Page 29 - 1961-02
P. 29
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAl C A N D ID A Ţ II F .D .P .
SE !NTÍENESC CU A L E G Ă T O R II
îndemn spre noi realizări In mijlocul
alegătorilor
COMUNICATUL Ieri, sala căminului cultural din şi alţi cetăţeni oare au luat cuvîntul,
Baia de Griş, raionul Brad, era pli au făcut numeroase propuneri privind Peste 200 de cetăţeni au ve
Direcfiei Centrate de Statistică asupra îndeplinirii nă. Veniseră acolo peste 500 de ce gospodărirea comunei, privind conti nit Ieri duipă amiază in sala
tăţeni din comună şi din satele din nua înfrumuseţare a satelor. Adam clubului bluming din Hunedoa
Pianului de Stat a! R. P. Romîne pe anul 1960 jur, pentru a se îniîlni cu candidatul Benea, şi alţi alegători, au propus să ra, să se înitllnească cu candi
lor în alegerile pentru Marea Aduna se revizuiască reţeaua electrică în sco daţii lor în alegerile de la 5
In anul 1960 — primul an al pla rea nivelului de trai al oamenilor dură, minereuri de fier, cocs meta ¦datorită lipsei unor măsuri bazate pe re Naţională, tovarăşul Aron Oolce- pul îmbunătăţirii ei, angajîndu-se în maTtie. De faţă erau prezenţi
nului de şase ani — s-au obţinui muncii din Republica Populară Ro- lurgic, vagoane de marfă, autocamioa o analiză temeinică a problemelor teh ru, care candidează în circumscripţia numele cetăţenilor, să contribuie prin tovarăşii Mircea Ramiba, candi
noi şi importante succese în dezvolta mînă. ne, tractoare, combine pentru cerea nice şi organizatorice ale pescuitului, electorală nr. 4 Brad. muncă voluntară şi contribuţie băneas dat în circumscripţia- electora
rea economiei naţionale şi în creşte le, rulmenţi, strunguri, produse sodi insuficienţei în dotarea cu unele uti că la înfăptuirea ei. Alţi alegători au lă regională nr. 62, Iancu So
ce, acid sulfuric, îngrăşăminte chimi laje corespunzătoare, unei slabe preo Intîlnirea s-a desfăşurat într-o at propus să se construiască o şcoală în ra, candidat pentru circumscrip
Í. Industrie ce, anvelope, cherestea, ciment, ţesă cupări pentru formarea profesională mosferă de entuziasm. Cetăţenii au a- satul Boldovini, să se îmbunătăţească ţia electorală orăşenească nr,
tu ri de bumbac, lină şi mătase, tri a cadrelor şi înlăturarea metodeloi rătat cu acest prilej, că în decursul iluminatul în satele Cărăstău şi Bir- 85 şi Gheorghe Viţă, candidat
Planul producţiei globale al între Pe principalele ministere, organi cotaje, încălţăminte, uleiuri comesti empirice în pescuit, folosirii insuficien anilor, cu sprijinul deputaţilor, s-au în iin, să se repare mai multe drumuri în circumscripţia electorală oră
gii industrii a fost îndeplinit în pro zaţii economice centrale şi întreprin bile, zahăr, conserve de carne şi al te a tuturor apelor potrivite pentru făptuit multe lucruri frumoase. Astfel, şi poduri. Cetăţenii s-au angajat să şenească nr. 86.
porţie de 103,6 la sută, iar planul deri industriale ale sfaturilor popu tele. exploatările piscicole. ei au amintit construcţia noii şcoli sprijine Sfatul popular al comunei
producţiei marfă în proporţie de 103 lare, planul de producţie globală a din Baia de Criş, renovarea căminu Baia de Criş în toate acţiunile ce le După ce a fost deschisă adu
la sută. fost îndeplinit după cum urm ează: Direcţia Generală a Industriei Peş Producţiile obţinute la principalele lui cultural, reparaţii de drumuri şi va întreprinde pentru înfrumuseţarea narea, rîncî pe rînd, aproape
telui nu şi-a îndeplinit nici în acest produse industriale în anul 1960 şi multe altele. Cetăţenii au discutat cu satelor, pentru mai buna gospodărire 20 de cetăţeni, In cuvinte sim
an planul, producţia de peşte fiind creşterile înregistrate faţă de 1959 însufleţire şi despre multele înfăptuiri a comunei. ple, şi-au concretizat părerile,
tn scădere faţă de anii precedenţi, sînt următoarele: din anii regimului democrat popular propunerile şi angajamentele
în raionul Brad, în regiunea Hune După întîlnire, alegătorii şi candi privind buna gospodărire a o-
j Producţia efectivă 1900 doara şi în întreaga ţară. datul, au fost oaspeţii formaţiilor ar rasului.
