Page 33 - 1961-02
P. 33
Hun ¦'äVQ.
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAI C A N D I D A Ţ I I IFJBMP.
malsadallsmlul L A S F A T € IU A L E G Ă T O R I
Vom participa activ Priviri spre viitor
ia înfăptuirea
A nul XIII. Nr. 1906 V in eri 10 fe b r u a r ie 1961 4 pagini 20 bani propunerilor noastre In sala căminului cultural din rul din spre Apoldul de Jos. A
Apoldul de Sus era lume multă. fost ridicat digul din Valea
La m ina L upeni In după-amiaza ziiei de 8 februarie Oamenii nu mai aveau loc pe Popi, s-a introdus apa prin con
peste 300 de cetăţeni din comuna Bu- scaune. Chiar şi balconul era ducte în păşunat, iar anul tre
Situaţii asem ănătaas*e9 cureşci, raionul Brad, s-au întilnit cu plin pînă la refuz. Cei prezenţi cut au fost plantaţi 200 vuieţi
rezultate diferite candidatul lor de deputat în Sfatul veniseră să se întUnească cu de tei, pe strada principală.
popular regional, tovarăşul Ioan Arde- candidaţii de deputaţi. Partici Toate acestea sînt înfăptuite de
leanu, secretar al Comitetului regional panţii la adunare au primit cu noi, cu munca noastră. Pentru
P.M.R. Hunedoara. După deschiderea căldură pe candidaţii lor, pe a face din comună o localitate
adunării au luat cuvîntul numeroşi ce care i.-au propus pentru a-i re şi mai frumoasă, propunem să
tăţeni care au scos în evidenţă reali prezenta în Marea Adunare Na fim sprijiniţi a procura încă
zările regimului nostru democrat popu ţională, în Sfatul popular r e 600 puieţi de tei, a spus în în
lar, înfăptuirile din comuna lor, au gional şi al raionului Sebeş. cheiere tovarăşul Constantin
făcut numeroase propuneri pentru în
frumuseţarea comunei, îmbunătăţirea IntUnirea alegătorilor din A- Popa.
poldui de Sus cu tovarăşul Du
Cetăţeanul Roman Ciocan, a
C oîeetinjl m inei Lupani a ob vează direct de pe craţer. Aici Datorită priceperii sale In muncă, cit şi atenţiei cu care condiţiilor de viaţă şi s-au angajat să mitru Dejeu, preşedintele Sfa propus, ca în sala cinematogra
ţinut succese de seam ă in lu se folosesc stîlpi m etalici înalţi lucrează, şeful de tură Petru Szatmari, încărcător de turbine participe activ la înfăptuirea lor. tului popular regional, propus fului să se procure scaune noi,
na ianuarie. M inerii de aici şi- şi grinzi în consolă. M enţionez la C.T.E.I. Hunedoara, n-a înregistrat nici un deranjament. candidat al F.D.P. în circum şi să se construiască o pppică-
au d epăşit sarcina de plan cu că şi în celelalte frontale, con In cuvîntui lor participanţii au arătat scripţia electorală nr. 14 Miercu rie. Alţii au propus să se mai
1.385 to n e cărb u n e, au o b ţin u t duse de A lexandru Furo, Con In clişeu: Petru Szatmari la masa de comandă. că ţara noastră cunoaşte o continuă rea, colectivista Felicia Lazăr, construiască încă două săli de
in m ulte zile o p roductivitate sta n tin Sirop, Iosif M olnar, de înflorire, că în anii din urmă, s-a cons pentru circumscripţia electora clasă, să fie îndiguit riul din
în jurul la o ton ă de cărbune p e s tr a tu l 15 şi A n d rei L u c a c s, P ro g re s u l te h n ic t7ZBEJI truit o şcoală de 4 ani în satul Şesuri, lă regională nr. 45 Apoldul de faţa şcolii., să se amenajeze tro-
pe post. Din p ăcate însă, nu la str a tu l 18, s-au o b ţin u t ran cămine culturale în satele Curechi, Bu- Sus-Poiana. colectivista Elena tvoareie etc. Dar cea mai sem
to a te sectoarele m inei au con d am en te m ări. la ordinea zilei cureşci şi Rovina, precum şi un maga Vasiu. pentru circumscripţia e- nificativă propunere făcută can
tribuit pe m ăsura posibilităţi zin universal în Bucureşci. Au fost e- lectorală raională nr. 30 şi Ion didaţilor lor. propunere care
lor lor la su ccesul întregului In prezent tehnicienii şi in lectrificate satele Bucureşci şi Curechi. Kir, preşedintele gospodăriei a- ilustrează cit. de mult s-a ri
colectiv. M inerii sectoarelor ginerii sectorului studiază posi S-a construit de asemenea, linia ferată dicat conştiinţa şt pretenţiile
I B şi II au răm as sub plan cu bilităţile existen te pentru a industrială Gurabarza-Zrapţi-Bucureşci. gricole colective „Brazdă nouă", cetăţenilor din satele patriei
433 to n e şi, resp ectiv , cu 1.758 trece în unele frontale la ex noastre in anii regimului de
tone cărbune. D im potrivă, co tragerea a trei fîşii în două zile, Participanţii ia adunare, care au luat pentru circumscripţia electora mocrat-popular, este cea a in
lectiv ele unor sectoare care în de aceasta fiind în m are m ă cuvîntul, printre care tov. Ioan Ormin- troducerii iluminatului fluores
anul trecut au m uncit m ai slab. sură legată situ aţia viitoare a deanu, Miron Tiu, Ioan Lăslău, Nico- lă raională nr. 31, a fost since cent, ve strada principală.
