Page 35 - 1961-02

'N f. 1806
C A N D ID A Ţ I A I F. D . P,
D e ee e stimai T rifan Pleşa
La sfîrşitul unei sile de
muncă, la secţia lăcătuşerte I
a întreprinderii de industrie
locală „Horia“ din Alba lidia,
se idee un scurt bilanţ al
activităţii. Traían Pleşa.
şeful secţiei, evidenţiază
faptele bune dat nu uită,
atunci cină se
ivesc, să le
critice pe cele
slabe. Resulta-
tele muncii a-
cestui colectiv
sir (lin cele
mai bune. Lu­
nă de lună,
s a r c i n i l e de
plan sint depă­
şite. Nu odată,
pentru rezul­
tatele obţinu­
te in muncă
micul colectiv
al s e c ţ i e i
lăcătuşerie I
a cucerit locul de fruntaş pe
întreprindere.
Sfaturile, îndrumările, spri­
jinul dat de tov. Trifan Ple­
şa sint întotdeauna bine ve­
nite. De aceea, oamenii din
secţie ca şi cei din întreprin­
dere, îl apreciază.
Dar lăcătuşul Trifan Pleşa
este cunoscut şi ca un bun
inovator şi raţionalisator.
Preocupat de îmbunătăţirea
calităţii şasiurilar la roabele
metalice şi a ramelor pentru
ciururi, produse ce se con­
fecţionau aici, a venit cu
două propuneri de raţionali­
M E D IC U L
Cină a fost vorba să-şi
aleagă un spital din ţară la
care să lucreze, tînărul m e­
dic Valeriu Postolache şi-a
ales Haţegul.
Chiar din
prima si. ţinâ­
nd medic a
pus în practi­
că toate-cunoş­
tinţele asimila­
te în timpul a-
nilor. Datorită
m u n c i i con­
ştiincioase des­
făşurate, ca şi
priceperii de
care dăduse do­
vadă. în scurt
timp a fost nu­
mit şeful sec­
ţiei interne. Mereu în mijlo­
cul bolnavilor, Valeriu Posto­
lache şi-a căpătat încrederea
şt stima lor. Iată de ce în
primăvara anului 1960. a fost
numit director al Spitalului
raional din Haţeg. Cu spri­
jinul noului director, s-a a-
Anul trecut, întreprinderea minieră
Certej, raionul llia, nu şi-a realizat în
întregime sarcinile de plan, colectivul
acestei Întreprinderi, rămînînd dator
patriei cu însemnate cantităţi de mi­
nereu. Comuniştii, analizînd cu simţ de
răspundere situaţia producţiei în confe­
rinţa de partid pe întreprindere, au
stabilit cauzele care au dus la nereali-
zarea sarcinilor de plan şi măsurile
care se impuneau a fi luate pentru în­
lăturarea acestor cauze şi asigurarea
îndeplinirii planului de producţie pe
anul 1961.
Comuniştii răspund
de soarta producţiei
Călăuzindu-se după Hotărîrile Con­
gresului al lll-lea at partidului şi ale
plenarei C.C. al P.M.R. din 31 oc­
tombrie — 1 noiembrie 1960, pe baza
hotăririlor conferinţei de partid pe în­
treprindere, comitetul de partid a ela­
borat un plan concret de măsuri or­
ganizatorice şi politice. Piecind de la
constatarea că cea mai importantă
cauză care a dus la nerealizarea pla­
nului de producţie pe 1960 a fost ca­
litatea slabă a minereului şi lipsa de
preocupare pentru alegerea sterilului
dm minereu în abataje, comitetul de
partid a obligat conducerea întreprin­
derii să introducă puşcarea selectivă
la toate locurile, de muncă unde este
posibil acest lucru şi un control rigu­
ros asupra calităţii minereului.. întă­
rind răspunderea şefilor de brigăzi, a
şefilor de echipă şi a maiştrilor faţă
de calitatea producţiei.
