Page 30 - 1961-02

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
ii?.470M /L ILIA I ii p l i n ă f î n f l o
/—>r-«<—>n r ' r ' r ' n r ’n r
Aşezat în partea vestică a regiunii Hunedoara, raionul Ilia are în ge­
nera! un relief deluros. Munţii Metalici şi Poiana Ruscă, constituie un ca­
dru natural, prin mijlocul căruia trece Mureşul. Pe lîngă varietatea peisaju­
lui natural, pe cuprinsul raionului întilnim importante resurse naturale:
plumbul, marmura, bazaltul, andezitui, piatra de var, piatra de construcţii, ben- « iii« « 1
tonita etc. Cultura cerealelor şi creşterea animalelor constituie de asemenea
bogăţii ale solului. Pădurile de fag, stejar şi conifere, sînt importante rezerve t\
pentru industria lemnului.
i o In 1950, existau în raion j
Dar toate bogăţiile subsolului şi solului au fost crunt exploatate de re­ c două gospodării agricole colec- j
gimul burghezo-moşieresc. Nu numai muncitorii de la minele existente pe
raza raionului au simţit mizeria, foametea şi întunericul în vechiul regim, L tive cu o suprafaţă de 281 ha. 1
ci şi ţărănimea a suferit o exploatare sîngeroasă.
[ In prezent există 47 gospodării^
In anii puterii populare, prin grija partidului şi guvernului, economia
raionului a cunoscut o dezvoltare şi un avînt deosebit. Au fost făcute noi [agricole colective cu o supraia- ^
prospecţiuni geologice, deschizîndu-se numeroase guri de mină. Prin trecerea
în mare parte la agricultura socialistă, a fost posibilă mecanizarea într-un I ţă de 14.031 ha. şi 82 întovă-}
prăsiri agrozootehnice cu o s u -1
[ prafaţă de 27.149 ha.
t ® S-au construit şi amenajat ]
procent mare a acesteia. S-a înfiinţat o staţiune de maşini şi tractoare la Dobra, j- în anii regimului democrat-1
înzestrată cu numeroase maşini agricole, şi o puternică gospodărie agricolă [popular 12 magazine, unîversa-^
de stat la Mintia. Exploatarea pădurilor a început să se facă raţional, împă- ( le şi 16 magazine săteşti.
durindu-se în acelaşi timp, în ultimii ani peste 2.100 ha. S-au construit nu­ ri
meroase edificii social-culturale, locuinţe pentru muncitori, etc. Numeroase ţi *> In 1938 nu exista nici o j
ţ şcoală de 7 ani, iar numărul ]
sate au fost electrificate şi radioficate. [şcolilor de 4 ani era foarte re -1
Zi de zi, alături de întregul nostru popor, locuitorii raionului Ilia, păşesc [dus. In prezent, pe raza raionu-^
cu încredere pe drumul desăvârşirii construcţiei socialismului, spre bunăsta­ I. lui funcţionează 102 şcoli de 4^
re şi progres social.
^ani, 16 şcoli de 7 ani şi o şcoo- j
f lă medie de 11 ani, j
[ in prezent funcţionează în
1raionul Ilia, 100 cămine cult« - !
rate, 8 case de citit, o biblio-1
[ tecă raională. 10 biblioteci co-}
[ nmnate şi 98 biblioteci săteşti, j
ţ ° Cele 4 centre de radiofica- ^
; re existente în raion deservesc j
i azi un număr de 26 sate. Î
[ o înainte de 1944 funcţionau J
i 5 circumscripţii sanitare. Astăzi
| există 13 circumscripţii saiiTTi-]
[ re, încadrate cu 43 medici şi 81 ]
[cadre medii calificate.
[¦ ® Intre anii 1944-1980. s-au ^ pre case noi, ştii dumneata cam cî-
^construit 41 localuri da şcoală ]
r cu 96 săli de clasă. 1 proapc 3.000 de cărţi. Ce, asta-i ni-­ i
? n
W iJuJO U i
Biblioteca comunală din Zam
este una din bibliotecile cu un
număr mare de cititori. Numai
în luna ianuarie a.c.. peste 250
de cititori au împrumutai de
aici 984 volume.