acum au obţinut realizări bune. planului sectorului nostru, su c lae Peîreanu, Ioan Lazâr, Ioan Popa ră şi apropiată. Majoritatea ce
A şa sîn t sectoarele IV A şi IV B cesele colectivului. şi alţii, au propus să se construiască __ Majoritatea locuitorilor din
care şi-a u depăşit planul lunar o şcoală de 7 ani în centrul de comună, lor care au luat cuvîntul. au Apoldul de Sus şi~au c u m p ă
cu 442 ton e şi, respectiv, cu ...şj cînd! organizarea Bucureşci, să fie introdus curentul e- făcut o serie de propuneri m e rat. In ultimii n.ni. aparate de
978 tone cărbune. De unde pro muncii esse negîijafă lectric şi în satul Rovina, să se repare radio, biciclete. m.obilă. Chior
vine această situaţie ? Ea tre drumul Bucureşci-Gurechi, să fie pre nite să transforme faţa comu ieri. patru colectivişti şi-au
buie cău tată in felu l cum a fost Sectorul II al m inei a răm as nei. cumpărat, instalaţii pentru baie,
o rgan izată m unca, în felu l cum d ator cu 1.758 to n e de cărb u n e lungită linia ferată industrială cu încă a spus tovarăşul Gheorghe Stoi-
s-a dus acţiunea pentru tradu din planul lunar. Aici ex istă a- 2 km. şi jumătate şi să fie introdus un — In ultimii ani, a spus to covici. Acest lucru denotă că
cerea în fap t a m ăsurilor teh - bataje frontale de m are capa autobuz pe distanţa Crişcior-Bucureşci varăşul Constantin Popa, au azi, la noi. se trăieşte bine, chiar
nieo-OTganiz-atorice la unele citate, brigăzi bune ca acele şi retur pentru a duce şi aduce copiii fost înfăptuite, din iniţiativa foarte bine. De a,ceea nu gre
sectoare ale m inei. c o n d u se d'e A n d rey N a g y . I o a n de şcoală. şesc deloc, dacă aici. în cadrul
Popa. Ceea ce lipseşte însă este deputaţilor, sprijiniţi de cetă adunării, exprim dorinţa tutu
Cînd exisfă înîeres penfru judicioasa organizare a m un Pentru înfăptuirea propunerilor fă ţeni, realizări mari. Electrifica ror cetăţenilor din comună,
bunul mers al p r o d u c ţie i... cii, a cea stă lip să în cep în d chiar pentru a ne sprijini să procu-
de la conducerea sectorului (şef cute, cetăţenii acestei comune s-au an rea a două străzi, raăioficarea răm instalaţia necesară intro
(M inerii s e c to r u lu i TV B au în de sector ing. D um itru O priş), ducerii iluminatului fluorescent.
ch eiat anul 1960 cu un m inus de ia m aiştri şi tehnicieni. In gajat să participe activ Ia înfăptuirea şi introducerea unui aparat de
de p rod u cţie de p e ste 12.000 tr-u n u i din schim burile din ia Iată un lucru. nou. măreţ, la
ton e de cărbune deşi condiţii nuarie, abatajul condus de An lor, contribuind cu bani, materiale şi proiecţie pe bandă lată. Cir care ţărănimea nici nu putea
bune de m uncă au existat. Lip drei N agy nu a dat cărbune din visa măcar. în anii regimului
sea în schim b o conducere fer cauza defectării unui crater, la muncă voluntară, exprimîndu-şi con cumscripţia sanitară, a fost în burghezo-moşier esc.
