Page 31 - 1961-02

Nr. 1905
(Urmare din pag. l-a)
Au fost aplicate peste 35.000 in­ Ministerul Industriei Grele, Direcţia faţă de anul precedent cu 5 la sută, producţie şi un număr sporit de lo­
venţii, inovaţii şi raţionalizări.
in anul 1960 planul productivită­ nerală a Energiei Electrice, Departa­ scăzut cu 4 la sută faţă de preţul de toate acestea, planul de investiţii s-a
ţii muncii pe întreaga industrie a fost mentul Prelucrării Ţiţeiului, Departa­ deviz — în condiţiile reducerii valo­ realizat la un nivel de 92,5 la sută,
îndeplinit, realizindu-se o creştere de mentul Chimiei Anorganice, Departa­ rii devizelor faţă de anii anteriori.
11 la sută faţă de anul 1959.
Prin eforturile oamenilor muncii din de Construcţii, Direcţia Generală a al activităţii în întreaga economie în tierelor cu documentaţie tehnică cores­
industria republicană, preţul de cost
a fost redus faţă de anul 1959 cu 2
la sută, iar în condiţii comparabile cu
4 Ia sută (date preliminate).
Cele mai însemnate reduceri le-au Zaharoase şi Pastelor Făinoase.
II. Agriculturi şi Silvicultura
In anul 1960 s-au obţinut importante
.realizări in dezvoltarea şi consolidarea 91 la sută la floarea soarelui, 98 ia
sectorului socialist al agriculturii.
La stîrşitul anului 1960, sectorul
socialist cuprindea 81,6 la sută din
suprafaţa agricolă şi 83,7 la sută din
suprafaţa arabilă a ţării.
S-a lărgit baza tehnico-materială
a agriculturii. In anul 1960 agricul­
tura a fost înzestrată cu 11.500 trac­
toare, 13.000 pluguri pentru tractor,
14.500 semănători mecanice, 5.480 com­
bine precum şi cu alte maşini şi uti­
laje agricole.
Staţiunile de maşini, şi tractoare
au primit 9.400 tractoare şi au spo­
rit randamentul pe tractor cu 18 la
sută. Volumul lucrărilor executate de
staţiunile de maşini şi tractoare a a-
juns la. 14,1 milioane hectare arătură
normală, cu 46 la sută mai mare de-
cît în 1959 şi de peste 2 ori decît în
1958.
Preţul de cost pe hectar arătură
normală realizat de S. M. T. a fost
redus cu 14 la sută faţă de prevede­
rile planului şi cu 26 la sută faţă de
1959.
Producţia totală a fost la cereale
boabe de 9,8 milioane tone, la sfe­
clă de zahăr de 3,4 milioane tone,
la floarea soarelui de 522 mii tone.
Deşi în multe regiuni ale ţării con­
diţiile climaterice nu au fost favora­
bile, producţia agricolă obţinută în a-
nul 1960 asigură pe deplin cerinţele
sporite de consum ale populaţiei şi
aprovizionarea industriei cu materii
prime agricole.
Suprafaţa insămînţată cu porumb
pentru siloz a crescut de 2,2 ori faţă
de 1959, obţinîndu-se o producţie de
4,1 milioane tone, faţă de 1,6 milioa­
ne tone în 1959.
Gea mai mare parte a producţiei a-
gricole vegetale a anului 1960 s-a
obţinut în sectorul socialist — 88 la
In anul 1960 planul de transport
cu mijloace de deservire generală
a fost îndeplinit în proporţie de
108 la sută la mărfuri expediate,
de 111 la sută la parcursul .mărfu­
rilor şi de 100,5 la sută la parcursul
călătorilor. Volumul mărfurilor trans­
portate a crescut faţă de 1959 cu 33
la sută, parcursul mărfurilor cu 16
la sută, iar parcursul călătorilor cu 5
la sută.
Faţă de anul precedent, transportu­
rile feroviare au înregistrat la par­
cursul mărfurilor o creştere de 13 la
sută.
In anul 1960 a continuat acţiunea
de modernizare şi de dezvoltare a ba­
zei. tehnice a transportului feroviar.
