Page 34 - 1961-02

,r pag. 2 BRum m 'sm tm fsm u u i Nr. 1900

Ce prevede noul contract Invăţăm întul agrozootehnic — In cinstea La căminele culturale — o

colectiv la nivelul ce rin ţe lo r alegerilor m uncă plină de răspundere

r-ir - ' r - ' r* La C asa raională La multe cămine culturale din turale săteşti. Prea puţin se o-
regiunea Hunedoara activitatea cupă secţiile orăşeneşti şi raio­
Recent, colectivul Atelierelor re pentru clasa VlII-a a şcolii nale de învăţămint şi cultură de
de reparat material rulant Sime- medii serale pe toţi muncitorii t La G. A. C, Alba !alia 1 de cuifură din Sebeş cultural-educativă de masă se căutarea a noi forme de muncă
ria a discutat proiectul de con­ care îndeplinesc condiţiile pre­ rc } Formaţiile artistice de amatori ale desfăşoară intens, in forme va­ ia căminele culturale. Prea pu­
tract colectiv pe anul 1961. In văzute, iar celor înscrişi li se Casei raionale de cultură din Sebeş se riate, atrăgătoare, la care parti­ ţine sînt acţiunile de populari­
t Ca de altfel în toate gos- însuşită temeinic de colecti- jj pregătesc intens în vederea alegeri cipă un număr însemnat de oa­ zare a cărţii, chiar in prezent,
prima parte a contractului sînt vor crea toate posibilităţile pen­ C podăriile agricole colective vişti datorită faptului că din } lor din 5 martie. Formaţia corală, com meni ai muncii. Astfel, la Mier­ cînd se desfăşoară luna cărţii la
cadrul expunerii nu au lip- 1 pusă din 80 persoane, repetă 6 cîn curea, Dobra, Vinţul de Jos, sate.'
trecute, angajamentele muncito­ tru a frecventa cu regularitate j- din regiunea noastră şt la sit exemplele practice luate 1 tece revoluţionare şi patriotice. Echi Cimpa şi altele, căminele cultu­
din propria unitate. Lecţiile j pa de dansuri învaţă „Invîrtita“, „Ha rale sînt frecventate de mulţi La toate aepstea trebuie adău­
rilor, tehnicienilor şi inginerilor, cursurile şcolii medii serale. De ? G.A.C. „Unirea“ din Alba Iu- au fost complectate de pro- ^ ţegana" şi „Sîrba“, brigada artistică ţărani muncitori pentru că aici gat şi faptul că unităţile cultu­
lecţii şi planşe care lămu- -j de agitaţie pregăteşte piesa „Alegeri li se oferă manifestări deosebite, rale de mai sus nu folosesc afi­
cum ar fi îndeplinirea planului asemenea se va da o atenţie deo­ (• lia funcţionează un cere de reau colectiviştilor părţile 1 din trecut şi azi“, iar echipa de tea­ noi, care-i atrag. Pe lingă acti­ şele-program privind activitatea
mai grele din expunere. La 1 tru sceneta „Â doua intîlnire“ de G. vitatea artistică a formaţiilor de lor săptăminală etc., pentru a
.de producţie, a planului valoric, sebită pregătirii teoretice şi [ învăţămint agrozootehnic. sfîrşitul fiecărei lecţii, lec- 1 Beiu. Fanfara îşi îmbogăţeşte reperto­ amatori se acordă atenţie şi ce­ informa ţăranii muncitori despre
