Page 3 - 1961-02
P. 3
Nr. 1898 DRUMUL SOCIALISMULUI îST- 3
BBSS
C a la m ity io t m a i „ÎN FLO R EŞTE
SATUL MEU“
fa tu n o -L Brigada artistică de agitaţie muncii, ai celor care pină mâi
¦ Cum arăta Călanul in anii rate in anii puterii populare, vor a căminului cultural din Coşla- ieri nu ştiau nici să-şi semneze
burgheziei ? Un singur furnal, schimba şi mai mult aspectul
eu o capacitate redusă, la care oraşului Călan. Să facem o riu s-a afirmat în cadrul con numele măcar, pătrund tainele
toate operaţiunile se făceau ma scurtă privire asupra anilor
nual. încărcatul se făcea cu 1961— 1965, şi să vedem cum va Echipa de elec cursului organizat anul trecut cărţilor, se pregătesc pentru a
ghifta, desfundatul cu ranga, iar arăta Călanul peste citva timp. tricieni de la oţelă-
fonta se spărgea cu barosul. Pe platoul de lingă apa Streiu- ria Martin nr. | a de către Casa regională a crea deveni folositori patriei. Ca ur
lui se înalţă în prezent un nou C. S. Hunedoara
Comuna Călan purta de ase oraş muncitoresc a cărui primă compusă din Ilie Pe ţiei populare. La fazele comu mare a hotăririlor privind gene
menea pecetea robiei capitaliste. parte, cu o suprafaţă locuibilă lin, Cornel Mane,
Case mici, igrasioase, cîrciumi pentru 15.000 de .muncitori, cu Nicolae Panja, Iile nală, intercomunală şi raională, ralizarea învăţâmîntului şi a
multe, străzi înguste, desfundate, magazine, cinematograf şi alte Crucioiu şi Marin
asistenţă medicală aproape ine obiective social-culturale, va fi Ciirgfhilean, in luna această formaţie tinără, alcătui condiţiilor create in acest scop
xistentă, oameni bolnavi, roşi de gata la sfirşitul anului 1965. ianuarie a.c. a redus
mizerie. Pină acum s-au şi dat în folo durata reparaţiilor tă din tineri muncitori, ţărani (intre care şi gratuitatea ma
sinţă aproape 300 de aparta la macarale la 10-
In anii de democraţie popu mente. 15 ore faţă de 40-50 şi intelectuali, a prezentai pro nualelor şcolare pentru elevii
lară, lucrurile s-au schimbat ra ore cit a fost în
dical. S-au schimbat şi uzina şi Se va dezvolta puterea econo 1980. grame de calitate. De aceea a din clasele I—VII), brigada a-
oamenii, s-au schimbat condiţii mică a oraşului prin construirea
le de trai. In perioada 1948-1960, a noi obiective industriale. Va IN FOTOGRAFIE: avut cinstea să reprezinte raio rată că...
s-au făcut atitea investiţii pentru începe construirea unei staţii echipa.
dezvoltarea uzinei şi alte cons pentru fabricarea brichetelor din nul Alba la trecerea în revistă Astăzi nu găseşti in sat
trucţii social-culturale, cîte s-au cocs, care va folosi ca materie /a m unca
făcut in 90 de ani de dominaţie primă cărbunii neaglutinaţi din a celor mai bune brigăzi artis Copil neşcolarizat...
capitalistă. Astfel, a fost cons Valea Jiului. Aceasîă staţie va Recent a avut loc plenara
truit iurnalul nr. 2 cu un volum funcţiona un timp cu titlu expe Comitetului orăşenesc U.T.M. tice de agitaţie din regiune. Şi Dar nu numai cei mici înva
util de 250 m.c„ o staţie de co rimental, urmînd ca, pe baza re Deva. Plenara a analizat contri
nexiuni, un triaj, un depozit zultatelor ce se vor obţine, să se buţia organizaţiilor de bază trebuie să spunem că şi de a- ţă. Părinţii lor frecventează că
pentru minereu şi o staţie pen treacă treptat la mărirea capa U.T.M. la îndeplinirea sarcini
tru granularea zgurei. Tot în ul cităţii ei, ajungînd ca în 1965 să lor economice şi în acţiunile ceastă dată, artiştii amatori din minul cultural, audiază conferin
timul timp, s-a mărit capacita producă anual 600.000 tone de obşteşti p-e anul 1961.