S-a extins sistematizarea şi centrali-
. Inve.sftifii şl Corcsfruefli
In anul 1960 s-au investit în sec­
torul socialist al economiei naţio­
nale (exclusiv, investiţiile din fon­
durile proprii ale G.A.C.) peste 22,5
miliarde lei, cu aproape 5 miliarde
mai mult decît în anul precedent.
Faţă de anul 1959, investiţiile în
industrie au crescut cu 2,6 miliar­
de lei, iar în agricultură cu peste 300
milioane lei.
Din totalul investiţiilor industriale de producţie de mase plastice, fire de prinşi în învăţămîntul de toate gradele
37 la sută au fost atribuite pentru
dezvoltarea industriei energetice şi a
combustibilului, 21 la sută pentru dez­
voltarea siderurgiei, metalurgiei nefe­
roase şi industriei constructoare de
maşini şi 20 la sută industriei chimice, [n sectorul social-cultural s-au in­ şcolar precedent.
a cauciucului, celulozei şi hîrtiei.
Fondurile de investiţii au fost folo­
site cu mai mult spirit gospodăresc,
a crescut preocuparea pentru organi­
zarea raţională a lucrărilor, aprovizio­ investiţiile pentru invâţâmînt cu 29 la totalul absolvenţilor clasei a IV-a a
narea şantierelor cu materiale s-a fă­
cut în condiţii mai bune, a crescut e-
ficienţa economică a investiţiilor.
, In cursul anului 1960 au fost puse
în funcţiune importante obiective cum
sânt: o baterie de cocs, un cuptor
Martin de 400 tone şi o secţie de do-
lomită la Combinatul Siderurgic Hu­
nedoara, o fabrică de ţevi sudate Ia
Bucureşti, o baterie de semicocs şi o
turnătorie de iingotiere la Uzina Vic­
toria Că lan, noi grupuri electrogene
cu o putere instalată de 175 MW, din
care 110 MW la Hidrocentrala V. I.
Lenin Bicaz, două instalaţii de cracare
catalitică la Borzeşti, conducte de
• transport gaze în lungime totală de
Direcţia Centrală de de430 km., Uzinele de Produse Sodice derne mai eficiente, realizările din a-
Govora şl Borzeşti, o fabrică de a- ces,t domeniu sînt irică neîndestulă­
rnoniac la Combinatul Chimic nr. 1 toare.
EtfBMBBBBSaHBBKBBaBBBSBaBBBBgBWegl
di© Statistică a
al K„ P= !P
obţinut întreprinderile din direcţiile
generale cohstructoare de maşini din ţiile de construcţii-montaj a crescut în funcţiune importante - capacităţi de
Generală .a Siderurgiei, Direcţia Ge­ iar preţul de cost al construcţiilor a cuinţe şi unităţi social-culturale. Cu
mentul Construcţiilor şi Materialelor
Silviculturii, Exploatării şi Industria­
lizării Lemnului, Direcţia Generală a
Produselor Finite din Lemn, Direcţia
Generală a Conservelor, Produselor
sută la grîu, 80 la sută la porumb,
sută la sfeclă de zahăr.
Producţiile medii ale gospodăriilor
agricole colective au fost mai mari
cu aproape 60 la sută la grîu şi po­
rumb faţă de cele din gospodăriile
agricole individuale şi cu 32 la sută
şi respectiv 36 ta sută faţă de cele
din întovărăşirile agricole.
Producţia medie de grîu la hec­
tar obţinută de gospodăriile agricole
de stat a fost cu 30 la şută mâi
mare decît în gospodăriile agricole
colective.
Aportul sectorului socialist la for­
marea fondului centralizat de stat
a atins 92 la sută la grîu-secară, 91
la sută la porumb, 92 la sută la
floarea soarelui, 98 la sută la sfeclă de tociclete şi motorete cu 153 la sută,
zahăr.
Producţia de carne a tost cu circa
60.000 tone (greutate vie) mai mare
decît în anul 1959.
S-a realizat un spor de producţie
la lapte de circa 3,4 milioane hecto­
litri, reprezentînd o creştere de 14
la sută ţaţă de 1959.