m ă, bine chibzuită. Acum, la scurt tim p după ce fu sese „re zestrată cu aparataj medical
conducerea sectorului sînt oa vizuit“ de m aistrul m ecanic vingerea că în acest fel propunerile lor In cuvîntul lor. candidaţii de
m eni pricepuţi ca ing. Marin M ihai Ciora. Ce fel de revizie modern. Peste 40 de case noi au deputaţi au arătat că vor a-
P etrescu, tehnicianul D ionisie s-a făcut e lesne de înţeles. De vor fi traduse în viaţă. corda tot. sprijinul necesar în
Am bruş, ing. Ioan Pope seu, o a altfel în luna trecu tă, d efectele fost construite numai în cartie- făptuirii propunerilor făcute.
m eni care urm înd indicaţiile de ordin m ecanic au con stitu it
organizaţiei de partid, au tr e o serioasă piedică în m unca în Angajament îndeplinit A. DAVID 1*
cut la reorganizarea întregii tregului colectiv. Sînt de ase
activităţi a sectorului. m enea cazuri de indisciplină La mina Petrila, printre alte tipuri Şi oamenii, printre care comuniştii —000 —
fa ţă de care nu se ia atitudine. de lămpi, minerii folosesc lămpile Wolf, . Borody Emil, llincuţă .Marin şi Nemeş
— Noi am pornit la m uncă aduse din Import, De curînd însă, e- Constantin, s-au apucat cu multă tra Prin aefiuni de muncă
— n e sp u n ea ing. M arin P e M inerii 'sectorului II au a ră lectro-mecanicii exploatării au consta gere de inimă de treabă. La începutul voluntară la
trescu şefu l sectorului — ţinând ta t în u ltim ele 3 luni din 1960 tat că nu mai au staţii pentru încăr lunii februarie staţia a fost gata. Prin
cont de faptul că dispunem de că au condiţii pentru a obţine carea lămpilor. Ge era de făcut ? Lip urmare, angajamentul a fost îndeplinit înrrumusefarea satului
m ijloace tehnice m oderne pe tot m ai m u lt cărbune. In acea sa lămpilor ar fi cauzat greutăţi mi cu o lună mai devreme, realizîndu-se
care trebuie să le folosim la perioadă ei au extras p este plan nerilor. Aşa stînd lucrurile, mai mulţi totodată şi o economie de 12.000 Iei.
cap acitatea m axim ă. Brigăzile aproape 4.500 ton e de cărbune muncitori s-au angajat ca pînă la 1
din fron tale le-a m reorganizat, cocsificabil. D e asem enea, pen martie a. c. să confecţioneze, din re I
încadrîndu-le cu m ineri cu ca tru anul în curs a fo st a lcă surse Interne, o staţie nouă. GH. DOMNfŞORlJ
lificare corespunzătoare. La lo tuit un plan de m ăsuri, dar con
curile de m uncă am creat a se ducerea sectorului nu s-a in te electromecanic, E. M. Petriia
m enea condiţii în eît să se poa resat îndeaproape de îndepli
tă ex trage pe zi cel puţin o fî- nirea m ăsurilor preconizate.. Recordul oţelarilor Tovarăşii Gyulai Konrad, pjopus
şîe de cărbune, m ăsură pe care R ezultatul, este cel arătat m ai candidat de deputat pentru Marea A'
am' r e s p e c ta t-o întocm lai şi c a sus. Colectivul de oţelari care deserveşte şarje pe aceeaşi boltă — ceea ce re aunarc Naţională în circumscripţia e-
re ne-a condus la rezultate m ul lectorală nr. 16, Ana Truţă, propusă
ţum itoare. La frontalul din p a * cuptorul nr. 1 al oţelâriei Martin nr. 2 prezintă un adevărat record. candidat de deputat în ’circumscripţia
n oul I. s tr a tu l 15, b rig a d a c o n - electorală regională nr. 4 şi loan Bora,
Soisă dfe' G h o e r g h e P a n ţir u a M in e r ii d'e la L u p e n i au p o r a Combinatului siderurgic din Hune Acest succes este deosebit dacă se propus candidai de deputat în circum