torul, împreună cu cursanţii, -j riul cu noi cîntece şi marşuri, pe care lorlalte forme de educaţie, cum ceea ce se intimplă la căminul
cit şi in unităţi echivalente în practice a elevilor şcolii profe­ (, Dornici de a-şt însuşi cit mai face recapitularea celor pre- •] le va interpreta în ziua alegerilor la ar fi serile literare, călătoriile cultural.
secţiile de votare din oraşul Sebeş. pe hartă, jurnalele vorbite, con­
proporţie de 100 la sută, spori­ sionale prin repartizarea în cor­ t multe cunoştinţe despre cul- date. Printre cei mai activi 1 Vina pentru această stare de
cursurile, intilniri cu fruntaşii lucruri o poartă in primul rind
rea productivităţii punicii cu 3,6 pul didactic a celor mai buni [• tivarea plantelor ăe cîmp, a cursanţi se numără şi colec- •] MJRCEA ŞERBĂNESCU muncilor agricole. consiliile de conducere ale cămi­
nelor culturale, care nu-şi înde­
la sută faţa de realizările anu­ ingineri şi tehnicieni ai atelie­ ^ legumelor şi despre creşterea tiviştii ioan Haţegan, Toma 1 plinesc sarcinile ce le revin. Aşa,
de pildă* in satele din raza co­
lui 1960, obţinerea unei econo­ relor. t animalelor, la învăţămint munei Băcia, dintre tovarăşii a-
leşi in consiliile de conducere
mii suplimentare la preţul de Grija faţă de om ocupă un t participă 30 colectivişti. Pe prea puţini sînt aceia care acti­
cost planificat de 200.000 lei. loc însemnat în noul contract vează. La Timpa din 15 membri
colectiv. Astfel, conducerea ate­ t lingă cel înscrişi, la preda- in consiliu activează doar 2, la
De asemenea, colectivul ate­ lierelor şi comitetul sindicatului Totia din 7 nu activează nici-
lierelor s-a angajat să îmbună­ se obligă să ducă la îndeplinire j- rea lecţiilor mai participă unul, la Băcia, din 15 activează
tăţească indicii de utilizare ai încă din primele luni ale anului doar 7, iar la Petreni din 13
maşinilor-unelte cu 5 la sută fa­ unele măsuri ca : dotarea cu a- l încă 10-15 colectivişti. doar 6.
ţă de realizările anului trecut părătoare de protecţie a tuturor
şi sa reducă mu pul de imobili­ maşinilor şi utilajelor de ridicat, t Pînă în prezent, lectorul directorul Gasei raionale de Nu peste tot insă sînt folosite
zare în reparaţie a locomotive­ instruirea personalului nou an­ L 'cercului a predat cursanţilor Manciulea, Maria Muntean şi ^
lor şi vagoanelor cu un procent gajat, conform normelor N.T.S. cultură Sebeş cele mai atrăgătoare forme cul­
Conducerea atelierelor şi comi­ t 10 lecţii. Fiecare lecţie a fost alţii. ‘J
şi, respectiv, două faţă de pla­ tural-educative de masă, ceea ce
nificat. l ^ S e a ra la căminul cultura! face ca unele localuri de cămi­
l La G. A. C. Apoldul de Sus In ultima vreme, aproape seară de ne culturale să rămină uneori