Producţia totală de lînă a fost de
22.000 tone. Ponderea oilor cu lînă
fină şi semifină a ajuns la 43 la
sută, iar producţia de lînă fină şi
semifină Ia 11.000 tone, cu 1.460 tone
mai mare decît în 1959.
In gospodăriile agricole de stat
producţia medie de lapte pe vacă
furajată a ajuns ia 2.730 litri, iar pro­
ducţia medie de lînă pe oaie la 2,5
kg-
In silvicultură, planul de împă­
duriri a fost îndeplinit în proporţie
de 105 la sută, împădurindu-se o
suprafaţă de 79.000 hectare, din care
în teren degradat 6.700 hectare, de-'
păşindu-se prevederile planului cu 11
la sută.
8 Salariul real a crescut cu circa 11
zarea electrodinamică la noi staţii de
cale ferată.
Productivitatea muncii în transpor­
turile feroviare a crescut cu 7 la sută,
iar preţul de co,st a scăzut cu 4 la
sută.
Realizări importante s-au obţinut
şi în celelalte ramuri de transport.
Ca urmare a înzestrării cu încă
3.800 autocamioane şi autobascu­
lante, concentrării parcului în uni­
tăţi puternice de deservire genera­
lă şi îmbunătăţirii utilizării autove­
hiculelor, volumul mărfpri.lor transpor­
tate cu autovehicule de deservire ge­
nerală a crescut faţă de anul prece­
dent cu 83 la sută, parcursul măr­
furilor cu 98 la sută, iar parcursul
călătorilor cu 42 la sută.
Făgăraş, o fabrică de semiceluloză din
paie la Palas-Gonstanţa, Complexul
de Industrializarea Lemnului Tg. Jiu,
fabricile de mobilă din Iaşi, Militari
şi Pipera Bucureşti, fabricile de zahăr
de la Bucecea şi Luduş, o fabrică de
iapte praf la Gîmpulung Moldovenesc
(regiunea Suceava) etc.
S-au lărgit de asemenea capacităţile . In anul şcolar 1960/1961 au fost cu­
lînă şi bumbac, de tricotaje de bum­ un număr de 2.840.000 elevi şi studenţi,
bac şi altele.
vestit 900 milioane lei.
Au crescut faţă de anul precedent zare a învăţâmîntului de 7 ani. Din
sută şi pentru ocrotirea sănătăţii cu anului şcolar 1959/1960 peste 96 la
7 la sută.
Pentru construcţii de locuinţe s-au a anului şcolar 1960/1961.
investit peste 1,5 tniliarde lei, cu 50
la sută mai mult decît în 1959.
Ca urmare a sarcinilor trasate de
Plenara G. G. al P. M. R. din de­
cembrie 1959 s-a realizat o reducere
simţitoare a duratei de execuţie a u-
nor obiecte industriale, precum şi a
construcţiilor de locuinţe.
Greşterea volumului producţiei de
construcţii-montaj cu 21 la sută faţă
de anul precedent a tost posibilă şi
datorită dezvoltării mecanizării lucră­
rilor, extinderii metodelor rapide de lu­
cru, precum şi folosirii pe şcară mai
largă a prefabricatelor. Ţinînd seama
de importanţa pe care o are în indus­
trializarea construcţiilor folosirea pre­ Numărul spectatorilor la cinemato­
fabricatelor din beton, a materialelor grafe a crescut cu 28 milioane, adică
uşoare de zidărie, a maselor plastice cu 21 la sută. A crescut de asemenea
şi a altor materiale de construcţie mo­
t&as?&?&iiJis3xnimvsB!mueaarcsssafg
Productivitatea muncii in organiza­ mari decît cele din 1959, dîndu-se
In condiţiile unui nivel mai înalt mai există în asigurarea lâ timp a şan­
anul 1960, producţia industrială de­
păşind pe cea din 1959 cu 16,9 la
sută, investiţiile realizate au fost cu
circa 5 miliarde Iei (27 la sută? mai
V. Cîreu Sapa m ărfurilor
In anul 1960 volumul desfacerilor S-a lărgit sortimentul mărfurilor.
de mărfuri prin comerţul socialist
în preţuri curente a fost de 41,5 mi­
liarde lei, iar în preţuri comparabile
cu 15,7 la sută mai mare decît în
anul 1959. Faţă de anul precedent,
vînzările de mărfuri alimentare (inclu­
siv alimentaţia publică) au înregistrat
o creştere de 11 la sută, iar cele nea­
limentare de 20 la sută.