e x tr a s îrî m ed ie p e zi oîte o f î- nit hotărîţi să dea m ulte tone scripţia electorală raională nr. 22,
şie de cărbune. Ea a obţinut de cărbune p este plan. L ipsu doara a desfăşurat în ultima perioadă ţine seama că durata obişnuită a unei s-an întilnit zilele acestea cu alegăto
randam entul m ediu d e neste rile care m ai există la unele rii din Gricău, Tibru, Craiva şi Şard-
4.200 ton e pe p ost si o în se m sectoare ale m inei pot fi rem e de timp o activitate susţinută în vede campanii a bolţii abia dacă depăşeşte Numeroşii cetăţeni veniţi să se sfătu
n a tă c a n + ita te d'e că rb u n e p e s d iate ; poate fi toto d a tă e x tin iască cu candidaţii lor au scos în evi
te' p lan . M in erii şi-a u a sig u r a t să experienţa bună a altor se c rea exploatării raţionale a agregatului. cu citeva zeci de şarje cifra de 500. In aceste zile cetăţenii de pe întreg cuprinsul regiunii denţă realizările obţinute de ei în ul
to a r e . Tn a c e s t fe l. c o le c tiv u l Rezultatul acestei activităţi e cît se noastre se pregătesc pentru alegerile de la 5 martie. In afară timii ani cu sprijinul deputaţilor. Ast
prin aceasta un cîştîg m are. poate de frumos. Pînă în prezent ia a- GH. SANDU de faptid că participă la intîlnirile cu candidaţii şi la dife fel, tovarăşi ca Nicolae Roşu, Bazil
m inei va putea păşi în fruntea cest cuptor s-au elaborat aproape 680 rite manifestări cultural-artistice organizate la casele alegă Nistor, Aurel Suciu şi alţii, au arătat
Aici e^te cazul să vorbim d es corespondent că dacă astăzi Gricăul este electri
celo rla lte co lectiv e m in iere din ficat, are şcoală elementară de 7 ani,
pre tehnica nouă, m ijlocul de Cursuri de şcolarizare torului, cetăţenii controlează da că au fost trecuţi pe listele de are un nou cămin cultural, spaţios şi
Valea Jiului, va putea obţine alegători. Explicaţiile necesare atunci cînd sînt unele neclari dotat cu tot ce este necesar penfru des
bază în realizarea succeselor a- realizări la nivelul sarcinilor făşurarea unei rodnice munci cultu-'
Recent la 1. P. Orăştie s-au deschis Jit mecanismele şi sistemul lor de lu tăţi, sint date cetăţenilor de tovarăşii care fac de serviciu la ral-educative, dacă azi aici există un
m intite. La acest frontal se ha- ce-i stau în faţă. cursurile de şcolarizarea personalului cru. De aici, exploatarea acestora nu fiecare din centrele de afişarea listelor. dispensar medical bine utilat, pină şi
din exploatări in probleme de mecani s-a făcut raţional şi cu indici tehnico- cu aparat Röntgen, casă de naştere,
Ing-, GH. DUMITRESCU zare. La aceste cursuri vor lua parte economici cît mai înalţi. Prin ridicarea In clişeu: Un grup de cetăţeni din oraşul Haţeg verificlna cinematograf etc-, toate acestea au
listele de alegători afişate în holul localului sfatului popular fost posibile datorită regimului demo
orăşenesc crat-popular, datorită sprijinului primit
de cetăţeni din partea deputaţilor lor.
şefii de sectoare şi manipulanţii de nivelului de cunoştinţe a cadrelor, a- « Tot cu sprijinul deputaţilor, cetăţenii
din Gricău şi Graiva au indiguit Va
parchete. Şcolarizarea va ţine pînă la c.eastâ lipsă va fi lichidată. lea Gricăului şi a Craivei, protejînd
astfel împotriva inundaţiei aproxima-i
sfîrşitul anului i96l după care cursanţii La lecţiile următoare urmează a se Pentru îmbunătăţirea procesului ietoiogie tiv 30p ha. teren.