Organizaţiile de bază din sectoare, la
indicaţia comitetului de partid, au a-
nalizat decadal situaţia îndeplinirii pla­ vederea ridicării gradului de mecani­
nului şi in rnod special a calităţii pro­
ducţiei. împreună cu şefii de sectoa­
re şi comitetele sindicale au stabili!
măsuri corespunzătoare. De asemenea,
s-a tăcut in aşa fel îneît în toate bri­
găzile şi echipele să lucreze îhenibri
zări. Astfel, s-au confecţionat
două dispozitive de îndoit
metalul. Şi în ce priveşte rea­
lizarea de economii, colecti­
vul secţiei condus de tov.
Trifan Pleşa a înregistrat
succese. In anul trecut, prin­
tr-o folosire mai chibzuită a
vi, materialelor;
a economisit
10.000 lei.
Despre Trifan
Pleşa, munci­
torii întreprin­
derii iţi poves­
tesc cu drag.
TA îl cunosc
nu numai ca
un muncitor
priceput şi har­
nic la locul de
muncă cî şi ca
un bun gospo­
dar. La acţiu­
nile de muncă
voluntară întreprinse în ca­
drul întreprinderii, cum sînt
construcţia halei de tîmplă-
rie. amenajarea drumurilor
de acces, colectarea de fier
vechi. tov. Trifan Pleşa, a
fost printre cei mai activi.
Cunoscinda-l ca un om
harnic, cu multă iniţiativă.
cetăţenii circumscripţiei e-
lectorale , regionale nr. 2 Al­
ba lulîa l-au propus candidat
al F.D.P. în alegerile de la
5 martie, pentru Sfatul popu­
lar regional.
V. FUR IR
N D S T S tU
menajat un gheţar pentru de­
pozitarea gheţii şi s-a com.-
pletat staţia de salvare cu
încă două maşini. De curind
a fost termi­
nată 'fundaţia
unui nou pavi­
lion pentru o
secţie de boli
contagioase la
copii şi s-a
ridicat la roşu
localul staţiei
de salvare.
Grija pentru
sănătatea oa­
menilor mim-
cii este ţelul
principal al tâ­
nărului medic.
De acest lucru
s-au cotivins
mulţi cetăţeni din oraşul Ha­
ţeg. Iată pentru ce l-au pro­
pus drept candidat în cir­
cumscripţia electorală orăşe­
nească nr. 26 Haţeg.
A. VASIIJU
V I A Ţ A DE P A R T I D
H o tă rîrile co n ferin ţei de p a rtid
, .u
şi candidaţi de partid, aslgurîhdu-se - Acestea sînt doar o parte din măsu­
prin aceasta controlul de partid la toa­ rile stabilite privind înfăptuirea ho-
te locurile de muncă. Comitetul sindi­ târîrilor conferinţei de partid, măsuri
catului a fost ajutat să organizeze mai care în mare parte au şi fost aplicate
bine întrecerea socialistă pe profesii, tn acest fel, hotărîrile conferinţei de
cu obiectivul principal: îmbunătăţirea partid au început să prindă viaţă.
calităţii producţiei. Agitatorii au tost
pregătiţi şi desfăşoară o susţinută mun­ ţiile de partid nu mai manifestă tole­
că politică organizînd convorbiri şi
discuţii la locurile de muncă privind
calitatea producţiei.