Pe principalele grupe de mărfuri,
vînzările au crescut la ţesături cu
15 la sută, la tricotaje şi confecţii
cu 18 Ia sută, încălţăminte cu 17 la
sută, materiale de construcţii cu 25
la sută.
Au sporit într-o măsură însemnată,
îndeosebi desfacerile mărfurilor de fo­
losinţă îndelungată. Astfel, au crescut
vînzările la răcitoare electrice cu 35
la sută, televizoare cu 55 la sută, mo­
biciclete cu 27 la sută, maşini de spă­
lat rufe cu 28 Ia sută, mobilă cu 38
Ia sută.
ReaSssări în domeniul îm bunătăţirii
corîdifiilor de vâafă
ale oamenilor muncii
In anul 1960, venitul naţional, după
date provizorii, a crescut cu peste 9
la sută.
Numărul salariaţilor din economia
naţională a fost de .circa 3.240.000, cu
peste 180.000 mai mare decît în 1959.
Măsurile de îmbunătăţirea salarizării
luate de partid şi guvern în anii 1959
şi 1960 au dus la ridicarea însemnată
a veniturilor tuturor categoriilor de sa­ lariaţi şi ţărani.
lariaţi.
In anul 1960 salariul mediu al mun­
citorilor şi al personalului tehnic şi
administrativ a crescut cu 9 la sută
faţă de 1959 şi cu 15 la sută faţă de
1958.
la sută în comparaţie cu anul 1959
şi cu circa 18 la sută faţă de 1958.
Pensia medie a crescut cu 26 la
sută faţă de 1959 şi cu 52 la sută
faţă de 1958, în condiţiile sporirii nu­
mărului de pensionari.
Ga urmare a ridicării veniturilor
băneşti ale populaţiei, soldul depu­
nerilor la G.E.G. a fost cu. 51 Ia sută
mai mare decît în 1959, iar numărul
depunătorilor cu 18 la sută.
După datele bugetelor de familie,
consumul familiilor de salariaţi a cres­
Invăţămînt 3,5 miliarde lei, cu 17% mai mult decît în 1959
Cultură 1.0 ti »» 9% »> »» 1»
Sănătate şi prevederi
sociale 3,9 „
Asigurări sociale 3,5 «
Alocaţii de stat pentru
copii 1,7 ¦»
S-a lărgit Paza materială a învâ-
ţămîntului şi culturii. Au fost date
în folosinţă 3.000 săli de clasă, noi Numărul abonamentelor la radio şi
cămine şi cantine studenţeşti, labp televiziune a fost de 1,3 milioane, cu
ratoare şi .ateliere, Sala Palatului R.P
Romîne, o nouă sală di concert« a Ra-
dioteleviziunii, case de sultură, «?Amin«
culturale, case d« elfii şi altele.
Numărul cinematografelor la oraşe a
sporit cu 12 unităţi, iar Ia sate reţeaua turilor din unităţile sanitare a -ajuns
cinematografică s-a mărit cu încă 680
aparate noi.
cu 11 la sută mai mulţi decît iu anul
Se înfăptuieşte sarcina de generali­
sută au fost cuprinşi î i clasa a V-a
Incepînd cu acest an şcolar elevii
cuprinşi în clasele I—Vil primesc gra-
tuit manuale şcolare.
Potrivit Hotărîrii O. G. al P. M. R.
şi Consiliului de Miniştri din iulie
1960, în anul 1960 s-a extins simţi­
tor învăţămîntul superior, fiind cu­
prinşi în anul I 24.800 studenţi, cu
54 la sută mai mulţi decît în anul
universitar trecut. In Institutele de
invăţămînt tehnic numărul studen­
ţilor din anul I a crescut de 2,6 ori.
Peste 62 la sută din numărul total
al studenţilor înscrişi la cursurile de
zi sînt bursieri.
Consiliul de Miniştri al R. P. Romîne
URUMUL SOCIALISMULUI
ca urmare în principal a lipsurilor care
punzătoare, a întîrzierii importului u-
nor utilaje contractate, precum şi ne-
livrării la termen a unor utilaje şi
materiale din ţară.