1
l Şi la gospodăria agricolă brigadierii şi şefii de echi-‘ •] seară, peste 70 de tineri şi vîrstnici neîntrebuinţate ta maximum. In
u colectivă din Apoldul de Sus pă. Lectorul cercului se stră- a din comuna Loman, participă la repe alte cărnine culturale activitatea
l funcţionează in cadrul în- ăuieşte să predea lecţii cit 1 tiţiile programelor pe care le pregă­ se desfăşoară la întîmplare, fără
Muncitorii s-au nîai angajat să tetul sindicatului s-au angajat f. văţămîntului agrozootehnic mai atrăgătoare şi folositoa- 1 tesc echipele de artişti amatori din ca­ a se urmări obiective precise.

îmbunătăţească ritmicitatea li-, să respecte legislaţia muncii cu ? un cerc agricol şi unul po- re cursanţilor, însoţind expu- ^ drul căminului cultural în cinstea ale­ De pildă, la căminul cultural

vrării producţiei cu 20 la sut'ă privire la activitatea femeilor şi ^ mivitîcol.
(; La fiecare din aceste cer-
la locomotive şi cu 10 la sută tinerilor, să respecte indicaţiile l curi, care se ţin săptămînal, nerile cu proiecţii. Pînă în } gerilor. Gorul pregăteşte o suită de cîn­ din Sîntuhalm, pe lingă faptul
tece patriotice şi populare iar forma­ că există numai o singură for­
la vagoane, faţă de realizările a- date de C.C.S. cu privire la re­ participă cite 23 colectivişti. prezent, la fiecare din cele 1 ţiile de feafru pregătesc piesele „O scri­ maţie de artişti amatori — co­ In perioada de iarbă munca
1* Din rînăul lor nu lipsesc soare pierdută“ de I. L. Saragîale şi rul — celelalte forme de activi­ cultural-educativă de masă tre­
nului precedent. partizarea biletelor de odihnă şi două cercuri au fost predate -J „Jos Tudorache.,. sus Tudorache“ de tate culturală sînt neglijate. Aici buie să cunoască un avint mai
mare. La aceasta sînt chemaţi
In a doua parte a contractului, tratament pe muncitori, tehnici­ cite 7 lecţii. ... ! ] să contribuie toţi comuniştii din
sat, toţi intelectualii de la sate.
comitetul sindicatului şi condu­ eni şi ingineri. Tovarăşii din
Acum, in campania electorală,
cerea atelierelor şi-au asumat o comisia de asigurări sociale vor JU U u/U u M. Ştefănescu. din toamna anului trecut nu s-a să organizăm acţiuni care să
aibă un puternic caracter agita­
serie de obligaţii, privind îmbu­ fi trimişi în vizită tovărăşească ţinut nici o seară culturală pe toric şi de continuitate, care să
IOAN STANGU o anumită temă, nici un jurnal popularizeze profundul democra­
nătăţirea organizării muncii, la domiciliul salariaţilor bolnavi T Lea 0 St tism al alegerilor de azi şi să
0 corespondent vorbit sau şezătoare etc. demaşte farsa alegerilor din tre­
perfecţionarea metodei de repa­ şi la spitale. Se vor face controa­ cut.

rare în lanţ ă vagoanelor, ex­ le prin sondaj la grădiniţele de Un debut promifător De asemenea, la Sîntandrei,

tinderea metodelor înaintate de copii, şcoala profesională şi can­ Cristur, Băcia, Tîmpa şi alte sa­
Zilele trecute, în faţa unui numeros te, deşi exista o oarecare activi­
lucru în toate sectoarele de pro­ tinele muncitoreşti pentru a se

ducţie. constata curăţenia în sălile de public, tînăra echipă de teatru a că­ tate artistică de amatori, forma­

Una din obligaţiile comitetu­ mese, dormitoare, cit şi pregăti­ minului cultural din Gurasada şi-a fă­ ţiile artistice existente în aceste
lui sindicatului este reorganiza­ rea mîncării la cantină.
cut debutul, prezentînd în faţa spec­ sate nu prezintă spectacole sufi­

rea întrecerii pe profesii în toa­ Ultimul capitol din contract tatorilor piesa „Deputata din uliţa noas­ ciente. Nici aici nu sînt folosite Secţiile de învăţămint şi cul­
tră“ . toate formele muncii culturale tură orăşeneşti şi raionale tre­
te sectoarele de activitate, popu­ cuprinde obligaţiile ce şi le asu­ Valoarea imor şuruburi buie să îndrume şi să,controleze
de masă. Lipsa unor planuri de mai îndeaproape activitatea că­
larizarea obiectivelor şi criterii­ mă conducerea atelierelor şi co­ S-au remarcat printr-o bună inter­ muncă bine orientate şi cuprin­ minelor culturale, mai ales :a-
cum, în perioada campaniei e-
lor ei, cit şi a fruntaşilor. mitetul sindicatului privind mun­ Congresul al lll-lea al P.M.R. va perforatoare. Datorită acestui lectorale, cînd în faţa unităţilor
a pus în !aţa oamenilor muncii fapt, în unele abataje, presiunea culturale stau sarcini impor­
Comitetul sindicatului se mai ca culturală. din patria noastră sarcina de a şi debitul sînt atît de scăzute in­ pretare artiştii amatori Gornelia şi Du­ zătoare, cu obiective precise, cu
reduce continuu preţul de cost al cit funcţionarea uneltelor pneu­
obligă să asigure tuturor mun­ Se prevede, de exemplu, îm­ produselor. Străduindu-se să se matice este aproape imposibilă. mitru Negrllă, Gornelia Grec, David mijloacele de realizare respecti­
achite cu succes de această sar­
citorilor, tehnicienilor şi ingine­ bogăţirea bibliotecii cu cărţi şi cină, minerii din Vulcan caută să Majoritatea suflurilor provin Stăniş şi Graţiaţi Nan. ve, la termene şi pe responsabi­
din lipsa de şuruburi la rami­
rilor condiţii favorabile pentru a publicaţii de specialitate, crea­ lităţi, se face deseori simţită.