tea furnalului nr. 1 la 250 m.c., brichete din cocs. O altă cons sattTî Coşlariu s-au situat la loc ţe ştiinţifice şi de cultură gene
s-a mai introdus o maşină de trucţie importantă în această pe După plenară a avut loc în-
turnat fontă pe bandă, care în rioadă va fi şi turnătoria pentru mînarea unor premii în obiecte de frunte. rală, citesc pe Emineşcu, Carâ-
locuieşte munca a 30—40 de oa tuburi de presiune, complect me organizaţiilor de tineret frunta
meni, putîndu-se totodată să se canizată şi care va intra în func şe şi tinerilor evidenţiaţi in Este ştiut că reuşita unui giale, Sadoveanu, sau urmează
economisească zilnic circa 10 ţiune la sfirşitul anului 1962. Se acţiunile întreprinse de organi
tone de fontă faţă de vechea va mai construi o centrală de zaţiile U.T.M. Organizaţie de ti spectacol de brigadă depinde in cursurile cercului agrotehnic. A-
neret fruntaşă pe oraş a fost
metodă de turnare. termo-suflante, care va furniza declarată cea de la întreprinde primul rind de' plicînd in viaţă
rea minieră. Printre cei 8 tineri
De asemenea, construirea uzi aerul necesar pentru furnale şi premiaţi, a fost şi elevul Con textul literar ca- Din e x i e r i e s î ţ a regulile înainta
stantin Stere din anul I I I de la te ale agrotehni
nei de semicocs dotată cu cup va asigura necesităţile de termo- Şcoala profesională de construc re este pus la »rigăziior artistice cii, au fost ob
ţii din Deva — secţia sculptură dispoziţia inter
toare carbofluid, modernizarea ficare, o instalaţie pentru spart — care a primit un ceas de
mină şi un jos de şah. preţilor. Un text de agitaţie ţinute recolte
turnătoriei vechi şi mărirea su fonta iar o altă instalaţie pentru
ALEX. MANOILA bun, cu înalt ^ EEgg5Hg3msgaen sporite la hectar.
prafeţei ei de producţie, cons captarea in fază industrială a
elev conţinut de idei, îmbrăcat intr-o Cu leneşii şi codaşii brigada
truirea turnătoriei de lingotiere tuturor gazelor de la semicoc-
haină artistică corespunzătoare, nu face casă bună. Sînt înţepaţi
cu o capacitate anuală de circa serie.
oferă instructorului posibilităţi cu acul satirei cei care mai mun
40.000 tone piese turnate, ame Acestea sînt numai citeva din
de realizare a unui program dn cesc încă pămîntui „aşa cum au
najarea unui club, construirea a marile construcţii care s-au în
calitate. apucat diri bătrîni“ etc.
3.148 m.p. suprafaţă locuibilă, făptuit în oraşul Călan, care se
Noul text al brigăzii artistice Brigada popularizează de a-
pavarea şi asfaltarea a 12.800 vor construi în viitor şi care vor
Calitatea otelului — în discuţia de agitaţie din Coşlariu, întru semenea realizările obţinute de
m.p. de străzi, sînt numai cite- schimba aspectul oraşului, fă-
neşte în mare măsură aceste G.A.C. din Teiuş şi Mihalţ, arată
va din marile realizări obţinute clnd totodată viaţa locuitorilor
calităţi. Creatorul textului şi in că muncind pămîntui in comun
in oraşul Călan in anii puterii lui tot mai frumoasă.