Realizări însemnate s-au obţinut
in dezvoltarea, specializarea şi mo­
dernizarea reţelei de desfacere prin
darea în folosinţă de localuri spaţioa­
se, prin înzestrarea cu noi utilaje co­
merciale şi prin îmbunătăţirea formei
de prezentare a mărfurilor. S-au ex­
tins metodele rapide de vînzare c a :
autodeservirea, preambalarea etc. care
au contribuit la satisfacerea în con­
diţii mai bune a cumpărătorilor. To-
tUşi au mal fost cazuri cînd calitatea
mărfurilor nu a corespuns exigenţei
sporite a cumpărătorilor. De asemenea,
nu a existat o suficientă preocupare
pentru amplasarea judicioasă a noilor
spaţii comerciale.
In anul 1960 volumul comerţului
exterior a crescut‘ cu 33 la sută. Ex­
portul de maşini şi utilaje a crescut
cu circa 53 la sută, reprezentînd în
1960 circa 17 la sută din totalul ex­
portului, faţă de 15 la sută în 1959.
cut în medie pe o persoană în 1960
faţă de 1959 la carne cu 6 la sută,
untură cu 10 la sută, lapte cu 7 la
sută, brînzeturi cu 4 la sută, ouă cu
21 la sută, iar al familiilor de ţărani
la carne cu 17 la sută, grăsimi cu 13
la sută, ouă cu 22 la sută, zahăr cu
22 la sută.
A continuat să se îmbunătăţească
structura consumului familiilor de sa­
Sporirea veniturilor populaţiei în ul­
timii doi ani, în condiţiile unor suc­
cesive reduceri de preţuri, a făcut ca
în anul,: L96Q, să crească cu deosebire
cheltuielile pentru îmbrăcăminte, în­
călţăminte, bunuri casnice, precum şi
pentru satisfacerea necesităţilor cultu­
rale.
in anul 1960 au fost date în folo­
sinţa oamenilor muncii, numai . din
fondurile statului, un număr de 28.000
apartamente cu o suprafaţă locuibilă
de 830.000 m2.
Pentru acţiuni social-culturale s-a
cheltuit din bugetul de stat suma de
13,7 miliarde lei, cu 13 la sută mai
mult decît în anul 1959, din care pen­
tru:
I» „ 7% t i ii ¦» ii 1»
»> « 21% *> it 11 f» Ü
v* .. 14% »» *> 1»
numărul spectatorilor la teatre, insti­
tuţii muzicale şi circuri.
:S le aută mai mare decît In 1959.
A continuat să se îmbunătăţească
r.sistenţa medicală a populaţiei.
La îfirşitul anului 1960 numărul pa­
la 133.800.
Numărul circumscripţiilor medico-sa-
nitare a crescut cu 88 unităţi, iar nu­
mărul Clisele;' de naştere cu 117 uni-
'Sţi.
Pe litoralul Aăării Negre aU fost date
in folosinţă noi case de odihnă şi ho­
teluri moderne
In anul 1960 şi-au petrecut concediile
de odihnă în staţiunile balneo-climate-
rice şi au beneficiat de tratament în
sanatorii balneare un număr de peste
575.000 persoane.
S-a îmbunătăţit activitatea de gos­
podărie comunală. Reţeaua de distribu­
ţie a apei s-a mărit cu 200 km„ iar
cea de gaze cu aproape 500 km. Re­
zultate bune au fost obţinute şi în dez­
voltarea transportului orăşenesc de că­
lători prin creşterea parcului de vehi­
cule şi îmbunătăţirea condiţiilor de
transport.
? w
îndeplinirea şi depăşirea cu succes
in anul 1960 a prevederilor planului
de către oamenii muncii din ţara noas­
tră, mobilizaţi şi îndrumaţi de Parti­
dul Muncitoresc Romîn, constituie o
importantă premiză şi o chezăşie, a în­
deplinirii sarcinilor planului de dez­
voltare a economiei naţionale pe anii
1950—1965. elaborat în conformitate cu
Direelivele celui de al lll-lea Congres
al P.M.R.