IN FOTO: sala de lectură a
bibliotecii.
întărind eonfinuu avutul obştesc
In anul 1956, avuţia gospo- viştii au renunţat la lamipa construit o casă cum puţine
dăriei agricole colective din cu petrol introducindu-şi în sînt în Leşnic. Oase cu încă-
Leşnic se rezumia doar la 100 oase lumina electrică. Peste peri spaţioase şi-au mai con-
ha. teren, 6 vaci, 4 boi, 4 cai, 120 familii şi-au cumpărat a- struit colectivistul Constantin
oîteva unelte de muncă şi a parate de radio, mobilă, etc. ştef, Victor Buştea, August.ln
tît. In schimb, exista aici do
Niciodată nu ar fi ajuns Au- Popa, şi mulţi alţii,
rinţa fierbinte a fiecărui co- rej Crişan, Popa Augustin, A- Sporind continuu avuţia ob-
lectivist de a munci cu hotă- cfo-lfi Buştea şi mulţi alţii a- ştească, colectiviştii din Leş-
rlre pentru înflorirea şi dez- ţiţ de înstăriţi cum sînt as- nic, au făcut din gospodăria
voltarea continuă a gospodă- dacă-şl munceau ca în iot colectivă o unitate frunta­
riei, pentru făurirea unui trai trecut, singuri, loturile lor de şă pe raion. Şi n-au de gind
îmbelşugat. pământ. S-au înstărit în co- să se oprească aloi. Pentru a-
...De atunci au trecut cinci ţectivă. La fiecare zi-muncă nul în curs, ei au prevăzut să
ani. In acest timip, harnicii colectiviştii au primit în anul dezvolte simţitor sectorul zo-
ccflectivişti au păşit mereu 1959 cî[e 4,800 kg. grîu, 4 kg. otebnic, să- extindă cultura
înainte. Averea colectivei a piQj-unîib, o,300 kg. orz, 4 kg. plantelor tehnice, să constru-
siporit simţitor. Gospodăria cartofi, 0,100 kg. fasole, 4 kg. iască noi adăposturi pentru
are acum 72 vite mari, 200 de prune, alte produse şi cite 4 animale şi să vîncîă statului pe
oi, 26 capete porcine din care lei> cantităţi asemănătoare de baza de COntract mari canti-
16 scroafe etc., care aduc co- csreaj e şi sume de bani s-au tâţi de produse agricole şi a-
lectiviştilor venituri considera- înţpârtit colectiviştilor si-n a- nim'aliere.
bile. Au fost construite un nul 19’C0
grajd pentru 40 capete vite că gospodăria colectivă este
mari, o magazie pentru 20 }zv.or ?e bunăstare pentru fie- Statul nostru manifestă o
grijă deosebită pentru sănăta­
vagoane cereale, gropi pentru oare ţăran muncitor, o ilus­ tea oamenilor muncii. Nume­
200 tone siloz şi alte con­ roasele dispensare, medicii care
trează şi următorul fa p t: In se găsesc azi aproape în fieca­
strucţii gospodăreşti. Fondul anul 1959 Aurel Crişan, îm­ re comună, sînt o dovadă eloc­
preună cu familia sa, pentru ventă a acestui fapt-
de bază al gospodăriei, oare cele 630 zile-muncă, a primit
3.024 kg. grîu, 2.520 kg. po­ IN FOTO: Teodor Gaba, me­
la început eba destul de mo­ rumb, 2.520 kg. cartofi. 2.520 dic de circumscripţie în comu­
k,legi,. şpi.rumneu,’lte63 al,li,tteri pţuroicd,ău,’se2,.52.i.n0 na Buruiene, făcînd o consulta­
dest. se ridică acum la a- ţi®.
proape un milion de lei. Con­
cl,aot,meriatelant eu dezvoltarea multi-
a gospodărie au eres'-
cut mult şi câştigurile colecti- anU] 1959^ cu ce a primit, cu
viştilor. Din anul 1957, de cînd ce mal avea economisit, co­
s-a electrificat satul, colecti- leotivistul Aurel Crişan şi-a
Cu calmul său obişnuit,
minerul pensionar Petru Du­
ciaş, a deschis uşa statului
popular din Certej. Auzise că
s-au afişat listele de alegă-
tori şi era curios să afle da­
că n-a fost cumva omis.