organizaţiei de partid acelaşi timp instructorul forma ţăranii vor obţine recolte mai
populare. 1. MANEA
ţiei, tov. Victor Gherman, a a- bogate, bunăstarea lor va creş
Construcţiile masive inaugu
Intr-o adunare de partid ţi duce Ia producerea de sulfuri şi xat întreg programul brigăzii te. Urmînd îndemnul partidului,
nută recent, organizaţia de par chiar erupţii, la rebut.
tid din secţia noastră a anali pe problemele actuale, specifice îniovărăşiţii din Coşlariu au for
zat munca depusă de iov. An Noi trebuie să producem oţel
drei Constantin şi Gheorghe electric mai mult şi de calitate satului. Aceasta înfăţişează rea mat o gospodărie agricolă co
Băda, maiştri, pentru îmbună — au spus mai mulţi vorbitori.
tăţirea calităţii oţelului şi re Datoria noastră este să veghem lizările obţinute de ţăranii mun lectivă. Cei dinţii au fost Henter
ducerea rebutului, in discuţiile la respectarea procesului tehno
purtate pe marginea informări logic de elaborare şi turna citori, călăuziţi de partid, în a- Ion, Man Petru, Bucur Rudolf
lor prezentate de aceştia, au
luat parte tov. Dumitru Ara- rea oţelului, să veghem pen nii regimului democrat-popular, etc. Exemplul lor a fost urmat
bagis, Constantin Oprinca, tru a produce numai oţeluri
Gheorghe Furtună, Gheorghe ia atitudine hotărită înmoiriva şi de ceilalţi întovărăşiţi din
Miţă, Rempas Hristos şi alţii. de calitate. Acest lucru trebuie
Atît din informări cit mai aies să-l înţeleagă şi tov. Gheorghe vechiului din conştiinţa unor oa sat. Brigada este mîndră că a
din discuţii, a reieşit că în
munca tov. Andrei Constantin Băda şi Andrei Constantin. Ei meni. contribuit şi ea la atragerea ţă
şi Gheorghe Băda se manifestă trebuie sa fie pătrunşi de răs
comoditate, delăsare, că ei nu punderea ce o au faţă de soarta „înfloreşte satul meu-'1 — a- ranilor întovărăşiţi în gospodă
lucrează cu simţ de răspundere.
producţiei ca organizatorii aces cesta este firul conducător al ria colectivă.
— Datorită lipsei de control, teia. Ei trebuie să-şi corecteze
încălcării disciplinei muncii, a atitudinea faţă de muncă şi sar programului prezentat de cu Pe scenă, interpreţii progra
procesului tehnologic — a spus cinile ce le au, să ia măsuri ca rmei. mului au dat viaţă unui text iz
tov. Rempas Hristos — s-a a- butit, imprimîndu-i un ritm sus
juns să se rebuteze mai multe şi în schimburile lor să se pro Ca pretutindeni, pe întreg cu ţinut, tineresc. O notă bună şi
ducă oţel de calitate, să se re prinsul ţârii, s-a schimbat şi faţa
şarje de oţel. ducă cit mai mult procentul de
rebut. satului .Coşlariu. Brigada artis pentru alegerea judicioasă a
tică de agitaţie, dînd glas sen melodiilor — atractive, vioaie in
timentului dD mindrie si mulţu concordanţă cu conţinutul pro
mire ai muncitorilor şi ţăranilor, gramului.
cîntă ; Continuînd să meargă pe dru
mul început, brigada artistică
Străzile se Înnoiesc, de agitaţie a căminului cultural
Case mindre se clădesc;
Peni-u mine; pentru voi din Coşlariu va putea obţin*' re
S-a dus viaţa de -nevoi. zultate şi mai bune la cel de-al
întunericul, neştiinţa, analfa Vl-lea concurs al formaţiilor ar
betismul, plăgi ruşinoase moşte tistice de amatori de la oraşe şi
— Schimbul nostru — a spus Atît tov. Gh. Băda, cît şi tov. — OOO— nite de la regimul burglvzo-mo- ¦ sate, care se desfăşoară în aces
tov. Dumitru Arabagis — este A. Constantin, şi-au recunoscut şieresc, au lost pentru totdeauna te zile.