Statistică pe lingă
In holul clădirii administrative
a minei Petrila găseşti aproape
la orice oră din zi aglomeraţie
de oameni. Şi este explicabil.
După ieşirea din şut sau înainte
de intrare, minerii şi ceilalţi
muncitori merg pe la birouri
pentru diferite treburi.
Nu poţi trece insă prin acest
hol fără a privi un panou de
sticlă, în care 5 steluţe ard in
continuu. Şi poate că nu le-ai
observa dacă minerii, fiecare
dintre ei, nu le-ar acorda aten­
ţie. S-ar putea spune că nu-i
muncitor la Petrila care să nu \
privească măcar odată la 2—3 f(i
zile acest panou. Dar pentru ce ţ
zi şi noapte, toate cele 5 steluţe \
ard ? Ce semnificaţie au ele ?
...Era o vreme cînd nu toate
ceie 5 steluţe luminau. La înce­
putul anului, steluţa sub care
era scrisă cifra I rămînea zi de
zi stinsă. In vremea aceea, mi­
nerii de la sectorul I nici nu
priveau panoul sau dacă 0 tă­
ceau se grăbeau să treacă re­
pede. Se fereau să întîlnească
privirea altora. „Peste cîteva zi­
le n-o să mai fie aşa ; şi steluţa
noastră va arde 1“ — părea să
zică fiecare.
Şi aşa a fost. Comuniştii din
sector au mobilizat tot colecti­
vul. S-au luat măsuri pentru îm­
bunătăţirea muncii. Şefii de bri­
găzi îşi petreceau aproape tot 5
timpul în abataje şi la fel ca ei )>
rnaiştrii. Se vorbea puţin, dar se \
lucra mult. Aşa se face că greu- V
tăţile au fost învinse, iar steluţa
st'nsă... s-a aprins...
De curîud. minerii din Petrila,
şi-au luat un angajam ent: „In ;
Ş cinstea alegerilor de deputaţi de
'i la 5 martie, planul să fie me- >
î reu depăşit!" Sau, cu alte cu- /
\ vinte; „Nici o steluţă să nu ră- j,
Ş mînă neaprinsă!“. Un angaja- /
\ meni frumos şi nu tocmai uşor 5
de îndeplinit. Aceasta pentru că ;
la unele sectoare (I şi IV), mai
sînt o serie de greutăţi. Cu toate
acestea, angajamentul luat, cu-
vînt de mare cinste pentru ori­
care miner, a fost îndeplinit: \
toate cele 4 sectoare ale tninei s
au depăşit planul pe luna ia- \
nuarie, Mai mult cărbune insă )
au extras minerii din sectoarele
III şi 11. Laolaltă, ei au totali­
zat un plus de „producţie de, .peste
tonp. . Fitu.nţaşii întreceri) bilul colţului roşu de . la G.A.C.
socialiste — minerii din brigăzile
conduse de Nicolae Kando, Ioan
Gîşlaru, Enache Chirijă, Vasile
Sidorov, Nicolae Cristea — pri­
vesc cu satisfacţie panoul lumi­
nos. unde toate steluţele ard.
Iată aşa dar şi semnificaţia
steluţelor. Fiecărui sector pro­
ductiv ii corespunde o steluţă:
cea de-a V-a îi corespunde ex-
plotării, Cînd toate sectoarele
au planul depăşit, toate steluţele
ard. Acum, cînd pînă la alegeri
nu mai e multă vreme, la Pe­
trila, toate steluţele ard t
N. ANDRONACHE
i-ESHL
întreprinderea noastră a cunoscut
Colectivul de muncitori, tehnicieni şi
ingineri de Ia întreprinderea de indus­
trie locală „I. C. Frimu“ din Orăş-
tie este însufleţit de dorinţa de a pro­
duce cît mai multe bunuri de larg con­
sum pentru oamenii muncii din re­
giunea noastră. Ţinînd cont de aceasta,
au fost luate măsuri de dezvoltarea în­
treprinderii şi de producerea a noi
sortimente. Dacă în anul 1952, cînd a
luat fiinţă, întreprinderea avea un nu­
măr mic de secţii, astăzi numărul a-
cestora a crescut considerabil, iar cele
vechi au fost dezvoltate şi modernizate.