dezvolta tot mai mult mişcarea rea de condiţii favorabile mun­ VIRG1NIA DOBROTĂ Prea puţine sînt schimburile

de inovaţii. In acest scop vor fi citorilor artişti-amatori pentru a corespondentă de experienţă între unităţile cul­ tante; E. USKAR

elaborate teme de inovaţii lega­ putea participa la repetiţii şi la folosească cit mai judicios uti­ ficaţiile conductelor. Dar, dispa­

te de problemele principale ale manifestaţii cultural-artistice; lajele, să reducă consumurile de riţia acestor şuruburi îşi are şi C u sprijinul ca d re lo r d id actice
material lemnos şi exploziv etc. ea o explicaţie: minerii, nefiind
procesului de producţie şi pro­ se va acorda în continuare mul­ aprovizionaţi din timp cu şuru:
Efortul minerilor din abataje
tecţia muncii, se vor ţine conte- tă atenţie recrutării elementelor pentru ieftinirea tonei de căfbu- burile necesare pentru prelungi­ Profesorii şi învăţătorii din llia în Sântei în echipa de teatru,, iar tov.
rie este demn de toată lauda. Rău rea craţerelor, recurg la cele de ultima vreme pot fi văzuţi iot mai Ioan Liciu şi Elisabeta .Mocanu în
rinţe cu caracter tehnic şi se vor talentate pentru echipele de dan­ este însă, că la anele sectoare, des alături de alţi activişti culturali rîndurile brigăzii artistice de agitaţie, văţătoarelor Victoria Solomon şi Eu­
ceea ce se cîştigă pe de o parte, la ramificaţiile conductelor de participînd la acţiunile căminului cul­ care în prezent a - pregătit' programul femia Iacob, pregătesc piesele „Ce!
organiza cursuri de minim teh­ suri, cor şi echipa artistică de a- se pierde pe alta. Conductele de aer comprimat. tural clin localitate şi ale colţului ro­ „Bine-i în gospodărie" şi pune în sce­ din urmă“ şi „Jos Tudorache... sus
aer comprimat ce deservesc sec­ şu din cadrul G.A.C, ?Drumul lui nă textul „Alegeri de ieri, alegeri de Tudorache !“, iar colectivul pedagogic
nic cu inovatorii. In scopul per­ gitaţie. Se vor organiza în tot toarele II şi III bunăoară ( exem­ Conducerile acestor sectoare Lenin“. azi“. al Şcolii medii din llia repetă de znr
plu conducta ce alimentează a- pun oare mai mult preţ pe câte­ piesa „Titanic vals" sub îndrumarc-a
fecţionării procesului de produc­ cursul acestui an două excursii batajele V-VI, ramificaţia suito­ va kilograme de şuruburi de cit Profesorul Iosif Gostea poate fi în- La colţul roşu al G.A.C. cele două
rului Banciu) au atitea sufluri pe sutele de m.c. de aer compri­ tîlnit în cadrul formaţiei instrumen­ echipe de teatru, sub conducerea în- prof. Iuliana Spineanu.
ţie se vor ţine 4 schimburi de ex­ cu fruntaşii in producţie. incit cu aerul care se pierde mat care se pierd zilnic prin su­
fluri ? tale a căminului cultural, tov. Laura SILVIU CERCHA
perienţă. Proiectul de contract colectiv
D. LUCA corespondent
Contractul colectiv acordă o ce a fost dezbătut recent de în­
de la subredacţia noastră volun­
mare atenţie ridicării neconteni­ tregul colectiv al Atelierelor de

te a nivelului tehnico-profesio- reparat material rulant Simeria

nal al muncitjfilor. In acest constituie încă o dovadă a marii

sens, comitetul de întreprindere griji ce se acordă azi omului şi F IL M U L Z IL E I :