In vederea creşterii producţiei şi Mişu Hosu şi maiştri Sabin Lehaci,
productivităţii muncii, conferinţa de
partid a stabilit sarcini prin care o-
bligă conducerea întreprinderii să ia
măsuri pentru terminarea lucrărilor de
mărire a capacităţii de prelucrare a
uzinei de preparare. Organizaţiile de
bază de la flotaţie şi ateliere au mo­
bilizat toate forţele pentru terminarea
lucrărilor de mărire a capacităţii uzi­
nei de preparare, fapt ce a permis ca
aceste lucrări să fie mult avansate şi
ca întreaga lucrare să se poată ter­
mina cu o lună mai devreme. De ase­
menea, conducerea tehnieo-administra-
tivă a fost obligată să ia măsuri în
zare a proceselor tehnologice prin ex­
tinderea perforării mecanice, mecaniza­
rea mai largă a transportului în sub­ şi ajutorul tovărăşesc primit i-a aju­
teran şi extinderea mecanizării. Pînă
acilrti s-a introdus o locomotivă Die­
sel pentru mecanizarea transportului pe
galeria • principală a sectorului IV şi
.două motocoinpresoare la sectoarele I
şi IV. în vederea extinderii perforării Gogoaşă, în luna ianuarie, şi-a depă­
mecanice. Tot în acest scop, s-au în­ şit planul de producţie eu 10 la sută,
ceput lucrările de construcţie a sta­ iar echipele Iui Petru Nelega 1 şi Teo­
ţiei de compresoare de la Săcărînlb. dor Răcătean şi-au depăşit planul cu
i gggssssr?snasaaBs as*^
Oraşul şi problemele
sale gospodăreşti
U na din preo­ IOAN SLOBODAŞ
cupările de sea ­
m ă ale C om ite­ preşedintele Sfatului popular
al oraşului Haţeg
tului executiv al ------
Sfatului popular orăşenesc H a­ dionului şi construirea de ves­
ţeg a fost, fără îndoială, ac­ tiare pentru jucători.
ţiunea de înfrum useţare conti­
nuă a oraşului. Sub directa con­ tăţenii cînd era vorba de apro­
ducere a C om itetului orăşenesc vizionarea cu apă potabilă. A-
de partid, cu sp rijin u l m aselor cum s-a con stru it un bazin de
populare şi din fondurile pri­ cap tat apă potabilă care sa tis­
m ite din p artea statului, ora­ face nevoile oraşului.
şul nostru a cunoscut în anii
regim ului dem oorait-popular o
! dezvoltare sim ţitoare.' Iată nu­
m ai cîteva din realizările cu
care locuitorii oraşului H aţeg
s e m l nd re s e.
Ca în oricare lo ca lita te din
regiunea noastră, în oraşul H a­
ţeg s-a u d eschis în u ltim ii ani
noi unităţi com erciale, Aşa sînt
m agazinul m ixt din strad a De-
cebaLm agazinul de produse la c­
tate. m agazinul de Oarfum erie
şi cosm etică şi altele. In oraş
funcţionează num eroase unităţi
ale cooperaţiei m eşteşugăreşti
unde se execută lucrări la co­
m andă de croitorie, cism ărie,
cojbcărie, tîriieh'igerie şi altele.
Cine n u -şi a m in teşte de ţap'ţul
că în oraşul H aţeg nu exista
spital. O am enii bolnavi se tr a ­
tau fiecare cum putea. Acum.
în oraşul nostru funcţionează
un spital raional cu secţii de
interne, chirurgie, ginecologie,
pediatrie, stom atologie şi o sec­
ţie T.B.C., în z e str a te cu m ob i­
lier şi a p a ra ţa j m odern şi cu
cadre specializate.
Apoi, stră zile M ihai V iteazu şl
Horia au fo st a sfla ta te pe o
p orţiu n e de 1.820 m .p., iar s tr ă ­
zile M ihail E m i ne seu şi Ci-
prian Porum bescu au fo st pa­
v a te r-e o s u p r a f a ţ ă d e 4.773
m'.p. P e n tr u a f a c e o d ih n a o a ­
m e n ilo r c ît m ;ai p lă c u tă , a f o s t
am en ajat parcul „23 A u gust“,
s-a construit un solar pentru
copii, precum şi un ştrand. Tot
aici s-a construit o popicărie va deveni tot m ai frum os, măi
cu două piste.
Fruntaşi în întrecerea
pe profesii
Incepind cu trimestrul IV al
anului trecut comitetul sindical
din secţia noastră, a organizat
întreceri pe profesii. Obiectivele
principale ale acestei întreceri
prevăd : îmbunătăţirea calităţii
şi reducerea rebuturilor, îndepli­
nirea şi depăşirea normelor, în­
grijirea maşinilor, a sculelor,
dispozitivelor şi verificatoarelor,
realizarea de inovaţii şi raţiona­
lizări etc.