Pe lingă cele 2 prese de ulei,
o fabrică de gheaţă, 4 joagăre
de apă în mediul sătesc, au mai luat
fiinţă un atelier mecanic, un atelier
de tîmplărie, un atelier de împletit co-
© S E E X T R A G 1 0 N U M E R E ÎN
muu® s m m ui
ih locof ?
® 8firem spetia/e(A .B.C\)atrihuife
v arfa fragers (/!/turnă. V
La 8 lebruarie 1961, după o rîndurile Partidului Comunist
lungă şi grea suferinţă, a în­ Romîn. De atunci. tovarăşul
cetat din viată tovarăşul Gheor- Gheorghe Tincu a participat Ia
lhinedoafa.
Tovarăşul
Gheorghe Tin-
cu s-a născut
la 2 mai 1916,
în satul Juleşti,
raionul Sighet,
dintr-o familie
de ţărani mun­
citori. încă din
anii copilăriei a
cunoscut din plin
exploatarea re­
gimului burghe­
zo - moşieresc.
Din anul 1924
pînă în anul
1938 a muncit
!a mai mulţi ex­
ploatatori pentru
a-şi asigura e-
xistenţa. In anul 1938, plecînd
în căutare de lucru, a ajuns în
Valea Jiului, unde s-a angajat
ca miner la exploatarea carbo­
niferă de la Aninoasa. Alături
de alţi mineri a cunoscut şi aici
greul exploatării capitaliste şi
viaţa amară.
In anul 194.5 a fost primit în
?
Sicriul cu corpul neînsufleţit al tovarăşului Gheorghe
Tincu se află la domiciliul său din strada 6 Alartie nr. 22 —
Deva.
Înhumarea va avea loc vineri 10 februarie 1961, orele 14,
la cimitirul din oraşul Deva.
„Luna cărţii la s a te “
M anifestări culturale
Manifestările culturale prile­
juite de „Luna cărţii la sate“, au
fost primite cu mult interes de
către locuitorii comunei Teiuş.
La biblioteca sătească au tost
organizate, incepînd cu ziua de
15 ianuarie, cîteva consfătuiri,
lecturi in grup, seri de întrebări
şi răspunsuri, recenzii şi prezen­
tări de cărţi.
Pentru o cit mai largă parti­
cipare a oamenilor muncii din
Teiuş la aceste acţiuni, şi-au a-
dus contribuţia profesorul I. Că-
lugăru, L. Munteanu, responsa­
„30 Decembrie“, tov. Tatiana
Pasca, bibliotecară şi alţii.
Dintre consfătuirile ţinute s-au
bucurat de un. deosebit succes
cele pe teme ştiinţifice — „în­
mulţirea şi creşterea animale­
lor“ şi „Semnele cereşti şi tăl­
măcirea lor“. La consfătuiri şi
recenzii au participat peste 300
colectivişti, muncitori ceferişti şi
elevi.
Cererile de cărţi la biblioteca
sătească, au crescut în mod sim­
ţitor în această perioadă. S-au
înscris 68 noi cititori, dintre care
peste 20 elevi.
La secţia librărie a coperati-
vei „9. Mai“ — Teiuş, procentul
de vînzare a cărţii a crescut cu
z v o iîa re
şuri, un atelier de reparat cîntare, o
secţie de preparat sirop şi altele. Dar
cea mai mare realizare a colectivului
nostru a fost construirea fabricii de că­ cialiste ; 16,50 Curs de limba rusă;
rămidă din Pricaz care a început să
¦producă în anul 1955, la început cu o
capacitate redusă, iar ceva mai tîrziu
cu întreaga sa c ap acity . Gu un an
mai tîrziu, adică în 1956, a intrat în
funcţiune o staţie de prefabricate din
beton, Atît fabrica de cărămidă cît şi
staţia au fost dotate cu utilaj modern.
Toate acestea au permis ca produc­
ţia industrială a întreprinderii să fie,
în anul 1960, de 8 ori mai mare faţă
de anul 1952.
DUMITRU STOICA
corespondent
continua sporire a pro-
de cărbune, pentru ridi-
carea nivelului
l|® de trai al mi-
V.... nerilor din Va-
¦ lea Jiului.