şi conducerea administrativă vor nevoilor sale. prin ele ar putea funcţiona cîte- tară din Vulcan. „CUIBUL WUIlTUIMILflir

îndruma la cursurile de pregăti- I. DUMITRU Pe iimp de fngfoef

Pianul de reparaţii, se La sectorul minier Troiţa a la gurile orizonturilor amintite. Zilele acestea, la cinematograful patia poporului se îndreaptă spre co­ ciştii germani. începe teroarea ge­
a p ro p ie d e sfîrşit secţiei Băiila Crăciuneşti — IM. Asemenea măsuri n-au fost luate „Filimon Sîrbu“ din Deva rulează
Săcărimb, aprovizionarea cu ma­ însă nici pînă astăzi. Datorită filmul sovieto-albanez „Guibul vul­ munişti. In fruntea demonstranţilor, nerală. Partidul Comunist trece din .
teriale a orizonturilor superioa­ acestui fapt s-a ajuns în situaţia turilor“. Iată pe scurt subiectul a-
re se face cu ajutorul tractorului, ca o serie de locuri de muncă să cestui zguduitor film. printre care îl vedem şi pe Arben, nou in ilegalitate.
sau cu tracţiune animală. In pe­ fie paralizate din lipsă de ma­
rioadele de îngheţ, sau ploioase, teriale. ...Patriotul Arben a pregătit o bu­ se află Kemal, conducătorul parti­ ' Cu preţul unor eforturi eroice, re-
transportul se face foarte ane­ nă primire emisarului fascist trimis
Muncitorii atelierului meca­ urmînd ca pînă in ziua de 15 fe­ voios. In scopul asigurării, per­ Răspunderea pentru această de Mussolini. Gu un glonţ bine ţintit dului comunist. Arben o zăreşte pe trăgindu-se din calea duşmanului, în-
nic de la G.A.S. Apoldul de Sus, bruarie reparaţiile să fie ter­ manente a locurilor de muncă cu stare de lucruri o poartă atît îl doboară pe emisar, apoi, condu-
muncesc zilele acestea cu avint minate în întregime. materialele necesare, conducerea Cînd în viteză autocamionul din care Zana, dar, în aceea clipă, fiind sur­ fruntînd foamea, partizanii ţin piept
sporit, pentru a termina toate re­ secţiei. ( maistrul Victor Lasliu) conducerea secţiei cît şi biroul trăsese, caută să scape de jandarmii
paraţiile ce le au de executat la Mecanicii Fieicher Sitnion, Ion are datoria să ia măsuri din care îl urmăresc cu motocicletele. prinşi de gloanţele fasciştilor ce tră­ bitleriştilor.
măşinile şi uneltele agricole. Pi- Rîbu şi Muleş Iacob, se strădu­ timp pentru crearea de stocuri organizaţiei de partid, care n-a
nă la data de 8 februarie a. c., iesc ca împreună cu întregul co­ Rănit la. umăr, Arben se refugiază geau în demonstranţi, se ascund a- Cu ajutorul batalioanelor alpine,
planul de reparaţii a fost. înde­ lectiv de muncitori ai atelieru­ tras-o la răspundere cu toată e- în locuinţa tinerei Zana, care-1 as­
plinit în proporţie de 90 la sută, lui să facă reparaţii de bună ca­ cunde, împreună cu vecinii ei, scă- mîndoi intr-un atelier fotografic. Re­ nemţii îi înconjoară pe partizani. Ar­
litate. pîndu-1 astfel de jandarmii veniţi pe
urmele lui. voltată de crimele fasciştilor, Zana ben, împreună cu un grup format