tistice aîe căminului cultural, care au
Cum era şi firesc, cetăţenii prezenţi prezentat cu acest prilej un frumos Oamenii au discutat cu can
Ia întîlnirea cu candidatul lor, au dis program artistic. didaţii lor despre realizările
cutat şi despre unele probleme gospo deosebite care s-au înfăptuit in
dăreşti de viitor. Adam Benea, Traian GHERASIM TRIFA ultimii ani la Hunedoara şi des
Giurgiu, Dumitru Miclean, Aurel Bu- pre noi acţiuni gospodăreşti. In
dugan, Zaharia Vraclu, Nicolae Hieş secretarul Sfatului popular anii de democraţie populară,
comunal Baia de Criş oraşul Hunedoara şi-a schimbat
complet înfăţişarea. Alături de
Cuvîntul gospodarilor agregatele industriale, s-au con
struit noul oraş muncitoresc,
Procentul de îndeplinire Ga în majoritatea satelor noastre lucrări au ajuns pînă la acoperiş. Sa străzi, unităţi social-culturale
a planului pe anul I960 şi în satul Sîntandrei întîlneşti multe tul a fost electrificat şi radio!!cat, s-au etc. Numai anul trecut s-au dat
clădiri construite în ultimii ani, străzi amenajat magazine pentru desfacerea în folosinţă peste 700 de apar
MINISTERUL INDUSTRIEI GRELE 102,1 In cifre In % ţaţă bine amenajate, reţea electrică şi de mărfurilor. Despre toate acestea au tamente, o şcoală eu 16 săli da
— Direcţia Generală a Energiei Electrice 100,6 absolute radioficare, magazine şi altele care-ţi vorbit cu pasiunea bunului gospodar clasă, un complecv de deservi
— Direcţia Generală Minieră 101,7 de pro- atrag imediat privirea. Despre, hărnicia mulţi cetăţeni prezenţi la întîlnire. Ei re a populaţiei şi altele.
— Direcţia Generală a Siderurgiei 103,5 ducţia efec oamenilor de aici, despre planurile lor s-au bucurat aseară împreună cu can
— Direcţiile generale din ramura construcţii de tivă 1959 de viitor, s-a vorbit în multe ocazii. didatul lor de realizările de piuă acum Vorbind ou mîndrie despre
101,0 Şi ieri seară, la întîlnirea care a avut şi tot împreună s-au sfătuit şi asupra multe din aceste realizări, ce
maşini — total Fontă mii tone 1.014 120 loc cu tovarăşul Moise Adam, candi unor probleme de viitor. tăţenii au făcut diverse propu
(din care: Direcţia Generală Autocamioane, Oţel mii tone 1.806 127 datul lor în alegerile de deputaţi pen neri pentru înflorirea continuă
Tractoare şi Mecanică Fină — 102,6 la Laminate finite pline mii tone 1.255 153 tru sfatul popular regional, locuitorii Colectivistul Emil Stoian a propus a oraşului.
sută, Direcţia Generală Utilaj Ghimic, Pe Ţevi de oţel mii tone 123 din Sîntandrei au vorbit cu mîndrie. să se ia măsuri pentru extinderea re
trolier şi Minier —¦ 102,3 la sută) Gccs metalurgic pentru furnale mii tone 338 135 ţelei electrice şi pe alte străzi şi sâ se Maistrul instalator Toisif Rân
Minereu de fier mii tone 820 137 — Cum să nu te mîndreşti cu ase planteze mai mulţi pomi ornamentali. dul!, a propus să se ia măsuri
MINISTERUL INDUSTRIEI PETROLULUI $1 102,0 Gărbune brut extras mii tone 1.460 102 menea comună — spunea cetăţeanul „Cit despre muncă, a spus el, nici-o
CHIMIEI Ţiţei extras mii tone 8.163 101 Octavian Munteanu. In sat există acum grijă. Vom veni toţi ca unul şi orice pentru organizarea în mai bune
99,8 Benzină mii tone 11.500 104 o puternică gospodărie agricolă colec lucrare va fi gata în scurt timp. Ce
— Departamentul Foraj, Extracţie Ţiţei şi 102,7 Uleiuri minerale mii tone 2.792 115 tivă carp numai în ultimul timp şi-a rem numai să ni se pună la dispoziţie condiţiuni a transportului cu