Pentru urmărirea mtrecerii s-a
fixat un sistem de punctaj. De
pildă, pentru fiecare procent de
rebut redus sub admis se acordă
5 puncte, pentru fiecare procent
de depăşire a normei se acor­
dă 10 puncte, pentru buna în­
grijire a maşinilor se acordă 5
puncte, pentru o inovaţie se a-
cor'dă 15 puncte, iar pentru o
raţionalizare 10 puncte. Pentru
p rin d via ţă
Important este faptul că organiza­
ranţă faţă de lipsuri şi intervin în
mod energic pentru curmarea lor. Unii
şefi de sectoare ca Alexandru Straja,
Ioan Ridigher, Mihai Crainic, Silviu
Crăciun şi alţii, nu controlau locuri­
le de muncă, nu dădeau îndrumările
tehnice, necesare brigăzilor şi echipe­
lor de minieri, nu se ocupau de orga­
nizarea procesului de producţie, mani­
festau indiferenţă faţă de calitatea pro­
ducţiei. De asemenea, uiieie bri­
găzi şi echipe de mineri ca a-
cete conduse de Petru Nelega I, Avei
,Gogoaşă, Petru Touia, Teodor Râcătean,
Atnos Stanca, Ştefan Nicolae şi
alţii, neglijînd calitatea producţiei, tri­
miteau uzinei de preparare inult steril.
Organizaţiile de bază i-au pus în dis­
cuţia adunărilor generale şi i-au traş
în rnod serios la răspundere. Critica
tat pe aceşti tovarăşi să înţeleagă că
greşesc, să-şi schimbe atitudinea faţă
de muncă şi să dea minereu de bună
calitate. Ca urmare, brigada lui Avei
D H Ü MUL SOCIALISMULUI
gas
Sute de cetă­
ţeni din oraş au
participat ia a-
m enajarea sta­
M ulte greu tăţi întîm pinau ce­
P rintre oraşele din regiunea
n oastră care au introdus ilu m i­
natul fluorescent se afiă şi H a­
ţegul. P înă în prezent a fost
in tro d u s în p ia ţa I. V. S ta lin şi
strad a M ihai V iteazul, urm înd
să se extindă şi pe alte străzi.
C etăţenii din oraşul nostru, an ­
trenaţi de deputaţi, au p artici­
pat în num ăr m are la acţiunea
de înfrum useţare a oraşului.
D atorită acestui lucru s-a u ex ­
tin s zonele verzi pe o su p rafa­
ţă de 1.870 m .p. şi s-a u p la n ta t
1.250 pom i orn a m en ta li. N um ai
in anul trecut au luat parte
la acţiunea de înfrum useţare a
oraşului p este 24.000 cetă ţen i
care au p resta t 102.000 ore de
m uncă voluntară.
D ar noi nu ne vom opri aici.
Avem în plan a sfa ltă ri şi pa-
vări de noi străzi. Se va am e­
naja un drum de la podul G al­
bena spre oborul de vite în su ­
p ra fa ţă de 1.300 m .p. în v a lo a ­
re de 38.000 lei. In anul a cesta
se va da în folosin ţă un bloc
cu 16 a p a r t a m e n t e şi va în c e p e dragoste şi jocuri populare romîneşti-;
construcţia altor blocuri în cen ­
trul oraşului. Se va îm bunătăţi
ilum inatul public prin con stru c­
ţia unui nou post de transfor­
m are şi introducerea lum inii e-
lectrice în noul cvartal de lo ­
cuinţe „Victor B abeş“. Cu sp ri­
jinul cetăţenilor vom continua
acţiunea de înfrum useţare a
oraşului. H aţegul, asem enea tu ­
turor oraşelor patriei noastre,
în flo r ito r .
fiecare procent de nerealizare
se scad de asemenea un număr
de puncte.
In această întrecere au fost
antrenaţi 14 strungari şi recti­
ficatori, 5 frezori şi 5 muncitori
de la maşinile de găurit şi a-
lezat. In luna trecută s-a făcut
bilanţul acestei întreceri şi s-au
decernat cîştigătorilor drapelul
de fruntaş în întrecerea pe pro­
fesii, în fiecare meserie.