Nu peste mult timp, dintr-un sub­ se alătură luptei pentru libertate, du­ din cei mai curajoşi şi mai rezis­
marin debarcă agentul englez Per-
kins. Abia sosit în Albania, el ia să de Arben şi de miile de partizani tenţi partizani, reuşeşte să treacă
legătură cu avocatul Esref, reprezen­
tantul organizaţiei „Ballî Kombetar“, din întreaga ţară. „creasta vulturilor", căzîrid în spa­
creată de spionajul străin şi care se
dă drept o organizaţie de rezisten­ Conducătorii partizanilor propun tele armatelor germane. Ga urmare,
ţă. Perkins transmite lui Eşre! do­
rinţa Londrei de a se constitui în organizaţiei „Ballî Kombetar" să-şi partizanii ies din încercuire şi se
Albania un guvern filoenglez. Dar,
seala trebuie să fie construită strigătele „Moarte fascismului!“ ce unească forţele pentru lupta contra unesc cu detaşamentele de patrioţi.
din m aterial lem nos. P odeaua se aud din stradă dovedesc că sim­
îngrijirea femelelor gestante rece m ai ales, la scroafe, pro­ fasciştilor. Dar în lupta care se dă Armata populară albaneză, întărin-
duce reum atism , iar cea prea
In articolul de faţă, vom a- în clin ată la bovine, produce di­ a doua zi, cei din organizaţie se do­ du-se, începe luptele pentru Tirana,
rătâ factorii care contribuie ferite boli pre sau post natale
su b sta n ţia l la m en ţin erea să ­ (prolapsuri). U şile grajdurilor vedesc trădători, lăsînd să treacă o pentru fiecare stradă, pentru fiecare
n ătăţii anim alelor g esta n te şi vor fi largi, iar vacile g esta n ­
Iă o b ţin erea de p rod u şi viab ili en ţ’e c a r e a u e x is t a t în p e r io a ­ Igiena corporală te se vor grupa la un loc. U nde coloană italiană de tancuri, care-i casă. Nemţii îndreaptă împotriva par­
buni. F actorul principal oare există posibilităţi se vor grupa
urm ăreşte pe de o parte m ări­ în grajduri separate. Cu oîteva înconjoară pe partizani. tizanilor o coloană de tancuri, dar,
rea productivităţii anim alelor, zile Înainte de fătare, anim a­
iar pe de altă parte înm ulţirea da de lactaţie anterioară. D eoarece în tim pul gestaţiei lele vor fi izolate de celelalte Riscîndu-şi viaţa, Arben străbate din iniţiativa Zânei, eie sînt incen­
stocului de anim ale, este a li­ V acile g esta n te în ţărcate cu pielea are o activitate m ai m a­ în tr-u n loc aparte -sau vor fi
m entaţia. re, pansajul trebuie făcu t re­ duse în m aternităţi (acolo unde pînă în satul vecin pentru a-i che­ diate. Victoria este de partea parti­
m ult tim p înainte, trebuie ali­ gulat. Se va da o atenţie m ai ex istă ). A cest lucru este n ece­
R aţia anim alelor gestante, m entate tot atît de bine pentru m are glandei m am are. La ju- sar şl din punct de vedere s a ­ ma în ajutor pe ţărani. Atacaţi din zanilor.
trebuie în aşa fel întocm ită, in ­ a preîntâm pina avorturile, dis- ninci se va face palparea g lan ­ nitar-veterinar. pentru a pre­
cit să poată m enţine n esch im ­ dei m am are, lucru care obişnu­ întîm pina unele beli infecţioase. spate de masele de ţărani, italienii Din întreaga ţară, din munţi, din
bată stărea de întreţinere a fe ­ tooiile ş.a. ieşte fem eia cu subtul şi m u l­ Boxele pentru scroafe vor avea