vor fi supuşi unul examen. ttndb fierăstraieie mecanice, instala-
«Urt de scos-apropiat (funiculare), ins- Cu ocazia discutării noului tru îmbunătăţirea procesului teh Vorbind cu mîndrie despre acosfe
O Irînă Importantă în dezvoltarea !»¦.taîliW. 4* îmârcat şi descărcat etc. contract colectiv, muncitorii in nologic în scopul creşterii pro
treprinderii de industrie locală ductivităţii muncii şi îmbunătă
mecanizării sectorului nostru a oonstad
in făptui M o parte &r. actorii car*
au condm şf (Orijat activitatea: utila îng. IACOB TRAIAN „Vasile Roaită“ din Haţeg, au ţirea calităţii produselor. Aceste
jelor nu ri: cunoscut în mod amă mm- făcut numeroase propuneri pen- propuneri prevăd terminarea ha
întreprinderea forestieră Orăştie lei pentru maşinile de prelucra
rea lemnului şi a uscătoriei pen
tru materialul lemnos. De ase
menea s-a mai propus instala
rea a două ventilatoare la sala
de şlefuit.
realizări, cetăţenii participanţi la adu
Pentru fondul nare au făcut o serie de propuneri
centralizai al statului centru continua înflorire a satelor lor.
De pildă, tovarăşul Nicolae Roşu a
In anul trecut, membrii gos propus să se formeze şi Ia Tibru un
podăriei agricole colective din parchet pentru tăîerea lemnelor deoa
Teiuş au realizat cele mai rece cetăţenii sînt nevoiţi să meargă
mari venituri din vînzarea pe pentru a-şî procura lemne aproxima
bază de contract a produselor tiv 14 km. Tovarăşul Cornel Frăţilă,
agrozootehnice, in acest an, ei ca şi alţi cetăţeni, au arătat că la
vor vinde statului 80,000 kg. Gricău, ar fi bine dacă s-ar construi
) cereale, 10.000 kg. legume. un magazin universal şi au cerut să
¦ 750.000 kg. sfeclă de zahăr, fie ajutaţi în procurarea de materiale
20.00(1 kg. cartofi, 80.000 1. lap penfru construcţia Iui. angajîndu-se să
te şi alte produse. contribuie si prin muncă voluntară.
A. OŢOIU Pentru că în unităţile şcolare din
Tibru. Craiva şi Gricău, în afara mo
corespondent bilierului nou adus mai există mobi
Primul ecran !af lier vechi, necorespunzător procesului
S \‘'AVb\A^AAA/1 N/WVAAAA/sfVV/N fransonor din regiune instruefiv-educativ, tovarăşul Nistor
Cinematograful „7 Noiembrie" Bazil a propus ca şi acest mobilier
Avicultura este una din principalele ramuri de produc ţie ale gospodăriei agricole de stat din Mintia. Aici, pe Ungă faptul că se cresc anual zeci să fie Înlocuit cu mobilier nou, pentru
din Petroşani a fost înzestrai ca fiii celor ce muncesc să aibe con
de mii de păsări, destinate comerţului de stat, se produc în staţia de incubaţie, săptăminal, circa 20.000 pui. de curînd cu ecran lat tran- diţii optime de studiu.
sonor din material plastic ar-
In foto: Citeva aspecte de la staţia de incubaţie a gospodăriei: De respectarea temp eraturii in incubatoare depinde realizarea unui procent ri \ gintiu, primul de acest fel din S-a propus, de asemenea, pentru în-
. regiune. Tot în Petroşani, la frumuseţarea Gricăului, amenajarea
dicat de ecloziune. De aceea, operatoarea Natalia Chiriac controlează permanent şi cu multă grijă acest lucru (clişeul din stingă). Controlul periodic al dez / cinematograful „Al. Sahia“, unui parc în centrul comunei Ia care
ţ precum şi la cele. din Orăştie majoritatea lucrărilor să fie efectua
voltării embrionului în ouăle puse la incubat este de asemenea o operaţiune importantă, iată pe operatoarele Ecaterina Chiriac şi Natalia Chiriac făcînă / şi Haţeg, Ia aparatele de proiecţie te prin muncă patriotică.
^ s-au inirodus redresori cu se-
acest control (clişeul din mijloc), in clişeul din dreapta, aceleaşi operatoare şi practicanta Maria Ancău, sortind un nou lot de pui care va lua drumul / leniu, produşi ai fabricii „Gri- Intîlnirca dintre alegători şi candi
d gore Preoteasa" Hin Bucureşti- daţi s-a încheiat cu prezentarea unul
altor gospodării de stat din ţară. spectacol artistic de către elevii şcolii
elementare de 7 ani 'din Gricău.
V V W X A V V V W W W v V W y V W S 'W 'w O v 'V V / V W W V \ W > / V W V W V W V W V W ( W W W > / V V v W W W V W ' A V V. GHIS