— Nu că n-aş avea încre­
dere, s-a adresat secretaru­
lui sfatului popular, dar vreau
să mă conving negru pe alb.
Aşa-i felul meu.
După ce se convinsese că
numele îi fusese trecut în­
tocmai „negru pe alb“, cum
se exprimase, nu părăsi în­
căperea. Se apropie de ma­
sa pe care erau înşiruite
broşuri şi reviste. Mai erau
acolo şi nişte mineri mai ti­
neri, care ieşiseră din şut Şi
care discutau despre faptul
că reţeaua de curent electric
din mină funcţionează mai
Viaţa colectiviştilor nu se aseamănă nici pe departe cu cea a ţăranilor ( bine în urma reparaţiilor fă­
cute. Ba, unul aduse vorba
muncilor! din trecut. Ei trăiesc azi o viaţă demnă, se bucură din plin de cu­ despre cele patru blocuri Ce
ceririle progresului şi culturii. se vor da în curind în folo­
sinţă.
IN FOTO: colectivistul Demea Romulus, soţia şi nepoţica, acasă, ascul-
tînd la radio.
-] - A ''
ţâ
^ rr.îon, Mitrofan Maria, Iudt Flo-
SATUL NOSTRU
— Poftim I îmi spuse interlocuto­
rul meu, un om în vîrstă care cu­
noaşte bine viaţa din trecut şi de
azi a satului în care trăieşte. Vezi
matale străzile astea ? ...una, două,
trei... Astea n-au fost. N-au fost de­
loc. Acum, de cîţiva ani, au apărut.
Sînt numai case noi. Le-au construit
oamenii ai ajutorul statului şi prin
munca lor. Dar dacă veni vorba des-
te s au construit în ultimii a..n..i....a..i.c..i, în fiecare casă. Dar... apropo, era
Ia noi ? ...1041 Da, da, 1041 Şi
de toate, în întreg satul, ştii cîte
sînt ? ISO I Atît e satul nostru de
> mare.
...Uite, aici îi şcoala. Şi asta-i
\ nouă. E şcoală de 7 ani. Şi învaţă
în ea, poate nu-ţi vine să crezi, 180
) de copii. Şi internat avem. Dacă-ţi
L spun I 100 de copii mănîncă şi dorm
L aici la internat... Avem şi grădini
ţă. Să-i vezi cînd vin în fiecare di
< mineaţă, puişorii, cu năsucurile în
( fofolite, de ţi-e mai mare dragul
L [n satul nostru sînt acum 12 învă-
< ţători şi profesori. Auzi, doisprezece!
/ Cînd er'am eu de şcoală, şi nu-i
S tocmai aşa de mult, cam atîţia co-
f pii învăţau carte în tot satul. ŞÎ
L unde învăţau, că n-aveăm şddălă ?
Intr-o cameră pentru ¦care plăteam
baronului bani grei. Era o casă de-a
lui. Pînă în '45 doar un singur în­
văţător se străduia să lumineze co-'
pii, sâ-i înveţe carte.
o ,* *
d t ltfi,zile (le azi
— Ce ştiţi voi măi flăcăi,
intră In vorbă Dudaş-baci.
Vorbiţi despre cv,rent elec­
tric, ca şi cum ar fi fost ăe
cină lumea. Să fi lucrat pe
timpul meu în baie. Să faci
cite 15 km. zilnic pe jos şi
să orbecăieşti prin miezul
pămîntului. Atunci să vă fi
auzit. Dar acum, ce-i... mare
lucru ? Auzi! .
Perforatoare De vorbă cu un
mecanice, tra/n-
sportul mine­ miner pensionar
reului cu loco­
motive Diesel... xnoHC»c9s*iwwtjrrmaorai
aerisire clasa iutii, compre- 17 ingineri, cu 10 mai mulţi
soare, aer comprimat la sui­
toare... motocompresoare...
Aşa mai zic şi eu m in erit!
Si unde mai pui, că după ce
termini şutul, serveşti masa
omeneşte la cantină, te duci tiţi voi despre lucrurile de
la cinematograf, iar dacă azi. la care sînteţi martori şi
n-ai cTiep să mergi peste pe care le înfăptuiţi sub 0-
deal. acasă, rămii să înoptezi chii mei ! 'Mie, să-mi lăsaţi
la dormitoarele comune.