104.0 Gaz metan mii. ms 311 113 construit un grajd pentru 100 capete materiale şi îndrumare tehnică“.
Gaze 101.0 Energie electrică mii. kWh 6.519 112 vite mari, o magazie cu o capacitate autobuzele şi să se construias
— Departamentul Prelucrării Ţiţeiului 108,0 Maşini pentru aşchierea metalelor buc. 7.626 140 de 100 vagoane, pătule silozuri şi al Analizînd posibilităţile locale, mulţi
— Departamentul Ghimiei Anorganice Motoare cu combustie internă mii CP I 4.365 107 tele.. Producţiile mari obţinute la hec cetăţeni printre care Todor Sălaş, Mun că o staţie de aşteptare chiar
— Departamentul Chimiei Organice 108,4 Motoare electrice mii kW 354 118 tar au permis colectiviştilor să-şi facă tean Mihai Medrea, au mai propus pre
Generatori electrici mii kVA 553 135 de la o zi ia alta viaţa tot mai fru lungirea traseului la cursa locală pînă la ieşirea din bluming. Maistrul
MINISTERUL ECONOMIEI FORESTIERE 106,9 Transformatori electrici mii kVA 82 125 moasă. In ultimii ani de pildă, a- in centrul comunei, respectarea orelor
— Direcţia Generală a Silviculturii, Exploatării Utilaje metalurgice tone 1.577 127 proape 100 de colectivişti şi-au cons de consultaţii la dispensarul medical, Nicolae Suciu, sudorul Alexan
instalaţii de foraj buc. 24.554 * 113 truit case noi, tot cam atîţia şi-au curăţirea păşunii şi altele. Cetăţenii
şi Industrializării Lemnului . Utilaje pentru prelucrarea 81 cumpărat mobilă diferită, 37 şi-au cum satului Sîntandrei s-au angajat ca îm dru Veliciu, inginerul Nicolae
— Direcţia Generală a Produselor Finite din tone 138 preună cu candidatul lor tov, Moise
ţiţeiului tone 7.391 145 părat /răgazuri, 81 biciclete, 7 moto Adam, să treacă la înfăptuirea mul Fîntînă şi mulţi alţii, au pro
Lemn Utilaje pentru industria chimică 16.832 tora din aceste obiective chiar în cins
Vagoane de marfă cu ecartament buc. 129 ciclete, alţi 32 aparate de radio etc. tea alegerilor de deputaţi în sfaturile pus să se deschidă un maga
COMITETUL DE STAT PENTRU CONSTRUCŢII. 103.2 buc. 4.608 127 populare.
ARHITECTURA ŞI SISTEMATIZARE - normal mii buc. 12.103 129 In centrul comunei se înalţă acum zin pentru prezentarea mobilei,
Departamentul Construcţiilor şi Materialelor 104.2 Autovehicule buc. 4.553 155 I. MANEA
de Construcţii 107,1 Rulmenţi buc. 17-102 167 un impunător cămin cultural ale cărei să se organizeze diverse ac
100,9 Tractoare 15.692
MINISTERUL INDUSTRIEI BUNURILOR DE Pluguri de fractor buc. 162 ţiuni pentru înfrumuseţarea te
CONSUM 102.3 Combine tractate pentru cereale 5.500
buc. 208 renurilor din jurul blocurilor şi
— Industria uşoară 107,8 păioase mii tone 14-322 172
— Industria alimentară 103,7 Semănători de cereale cu fracţiune mii tone 182 119 gospodărirea mai bună a stră
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MINIS 109.4 mii tone 77 113 zilor.
