obstacol.
germaniî, de pildă, au remarcat şi să consideri neîncrederea po trei cei mai săraci şi mai pri care atunci cind s-a acordat in De asemenea, ea supără guver
că el nu a vorbit nici de pro poarelor africane faţă de retori mitivi din lume... Oligarhiile bo dependenţa Congoului şi-au în nele africane, fără sprijinul că
blema germană şi nici de Berlin. ca americano-europeană ca fiind găţiei şi forţei militare care do cuiat pur şi simplu cabinetele şi rora Q.N.U. nu poate face nimic. © SE EXTRAG IO NUMERF >Nl O C k i
Şi mai vădit este faptul că noul rezultatul unei „ofensive de pro mină cea mai mare parte a ţă
preşedinte a ocolit la mare dis pagandă comunistă“. rilor din America de sud şi Cen au plecat, a fost nevoie să fie Mobutu îl predă pe Lumumbn » w'lffîHîiîil Oí PHEHI3INL0COE7
tanţă şi problema conflictului ra trală string şurubul în ţară, în aduşi medici din alte ţări ale lu Tui Cliombe, în spatele căruia,
sial din Statele Unite. Dar acest Ce-ar fi dacă anticomuniştii timp ce în străinătate economiile mii. Calder arată că acelaşi lu ca şi în spatele lui Mobutu, se ®Sflemtlspec/nfefA.B.C)e/r/Me j
procedeu nu poate li de mare fo noştri de profesie, in loc să vi- lor bazate pe monocultură sufe cru este valabil şi pentru alte w
los alunei cind se produc eveni neze ziua şi noaptea agenţi domenii importante — învăţă- află belgienii... Deoarece in spa orín (inffere dinurnă.
mente ca acele repetate recent la moscoviţi, s-ar ocupa odată te ră de pe urma fluctuaţiilor pie tele belgienilor se află america
New Orleans... Zilele acestea te meinic de implicaţiile de politică ţelor asupra cărora nu exercită mint, căi ferate, telecomunicaţii, ® UM«& Â fL & ^
roarea albă a reuşit să gonească mondială ale discriminării faţă nici un control. prim-ajutor şi securitatea de zi nii (şi, cu o poziţie la fel de am
din locuinţa sa familia munci de negri în S.U.A. ?“ cu zi a vieţilor şi bunurilor. Şi biguă ca totdeauna, englezii), şi
torului Thomson, pentru că a Priza pe care o are Fidel Cas- in continuare ziarul scrie : americanii mai mult ca oricinp,
îndrăznit să se împotrivească se „De ce sînfem slab! în tro — şi dezavuarea oficială a
gregaţiei rasiale... unor guverne latino-americane „Belgienii s-au purtat mai sînt aceia care conduc (şi plă ............
America lafină" nu ar trebui să ne Înşele în pri tesc) efortul O.N.U. De aceea,
Se pune întrebarea dacă „Vin- vinţa forţei acesteia — se da rău dec.it şi-ar fi putut cineva de explorări
tul proaspăt“ din Washington va Sub acest titlu „New York He închipui. In provincia răsări pe drept sau pe nedrept acţiu ¦m m '‘/W/V
fi suficient de puternic pentru a rald Tribune“ publică un articol toreşte faptului că el intenţio teană, de pildă, toţi magistra
impune,în sfîrşit şi egalitatea in in care analizează unele din cau nează să schimbe ordinea ac ţii, cu excepţia a doi dintre ei, nea O.N.U. nu pare a fi decit un A A A /i Lupe ni
drepturi a negrilor americani, e- zele care au dus ia situaţia tuală a lucrurilor. Pentru popoa camuflaj urmărind să împingă
gaiitate care există pe hirtie de in care se află S.U.A. faţă de ţă rele din America Latină, Castro întreprinderea
mai multe decenii, dar a cărei rile din America Latină. „Din reprezintă eliberarea de oligarhii au urmat exemplul medicilor. Congo într-o poziţie de subordo
toate regiunile cele mai impor nare. Eforturile americane de a-1
traducere in viaţă continuă să tante pentru noi din lume — şi o participare generală la bo „Să nu jonglăm cu cuvintele —
scrie ziarul — nicăieri nu sîn- găţia naţională“... ei pur şi simplu au şters-o. Ei au prezenta pe nefericitul Lumumba
fip zădărnicită in statele din su drept comunist (adică drept o-
lem afit de slabi din punct de V)Ntarlsriul statului Congo" lăsat documente împrăştiate pe cu sediul In strada Avram iancu nr. 1
dai S.U.A. Nimeni nu ar trebui mul Rusiei în aeeeiaşi măsură
vedere moral ca in America La Recent a apărut în Anglia car birouri şi, intr-un caz, chiar o în care Chombe şi Mobutu sînt
să ştie mai bine decit Kennedy tea intitulată sugestiv „Martiriul telegramă nedeschisă“... Intre
tină... statului Congo“ de Ritchie Cal- oamenii belgienilor) nu au con a n g a je a z ă im ediat:
că această problemă nu este nici der, care a făcut o serie de că timp, guvernul lor din Belgia a
De la Rio Grande, prin Ame lătorii prin această ţară, cerce- făcut totul pentru a răpi tină- vins pe nici un politician afri ® Maişiri sondori,
decum o problemă pur internă a tînd în special regiunile cele mai can serios“.
rica Centrală pînă la Tierra del greu lovite de mizerie. După cum rului stat orice speranţă de sta
Americiu Fiecare incident de!a- afirmă publicaţia „New States In încheiere ziarul, comentlnd
Fuego, cea mai mare parte a man“, care recenzează cartea, bilitate ¦financiară. El a alun cartea lui Calder, arată că
cest fel este un cui bătui cu pu Calelor face o grăitoare descrie gat din Congo rezervele de aur, O.N.U. s-a compromis in mod se it* Sondori şefi granic,
populaţiei din America Latină re a tragediei sociale din Con
tere in sicriul lumii occidentale este lipsită de cele mai elemen- go, dezvăluind haosul lăsat de a luat salariile care urmau să lie rios in Congo şi că Harnmar- ® Economişti,
iare lucruri necesare unei vieţi plătite funcţionarilor din unele -skjoeld are o poziţie foarte difi
in Africa. moderne decente. Nu există des servicii publice din Congo. După cilă din cauza atitudinii sale.
tulă hrană sau adăposturi, posi ce a secătuit Congo timp de 50 ...„Hammarskjoe.ld ar Ii făcui ® Contabili,
S-ar crede că recunoaşterea a- bilitatea de invalămînt sau altele, de ani, Belgia a lăsat pur şi sim un serviciu rnai bun O.N.U. dacă
plu ţara in seama carităţii inter ar ti dat publicităţii faptele pri # Teb nicieni mecanici,
cestor realităţi ar fi suficientă
naţionale. Băncile belgiene au vind activitatea Belgiei şi S.U.A @ Ingineri foraj,
blocat chiar şi fondurile necesare din cursul ultimelor clleva luni > @ Maiştri mecanici
celor mai esenţiale servicii. şi ar li înfierat consecinţele a *
...După lovitura lui Mobuln, cestei activităţi“. \
W V v V W »'VW Vv , v » v vW W vVvVW VNA/VVVVVVW /A'.VV '