mereu codaş şi asta din vina Iipsurifei s-au angajat în faţa Cărţi noi înlăturate. Astăzi fiii oamenilor !. MÎNDRU
tov. Gh. Băda, cate nu trage adunării că vor lupta pentru
la răspundere pe cei indiscipli- lichidarea lor în cel mai scurt ¦vs;
naţi, nu urmăreşte cum se face timp. Faptele urmează să do
turnarea oţelului în cochile. nu vedească că aceşti tovarăşi au ( 11. ARAMA De ia om la om — B irt pm gm m ulm
tras învăţămintele cuvenite din
veghează la respectarea cu stric adunarea de partid. ) versuri. 92 pag. — 3,50 lei.
teţe a procesului tehnologic. VASILE TRl'ŢA Ed. Tineretului
— încălcarea procesului teh • electrician <; E. CAMIl.AR Nopţi udeştene — 2 FEBRUARIE 1981
nologic de turnare a oţelului — ) povestiri. 158 pag. — 2,70 ş Programul I : 6,30 Emisiunea pen lare r o m î n e ş t i 15,00 Instrumentişti
tru sţite: Statui zootehnieianuLii. în de muzică uşoară din ţări prietene;
a spus tov. Gheorghe Niţă — 7 lei E.S PL.A. L drumări pentru crescătorii de o i ; 8,00 16,15 Jocuri populare romîneşti; 16,30
Din presa de astăzi; 9,30 Vreau să „Eliberarea patriei şi construirea sot
\ ,.0 6 IA DE.METRIUS Nunta llo- ştiu; 10,35 Muzică uşoară; 11,30 Fol cialismului oglindite în creaţia corm
clorul în prelucrarea compozitorilor pozitorilor noştri“ ; 17,30 Sfatul medi
) nei — nuvele. Coperta de noştri; 12,45 Cîntece din ţări priete cului : Infecţiile cu stafiiococi; 18,25
n e ; 14,30 Din muzica popoarelor; Doine şi jocuri populare romîneşti;
\ Tiberiu Nicorescu. 180 pag, 16, jo Vorbeşte Moscova ! ; 17,15 Mu 19,30 Carnet de reporter ; ¦Candidaţii
zică instrumentală ; 18,20 Cîntece de poporului; 20,20 Noapte bună, copii:
Z — 3,45 lei; 9,25 lei (cart.) alegeri; 19,05 Tribuna Radio: Cultura ,.A fost odată“, poveste populara sibe-
— bun al maselor populare, de D. riană ; 21,15 Program de cînţece. ro
c & W *1 Ş E.S P.L.A. manţe şi jocuri; 22,30 Muzică din
\ E. FRUNZA Cupa cu garoafe — Boriga : 19,45 Transmisie din Studioul operele.
/ versuri. Ilustraţii de Tia de concerte, a concertului orchestrei
Comunistul Zabarie Scrînd iţă lucrează ca montor de lo- s Pe Hz. 84 pag. — 8,70 lei i
[ comotive la Atelierele de repa rat material rulant Simeria. 1 j (cart.) E.S P.LA. >
LPrin folosirea din plin a timpu lud de lucru şi datorită price- 1
t ţ V. GORUNESCU De-o vîrstă cu Ş
ţ perii lui în muncă, îşi depăşeşte lunar norma cu 15-20 la sută. J Hochei r 1 gheaţa > ţara — versuri,124 pag. — v
[ IN FOTO : Zaharie Scrînd iţă în timpul lucrului. Continuînd pregătirile penlru asociaţiei „Şurianul“ Sebeş a j 5,75 lei E-S.P.L.A. >
campionat, echipa de hochei o susţinut in zilele de 26 ianuarie
la Sebeş şi 29 ianuarie la Cluj ţ ION GHEORGHE Căile pămîn- S
agricole două întîlniri amicale în com
I j<_/ / J / -—rc. pania echipei de categoria A lului — poezii. 112 pag. — y simfonice a Radioteleviziunii; 22,45 «. •O « • • • • # • • *¦.e ¦
,,Ştiinţa" Cluj. Prima întîlnire Muzică de dans.