mecanică 226
TERULUI TRANSPORTURILOR Şl TELE Sodă calcinată mii tone 136
COMUNICAŢIILOR Sodă caustică tone 71 99
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE MINIS Acid sulfuric mii buc 3.695 108
TERULUI INVAŢAMINTULU1 ŞI CUL îngrăşăminte chimice (substanţă ac ione 280
TURII tone 337 193
ÎNTREPRINDERILE INDUSTRIALE ALE SFATU tivă 109 la sutăl mii tone 889 110
RILOR POPULARE Coloranţi organici mii tone 12.714 107
UNIUNEA CENTRALA A COOPERATIVELOR Anvelope auto-fractor-avion mii m2 140 138
MEŞ TEŞUGAREŞTI Fibre şi fire sintetice mii ms 3.054 108
Mase plastice şi răşini sintetice tone 18.111 183
In anul 1960, volumul producţie) Producţia industriei de prelucrare Flîrtie mii. Iei 3-921 143
globale a întregii industrii a crescu! a lemnului a crescut cu 21 la sută Ciment mii. m2 31.259 114
faţă de anul 1959 cu 16,9 la sută, ca urmare a unei valorificări supe Geamuri trase mii. m1* 1.163 113
realizîndu-se o creştere superioară rit rioare a masei lemnoase. Cherestea mii- itR 248 112
mului mediu anual prevăzut în pia Plăci din particole aglomerate mii. buc. 32 134
nul de şase ani (circa 13 la sută). Creşteri însemnate s-au obţinut şi Mobilă mii. lei 25 143
în ramurile producătoare de bunuri Ţesături de bumbac mii per. . 41 107
In industria siderurgică, producţia de consum: în industria textilă (17 Ţesături de Iţnă 4.013
a crescut cu 32 Ia sută şi în indus la sută), în industria confecţiilor (42 Ţesături de mătase mii per. 30.184 110
tria construcţiilor de maşini şi a pre (a sută), în industria pielăriei, blă Tricotaje mii buc. 100
lucrării metalelor cu 22 la sută. Spo năriei şi încălţămintei (18 la sută), Confecţii din ţesături buc. 19.624 353
rul producţiei din aceste ramuri re in industria alimentară (13 la sută). încălţăminte 167
prezintă peste 40 la sută din între- buc. 142
gul spor al producţiei industriale. Planul anual de producţie a fost din care: mii buc. 10.40! 155
depăşit la majoritatea produselor — încălţăminte din piele buc. 130
In industria chimică producţia a importante c a : fontă, oţel, laminate Aparate de radio mii tone 38.089 112
crescut cu 16 la sută. finite pline, ţevi din oţel fără su- Răcitoare electrice 243
Maşini electrice de spălat rufe mii hi. 108
pentru uz casnic. mii tone 52.594 93 La cercul agrozootehnic din G.A.C. Galda de Jos, raionul Alba, se predă o nouă lecţie.
Biciclete mii tone 270 115
Maşini de cusut de uz casnic mii tone 196 ~••••«••o
Carne (fără slănină) mii tone 1.329 162 -• • • • tu e t
Lapte de consum (inclusiv lapte 34
praf! 13 cdnqa(am m .ttlt devin (xtţde
Brînzeturi 117
'.-V W A 'V A A 391
Unt
/ n intimpinarea alegerilor face repetiţii la piesa „înain Uleiuri comestibile HUNEDOARA (de la subre- leranţe admise, laminarea co procesul tehnologic. Acum se
din 5 martie, artiştii a- te şi după alegerile de altă Zahăr dacţia noastră voluntară).
matort din Simeria, sub în dată". Şi formaţia corală, rectă şi in bune condiţiuni a poate lamina în acelaşi timp
drumarea tov. Aurel Mari- de curind reorganizată, care In anul 1961, muncitorii, in oţelurilor speciale, reducerea şi rotund şi pătrat. In felul
nescu, instructorul artistic, cuprinde 45 persoane, a în ginerii şi tehnicienii de la la opririlor accidentale cu 10 la acesta, prin neschimbarea ca-
au început repetiţiile la două ceput să înveţe noi clntece minorul de 800 mm. al C. S. sută, mărirea indicelui de uti. jelor de pe rotund pe pătrat,
acte din „O scrisoare pier printre ca re: „Sub steagul Hunedoara, au de îndeplinit lizare planificat cu 0,5 la su putem produce 200—300 tone
dută" de l. L Caragiale şi la partidului", „Clntecul parti sarcini sporite. Ei trebuie să tă, creşterea productivităţii laminate în plus. O atenţie
sceneta „A doua intilnire“ zanilor păcii", „Candidatul atingă un indice de utilizare muncii cu 5 la sută, reduce deosebită s-a acordat, promo
nostru" etc. a laminorului mult mai mare rea absenţelor nemotivate la vării în funcţii de răspundere
de C. Beiu. In acelaşi timp, in anul care a trecut au fost ob catorii de utilizare la maşinile de fi decît cel înregistrat anul tre zero.
SILVIU CERCEA ţinute noi succese în ridicarea nive lat bumbac cu 5,5 la sută, la răz a unor oameni capabili, cu
recitatorii pregătesc poezii lului tehnic ai producţiei. boaiele de ţesut bumbac cu 8 la sută, cut şi să realizeze angajamen Conducerea secţiei s-a preo dragoste de muncă, cum sînt
corespondent iar la războaiele de ţesut lînă cu 7 tul de a da peste plan 10.000 cupat îndeaproape de asigura Aurel Mlhăilescu, maistru
l e : „Cine votează în S.U.A.“ In industria siderurgică gradul de Ia sută.