SI1. Incepînd din
g. anul 1948 i s-au
încredinţat mai
multe sarcini de
răspundere pe
linie de partid.
In îndeplinirea
acestor sarcini,
el a depus o
muncă sîrguin-
cioasă, plină de
răspundere.
Pentru meri­
tele sale deose­
bite în activita­
tea de partid şi
obştească, tovarăşul Gheorghe
Tincu a fost distins cu Ordinul
Muncii clasa II l-a.
Încetarea din viaţă a tovară­
şului Gheorghe Tincu constituie
pentru toţi cei care l-au cunos­
cut, o pierdere dureroasă.
Amintirea sa va rămîne ne-
ştearsă în inimile noastre.
lin grup de tovarăşi
<¦>i
peste 20 la sută, faţă de luna
decembrie 1960.
Pentru o cit mai largă difu­
zare a cărţii, au fost amenajate
standuri speciale, cu vînzare, in
localul şcolii medii, sub condu­
cerea bibliotecarei Nistor Corne­
lia. Tot in cadrul şcolii, cîteva e-
chipe de pioneri conduse de tov.
I. Sălăgean, au difuzat cărţi cu
conţinut politic, beletristic şi a-
grotehnic, in valoare de peste
500 lei.
AURELIU DOAAŞA
corespondent
m mOGRAMUL DL
10 FEBRUARIE 1961
PROGRAMUL I: 5,40 Cîntece şi
jocuri populare romîneşti ; 6,30 Emi­
siunea pentru sate*: Tribuna preşedinte­
lui de gospodărie colectivă ; 7,30 Sfa­
tul meii icului : Bronhopneumonia la ca­
pii ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30
„Prietena noastră cartea" — fragmen­
te din povestirea „Puiul de raţă săl­
batică" de Petre Ltiscalov; f1,03 Mu­
zică populară romînească şi a minori­
tăţilor naţionale ; 12,40 Chită ansam­
blul naţional de cîntece şi dansuri
„Warsawa“ din R. P. Polonă; 13,35
Reportaj; 14,35 Lucrări inspirate din
lupta şi viaţa minerilor; 16,15 Vorbeş­
te Moscova !; 19,00 Jurnalul satelor ;
20,30 Din viaţa de concert a Capitalei ;
21,45 Jocuri populare romîneşti; 23,15
Valsuri de concert.
PROGRAMUL [[: 14,30 Cîntece din
folclorul nou şi jocuri populare romî-
neşti ; 15,35 Actualitatea în ţările so­
17,50 Cronica economică : Cooperarea
întreprinderilor pe principiul- uzinei co-i
ordonatoare, de lector univ. Gh. P. A-
postol ; 18,35 „Pastel de iarnă", muzică
uşoară romînească ; 19,30 Teatru la
microfon: „Strungul cel nou" locali­
zare de M. Leonard după piesa lui I.
Kazakov ; 20,50 Melodii populare ro­
mîneşti ; 22,30 Viaţa literară în Uniu­
nea Sovietică; 23,15 Muzică de ca-
meră.
Buletine de ştiri : 5,00; 6,00; 7,00;
11,00; 13,00; 15,00; 17,00; 20,00;
22,00; 23,52 (programul I ) ; 14,00;
16,00 ; 18,00 ; 21,30 ; 23,00 (programul
H). '
10 F E B R U A R IE 1961
DEVA : Cuibul Vulturilor ;
ALBA IULIA : Portul fără apă;
Generalul Della Rovere; ORAŞ-
TIE : Nopţile Cabiriei; Norii pă­
răsesc cerul ; BRAD : Dardée ;
HUNEDOARA: Soldaţi fără uni­
formă; HAŢEG : Lilly ; ILIA :
Blană de vizon ; PETROŞANI:
Un eîntec străbate lumea; Scri­
soare neexpediată; STMERIA :
Cad frunzele : LONEA : Legea
e lege ; SEBEŞ : Rătăcirile dra­
gostei ; TEIUŞ : In pragul vie­
ţii ; ZLATNA : Prinţesa cu stea­
ua de aur; APOLDUL DE SUS:
Mizerabili^