— Mai zii, mai zii Dudaş- matismul meu, cu zilele în
.Mr. IfJU ^
lnaB3SS3B»sîsas^«SvBaiSM
rire Artişti amatori
l i mm încadraţi în diferite formaţii,
după. înclinaţii şi aptitudini, la
\ -' ' *»r*"' 1— 11— ' t—' r căminul cultural Nicolao- ¦Bâl-
cescu". din Ilia, activează peste
Statul nostru democrat- 80 de artişti amatori. E o ci­
popular alocă sume im- fră c.arc, în zilele noastre, obiş­
[ portante pentru construi- nuiţi cu cifre mari, nu ne pare
[ rea de noi unităţi şcolare deloc surprinzătoare. Dar dacă
j. pentru ca fiii celor ce facem o comparaţie cu trecutul,
[• muncesc să aibă asigura- adică, cu anii dinaintea, iui 23
j te cele mal bune condiţii August 1944, cînd poate pe în-
de studiu. | ireg cuprinsul actualului raion
nuf existau atîţia artişti amatori,
IN FOTO: localul şcolii ' cifra de 80 capătă totuşi o va­
î medii din Ilia, construcţie loare deosebită.
[ nouă. dată recent în fo-
J- losinţâ. Muncitori, colectiv•işti, iu.te[3c-
\ tuoli, găsesc, deopotrivă, prin
\ mijlocirea arfei, să cînte viaţa
noastră nouă, cuceririle rşvo-
< Întronare ale poporului. Roşu
María, Crişan Traían, Tănăses-
Cu Constantin, Rădulescu Toan, j
din echipa de cor, Codreanu Si- [
rica, Kaip Ana, din echipele de t\
leatru, Ieremia Lucian. Codea t
tosif, Kaip Francisc, din for- >
mafia orchestrală, sau soţii Po- [
pă Cornel şi Popa Hortenzia, ' \
sau Fekete Rodica, din brigada j
artistică de agitaţie, sînt doar ţ
cîţiva 'din' cei peste 80 de ar­
tişti amatori ai căminului.
Munca lor .entuziastă, perse­
verentă, rod a zeci şi zeci de
repetiţii făcute seară de seară,
este încununată de succes cu
•fiecare spectacol prezentat: si
ea este răsplătită din pliri de
publicul spectator. Numai în
luna ianuarie, peste 1-300 dc ce­
tăţeni au răsplătit cu vii aplau­
ze programele prezentate.
...Aici îi căminul cultural. Şi ăs- 8
ta-i nou. Numai anul trecut s-a dat i
în folosinţă, şi ştii cit costă ?... Ni- 5
mic I Noi l-am făcut din temelie şi )
pînă la acoperiş. Acum valorează
însă 150.000 lei. Asta-i munca vo- )
luntară şi contribuţia cetăţenilor. (
..înainte de a merge mai departe <
să-ţi mai spun ceva: cînd şi cine )
ar fi putut pomeni ,că în Brănişca
0 să fie cinematograf? Ei, uite, a- L
cum avem. Avem cinematograf nou ^
nouţ. N-are nici trei luni: Şi mer- ^
ge la curent. Din ’51 avem curent <ţ
electric. Şi tot de atunci difuzoare )
să uit, la biblioteca sătească sînt a- l
mica ? Nici judeţul n-avea pe vre- ţ
muri atîtea cărţi...
...Să mergem mai departe. Vezi'
matale casa aceea ? Acolo-i dispen- •>
sarul... Ce stai pe gînduri ? Nu te
necăji, o să facem unul nou, mare şi li il
frumos. Deocamdată, te doare ce- >
va, ţi-e bolnav copilul, trei doctori ( Ü
îţi stau la dispoziţie. Atîţia avem f
la dispensarul nostru... Nu ţi-am ţ
SPUS >nsâ bucuria cea mai mare. <
Pe întreg cuprinsul regiunii, ca dealtfel în întreaga ţară, pe zi Ce trece
se construiesc pentru oamenii nwucii noi aşezăminte culturale, frumoase, m
spaţioase, dotate cu tot ce este necesaf pentru desfăşurarea unei rodnice
p bănuieşti ? Nu? Avem gospodă- <
munci cultural-edudative.