folosire intensivă a furnalelor a cres tone laminate de bună cali rea condiţiilor corespunzătoare strungar, Teodor Florea, şef
de N. Cassian, „Cuvint tna- cut faţă de anul 1959 cu 15 la sută, Gradul de mecanizare la transportul tate. pentru desfăşurarea întrecerii de echipă la macarale, Nico
iar cel de folosire a cuptoarelor Mar cărbunelui în abataj a ajuns la 78,9
' inte pentru aleşii noştri" de / n aceste zile, in fiecare tin cu 16 la sută. Peste 50 la sută la sută, iar la transportul în subte Cunoscînd din timp aceste socialiste pe profesii. In acest lae Nisipaşu, şef de echipă la
seară, sala de repetiţii din sporul producţiei de oţel şi circa ran la 93 la sută. In industria con sarcini, conducerea adminis sens, au fost luate o seamă sudori.
I. Horea, „Deputata" de V. a căminului cultural din Şi- 70 la sută din sporul producţiei de structoare de maşini prepararea me trativă, împreună cu comite de măsuri dintre care enu Datorită avîntului pe care
bot găzduieşte un însemnat fontă au fost obţinute pc seama mai canică a amestecurilor de formare în tele sindical şi U.T.M., sub merăm : aprovizionarea ritmi l-a luat întrecerea socialistă
; Felea, „Ieri şi azi" de Eu- bunei utilizări a capacităţilor de pro turnătorii a crescut de la 73,2 la su îndrumarea organizaţiei de că a cuptoarelor adinei cu lin în secţia noastră, graficul de
; gen Jebeleanu, monologul „Pe număr de tineri muncitori ducţie. tă la 82,9 la sută. A sporit de ase partid, au trecut la o mai bu gouri calde de la oţelărie, pu producţie devine pe zi ce tre
menea volumul lucrărilor executate nă organizare a întrecerii so
vremuri de alegeri" de Fred şt colectivişti. Sub conduce In industria petrolului, prin extin mecanic la doborît şi secţionat în ex cialiste şi In mod special a nerea în funcţiune a unui sis ce tot mai bogat. La sfîrşitul
rea învăţătoarelor Maria Ha- derea forajului cu turbina şi îmbună ploatările forestiere. întrecerii pe profesii. In a- tem de încălzire la cuptoare lunii ianuarie, planul secţiei a
Firea etc. tăţirea regimului tehnologic, s-a ob cest fel s-a reuşit să se mobi le adinei, darea în folosinţă a fost depăşit cu 1.450 tone de
ţegan şi Eufemia Conţan, se In anul 1960 s-a extins aplicarea capacelor cu boltă suspendată laminate.
EMIL CREŢII unor procedee tehnologice avansate şi
s-au introdus noi procedee tehnologi
1 impiegat de mişcare ce, au fost puse în fabricaţie noi ti
pregătesc un program de puri de maşini, utilaje şi materiale şi
brigadă, o piesă de teatru, ţinut o creştere a vitezei de foraj cu s-a lărgit sortimentul bunurilor de lizeze în întrecere un însem etc. S-au evidenţiat în mod deo
consum. nat număr de muncitori.
-igada artistică de agita clntece interpretate de so 27 ia sută la explorare şi cu 12 la S-au fixat totodată obiecti Ca urmare, viteza de lami sebit tovarăşii Mircea Hosu.
ţie din satul Bacea, ra (Coriimuaré In pag 3-a) nare a crescut cu 20 tone pe
ionul Ilia, pregăteşte pentru lişti vocali, recitări, toate sută la exploatare. La prelucrarea ţi ve noi, mobilizatoare. Iată ci- minut. Constantin Petru, Iosif Trifu,
teva dintre ele : depăşirea pla Eugen Păcuraru, Gheorghe
alegeri programul de briga închinate alegerilor de la 5 ţeiului s-au realizat randamente mai nului de producţie cu 4 la su O altă măsură este punerea Pop, Vasile Ciuciu şi Constan
martie. /' ¦ tă, reducerea cifrei de rebut în funcţiune a cilindrilor pen tin Tnmandie.
dă „La noi in gospodărie".
C. TRAIAN bune. A crescut valoarea produselor
Echipa de teatru, condusă de
directorul Şcolii elementare obţinute din prelucrarea unei tone de sub admis eu 8 la sută, lami tru două profile de Ia caja fi- AIIHAI PURŢUC
narea tuturor profilelor în to nisoare, oare a îmbunătăţit
învăţătoarea Viorica Grecu, Şlbot (iţei cu 7 la sulă. sudor, laminorul de 801) mm.
In industria textilă au crescut indi
VV\A/V^AA/VVVVW V\ W V ^ V W W V vW vW V V vW W ,'