m elei. La fem elele bine în tre­ V itam inele au un rol im por­ pe m argini apărătoare la d ista n ­ se retrag în pripă. văi şi sate partizanii se îndreaptă
ţin u te se recom andă în perioa­ ţ ă de 15 cm . de p e r e te şi p a r ­
dă a doua de gestaţie m ărirea tant în funcţionarea norm ală doseală. Sub acest apărător, Abia scăpată de cotropitorii ita­ spre Tirana, pentru a sărbători vic­
raţiei eu 50-80 la su tă faţă de a organism ului. Fînurile de ca­ purceii se pot refugia atunci
raţia de întreţinere, deoarece cînd scroafa se culcă. A şternu­ lieni, Albania este invadată de fas­ toria.
în a cea stă perioadă fătu l se tul trebuie să fie din pleavă
dehvoltă m ult, creşte în ritm lita te bună acoperă nevoile în sul ulterior. Se co n sta tă uneori sau paie tocate ca să nu aco­
riiai viu. P en tru fe m e le le sla ­ pere purceii sau să -i im oi ep i­
be, răţia va fi calculată mai vitam ine. R eco­ cînd g e sta ţia ce să se m işte. P ilii' ^ j
m ăre, iii prim ul rina ea să -şi
poată acoperi lipsurile ei şi a- m andăm ca în Sfaiuî medicului tr e c e ele te r m e n Sgiena muncii
pci că să p oată da şi fitu lu i în alim entaţia, fe ­ că glan&a m a-
dezvoltare. Fiecare fem elă gestan tă tre­
m elelor gestan te, veterinar m ară in tră în buie să facă m işcare. V acile în
A lim entaţia anim alelor g es­ fînurile de trifoi funcţiune colec- perioada de gestaţie, nu este
ta n te treb u ie ca lcu la tă îrfd't să şi lucerna, vre­ tîndu-se astfel o bine să fie supuse m uncilor, în ­
hu ducă la în g ră şa rea lor, d e­ să treb u ie p jim b a te ziln ic 30
oarece îfigrăşarea aduce dună, jii de m azăre pentru oi, să nu m are cantitate de lapte. In a- m inute. Lipsa de m işcare duce
sine naşterea de produşi slabi lip sească de la început. cest caz, laptele trebuie extras la îm b oln ăvirea lor Prim a în ­
şi foarte debili. V acile resta n te grijire după fătare se acordă
v o t prim i zilnic circa 40 gram e Se va evita alim en ta ţia a n i­ prin m ulge re obişnuită.
fo sfa t de calciu. A celea care noului născut şi apoi m am ei.
au dat producţii m ari de la p ­ m alelor cu furaje m ucegăite Scroafele prim ipare (care fa ­
te, vor prim i m ai m ult pentru LAZAR ROPCEAN
ă-şi acoperi eventualele defici- sau cu im purităţi. F u rajele în ­ tă pentru prim a d a tă ), p rezin­ medic veterinar

gheţate, apa rece în tim pul ier­ tă pielea de pe sfîrouri foarte

nii, produc uneori avorturi m ai fină şi care este răn ită uşor de

ales la an im alele în treţin u te in către dinţii purceilor, ceea ce

grajduri calde. Spre sfîrşitu l p e­ le produce durere, a stfel că a-

rioadei de g esta ţie, furajele ceasta refuză alăptarea sau

grosiere vor fi diviziate în 4-5 chiar îi m ănâncă. Se reco m a n ­

tainuri m ai m ici (aceeaşi can ­ dă ca în a in te de fătare să fie

tita te ) a d m in istra te în h r a m sp ă la t u geru l în în treg im e ou

an im alelor în 24 ore. Se reco ­ alcool. P araziţii cu tan aţi vor fi

m andă ca spre . sfîrşitul peri­ distruşi prin aplicarea de m e­

oadei a doua de gestaţie, fu ra­ dicam ente.

jele ferm entate, să fie scoase igiena adăposturilor
din raţie. In u ltim ele zile de

gestaţie se *recom andă o ali­ A dăpostul trebuie să fie. u s­

m entaţie m ai m ult lichidă. cat, spaţios şi lum inos. Pardo- SCENĂ DIN FILM.