3 lei ; 6 Iei (cari.) ?
Programul II: 14,08 Melodii popu-
Ed. Tineretului > * Producători din
PENTRU 24 ORE
Calendarul lucrărilor N. MANEA Anii de loc. îngrijire ' t
Vremea în uşoară încălzire cu ce
literară ; Mihai) Pop Guvînt y rul mai mult noros. Vor cădea pre ţ raionul Hafeg
cipitaţii sub formă de lapoviţă şi
inainte de Titus Georgescu. / ploaie la şes. In regiunea de munte t valorificaţi produsele
ninsoare. Temperatura în creştere, ziua t
pe !una februarie s-a terminat cu scorul de 16-1 <! 192 pag. — 5,45 le i; 10 lei Ş va fi cuprinsă între 5 şi 10 grade, iar
(5-1, 7-0. 4-0), în favoarea stu
denţilor. Golurile au fost în (cart.) Ed. tineretului y agro-alimentare
L. NEAMŢU Cintecul constelaţiei < r
— versuri. Prefaţă de Du- S » prin cooperativele
¦ de consum
scrise de Biro, (6), Cazan I milru Micu. Colecţia „Lu- c
¦I cealărul". 136 pag. — 3 lei. <> ¦
în cîmp părul, gutuiul, prunul, cireşul, lului, păstirnacului, mazărei şi (3), Cazan 11 (2), T.acaks (2), din raionul Haţeg,
E-S.P.L.A. Ş ţ
FL M PETRESCU Stele roşii -
Se continuă cu transportul hf P^rfjcul- or a ridichilor de lună- Tompoş, Otvoşi, .Nagy, respec t care achiziţionează:
versuri. Prezentarea grafică
guInM o/Si/u1lli u1lii de/*//! g/-fr*»a/*j'*d/-i, se facel/> rt.-i con a lucrărilor de tăieri este In cursul lunii februarie tre tiv Bogdan Titus pentru gazde. a colecţiei; Val Munteanu. f¦ — CEREALE
Colecţia „Luceafărul«. 136 i
traiul semănăturilor de toamnă, fla tă , ţi.nindu-se seama de gra- buie să se facă transportul gu- Meciul revanşă disputat la pag. — 3 lei E.S.P.L.A. — FASOLE
iar pe terenurile ne care stag dul de rezistenţă la îngheţ a fie- noiului pe terenul destinat le- POP SIMION Afişe de bal —
nează apa se fac şanţuri de cărei specii de pomi gumelor şi, îndată ce timpul Cluj a revenit tot studenţilor cu nuvele. Coperta de D. Papa- noaptea între —3 şi 3 grade. In re — PAS ARI
constantm. 208 pag. — 3,85 giunea Hunedoara ziua între 2 şi 6 — OUA
scurgere. Spre sfirşitul lunii — Tot spre sfirşitul lunii februa- permiie’ să se imPrăştie şi în- scorul de 9-0 (6-0, 1-0, 2-0). Iei E.S.P.L.A. — FRUCTE
SI SIANF.SGU Sensul iubirii — grade iar noaptea între —4 ş i '9 gra
dacă terenul permite — se în rie se plantează pomii, in li corporeze sub brazdă. In cursul acestei săptămîni, versuri. Prezentarea grafică de. Vîntul va sufla potrivit cu inten l - LÎNA
cepe grăparea semănăturilor. vezile pe rod se începe trans asociaţia ,,Şurianul“ organizea a colecţiei: Val Munteanu. Deşeuri meta
portul materialelor pentru pro Pentru viţa de vie > ză o întrecere de hochei dotată Prefaţă : Silvian (osifescu. sificări din vest. lice, la prejur<
in livadă cu cupa ,,Şurianul“! Sînt invi Colecţia „Lncealărul“. (12
Se repară spalierele existente pag. — 3 iei. E.S.P.L.A. PENTRU URMĂTOARELE avantajoase.