rie colectivă. Da, d a ! Dar dte nu .!; IN FOTO: Căminul cultural din Gothatea. '%
mai avem azi în s a t ! Iţi trebuie 5 —|
vreme multă să tot povesteşti... <; In toate satele comunei — I
I. CIOBOTĂ L lu m in ă e le c tric ă ' IIunie 1956. La Sfatul popu- lumina electrică. Dar ide o a-
,W V W W W V W W
}))
tfI
lar al comunei Dcbra, cîţiva semenea înfăptuire trebuia să
comunişti şi deputaţi discu- se bucure şi ţăranii din sate-
tau cu însufleţire ultimele mă- ie aparţinătoare comunei, ca­
şuri ce trebuie luate pentru re şl-au manifestat această
a se începe lucrările de elec- dorinţă. Prin munca volunta-
trificare a satului. Erau nece­ ră la care alături de comu­
sari bani, dar mai ales mină nişti şi deputaţi ca Viorel
de lucru. Statul le-a venit în Mert, loan Ola.ru, Iuliu Baba, ^
acest sens în ajutor acordîn- Andreşşscu Viorel, aiţ partici­
du-Ie o importantă sumă de pat toţi ceilalţi ţărani munci­
bani. tori din Abucca, Stvetea şi
Făgeţel. reţeaua electrică a
Aşa stînd lucrurile s-a ho- fost extinsă si în aceste sate.
tărît ca fiecare cetăţean din
sat să-şi adiică partea lui de Acum, tn toate cele peste 700
contribuţie bănească şi să e- case aje ţăranilor muncitori
fectueze muncă voluntară la din. comuna Dobra arde becul
plantarea stîlpilor pentru ex- electric, iar tn aproape 400 din
tinderea reţelei electrice de la acestea şi-au găsit locul şi a-
Uia la Dobra. N-a fost unul paratele de radio,
din sat care să dea îndărăt.
Avînd în frunte exemplul în-
sufleţitor al comuniştilor, ce­
tăţenii au pornit hotărîţi la
lucru. In mai puţin cîe an an,
în casele tuturor ţărănilor
muncitori din Dobra a pătruns
baci, îl îndemnă un miner care pentru nimica toată ţi
oacheş şi scund. Acum, pen­
tru că tot începuşi, spune se tăiau şuturi întregi, cînd
ceva şi despre pensia pe ca­
re o primeşti dumneata, ori mămăliga ţinea zi de zi. lo­
despre alte noutăţi din viaţa
de azi a minerilor! cui pîinii. He ! Ce ştiţi v o i!
— Ce crezi măi ortace că Acum, îs alte vremuri flăcăi,
mi-e ruşine să vă spun că
primesc o pensie faină ? Sau altele... frumoase şi lim pezi!
^.M ^-***^**? dacă mi-s pen-
Tinerii se uitară unul la
celălalt. Apoi îl înconjurară
cu dragoste pe bătrînul m i­
ner, în ochii căruia apăruse­
ră sclipiri vii.
sionist şi nu — Ai dreptate, Dudaş-
mai trec pe la
baci. Despre prezentul aces­
mină, nu ştiu ta, despre zilele luminoase pe
că pe voi vă
care le trăim ar trebui să
< conduc astăzi povestim noi.
Clacsonul „ZIS - ului“ cu
ăecît erau prin patru’şopt ? prelată, venit să-i transporte
Sau că peste 80 de mineri
şi-au construit în ultimul pe fiecare la casa lui. între­
timp case noi ? Eu cred insă
că ar fi mai bine să poves­ rupse discuţia. Ieşiră cu toţii.
afară, pentru a se urca in
maşină. Din mijlocul uliţei,
minerul care tim p ăe 36 de $ TL
ani scormonise aăircurile ¦tt r e í r ir t o v T F
pămîntului. rămase făclnd fite p
semne cu mina. tinerilor din iü l
noua generaţie a minerilor
a vă aminti trecutul, cu reu­ de la Certej. v
A. DAVID
? 'VlT-..