3 ZILE
Se face curăţirea /igţrnior de dus fum şi se aşează în grămezi şi se confecţionează altele noi.; tate să participe mai multe e-
uscaturi, muşchi, lichieni şi cui funiigene. Se face¦verificarea parilor şi a chipe de categoria A. Vremea schimbătoare favorabilă pre
buri de omizi Resturile obţinu aracilor de vie, luînduse tot cipitaţiilor cu temperatură staţionară.
te se ard Se verifică plantaţiile In gradina de legume odată măsuri pentru înlocuirea DORIN I.ĂDARU
de pornii şi se scot pomii uscaţi. Se fpce desinţectarea cu for- acep)rcf care hpsesb sau care corespondent
\In planJaţUle ţipere se fqce con- mălină in concentraţie de 2,5 nu mai corespund. Se controlea
troiul apărătorilor tulpinilor iu sută a solului din răsadniţe, ză materialul săditor pus la
(puse contra . rozătoarelor ). Sc a geamurilor şi a utilajului grăi- stratificat. Se fac pregătiri in
continuă stropirile de iarnă, dinaresc. Seminţele ce urmează vederea executării altoirilor. Se
Trunchiurile noimilor şi raniuri să !ie insăminţate se vor dosiri continuă' tngrăşarea viilor:
ura
le groase se bor vărul pentru a jecta cu formălină in conccnira- In gospodărie ®SEEXTRAG10NUMERE IN LOC«?
evlip supraîncălzirea din zilele {ie de 0,3 la sută. Ei
» 8 Cil’ IGm CI PREHItiii LOCOf 7
cu soare, care cauzează dege- iot. în această lună se începe Se termină curăţirea semiţi- i 2 FEBRUARIE 1961 premiispBGf8f8 (A.B.C.)8fr!buifi!L
rarea scoarţei în nopţile geroa semănatul oerzei, conopidei, gu- ţelor destinate semănăturilor de (
prin tragere dinurnă.
se. In ultima decadă a lunii — iiilor, iar apoi se seamănă ro¦ primăvară, se stabileşte puterea * DEVA: Eşalonul rie aur: HU clăe; HAŢEG : Cintec de lea
dacă -timpul nu este prea răco şiile, ardeii., vinetele şi alte le- de germinaţie a acestora. Se găn ; BRAD: Pescarii din Ar
NEDOARA : Discipolul diavolu hipelag : LONEA : Cerneala ro
ros — se execută tăieri de for gume. termină repararea maşinilor şi şie ; TEIUŞ: Bădăranii: ZLAŢ
lu i: Pe t r o ş a n i . Pe cărările IIA: Cartea Junglei: ILIA: Scri Mmte?
Dacă terenul permite, se face uneltelor agricole, necesare soarea Elvirei: APOLDUL DE “TVs., Vv ^
marea coroanei, de fructificare inŞăminţarea directă în cîmp a campaniei de primăvara junglei; Discipolul diavolului;
şi reîntinerire Lucrarea începe spanacului, salaiei, cepii pentru ( SEBEŞ: Pămînt desţelenit; SUS: Ultima noapte pe Tita
STAŢIUNEA EXPERIMi-NiAt.A ! ALBA W l.lA : Ultima zi, prima nic.
cu mărul, apoi se continuă cu arpagic, a morcovilor, pălrunje- HORTICOLA GEOAGIU I z i : Port Des L iias; SIMERIA :
| Răzbunarea ORĂŞŢIE: Dar-