Titlul de cel mai bun rectifi­
cator i-a fost acordat comunis­
tului Iosif Mariş, care a totali­
zat 2.870 puncte, iar titlul de
cel mai bun muncitor la maşi­
nile de găurit şi alezat l-a pri­
mit utemistul Ioan Ceteanu, care
a totalizat 1.654 puncte.
Ing, TEODOR JOSAN
sectorul maşini-unelte a) li.M. Cugir
10 şf respectiv 32 la sută dînd în a-
celaşi timp minereu de bună calitate.
Şi activitatea celorlalte brigăzi şi e-
chipe de mineri r-a îmbunătăţit în
mod simţitor. In prezent, organiza­
ţiile de partid din sectoare folosesc cu
mult succes metoda prezentării de in­
formări de către maiştri, ingineri, şefi
de brigăzi şi echipe, în adunările ge­
nerale, privind modul în care ei îşi
îndeplinesc sarcinile de producţia ţi
cele de partid.
Un fapt îmbucurător îl constituie şi
acţiunea privind preluarea brigăzilor tu
echipelor de mineri râmase în urmă de
către şefii de brigăzi şi echipe frun.
taşe. Comunistul Ioan Medrea, a pre­
luat conducerea pînă acum a 3 brigăzi
pe care le-a făcut să-şi îndeplinească
şi depăşească planul. Cea de-a treia
brigadă pe care o conduce acum şi-a
realizat planul de producţie pe luna
ianuarie în proporţie de 112 la sută.
Celelalte două brigăzi pe care le-a
scos de sub normă mai Înainte, îşi
îndeplinesc în fiecare lună planul de
producţie. Această acţiune trebuie ex­
tinsă, Exemplul comunistului Ioan
Medrea trebuie larg popularizat pentru
a fi urmat de cît maj mulţi şefi de bri­
găzi şi echipe.
Bilanţ îmbucurător
Luptînd pentru traducerea în viaţă
a hotărîrilor conferinţei de partid,
pentru îndeplinirea şi depăşirea sar­
cinilor de plan, organizaţiile de partid
manifestă mai multă preocupare pentru
stabilirea unor măsuri eficace in ve-
¦m-
am pbogbâmulb e
11 FEBRUARIE 1901
PROGRAMUL 1: 5,40 „Sus pe
munţi“, program de muzică uşoară;
6.30 Etaisiunea pentru sa te : Carnet
ştiinţific; 7,30 Sfatul medicului: Ra­
zele Röntgen; 8,00 Din presa de as­
tăzi ; 9,25 Muzică uşoară din Jări prie­
tene; 11,50 Estrada melodiilor; 12,30 Mu­
zică populară rominească; 14,00 Muzică
uşoară; 15,20 Dm muzica popoarelor so­
vietice; 15,45 Actualitatea literară în re­
vistele noastre; 16,15 Vorbeşte Mosco­
va!; 17,30 Roza vînturiloî (reluare);
18,15 Ştiinţa în slujba păcii; 19,15 O-
pereta „Valea de aur“ de Dunaevski,
montaj muzical-literar; 20,40 Muzică
de dans; 21,30 Muzică populară me­
xicană ; 23,15 Simfonia a II-a de Ccai-
kovski.
PROGRAMUL II : 14,30 Solişti ro-
mîni de muzică uşoară; !5,C0 Muzi­
că populară dm ţările balcanice ; 16,30
Cîntece de alegeri; 17,00 Cîntece de
17.30 Cronică electorală; 19,30 Pe te­
me internaţionale ; 20;20 Noapte bună,
copii: „Gum a rămas lupul fără bla­
nă“, poveste coreeană; 21,10 Solişti
de muzică populară rominească, lau­
reaţi ai concursurilor internaţionale de
tineret — „cîntăreaţa Angela Moldo-
van»; 21,30 Moment poetic : Veroni-
că Porumbacu ; 21,35 Muzică de dans.
Buletine de ştiri: 5,00 ; 6,00 ; 7,00 ;
11,00; 13,00; 15.00: 17,00; 19,00;
22,00;23,52 (programul I ) ; 14,00;
16,00; 18,00; 20,00; 21,00; 23,00;
(programul II).
derea creşterii producţiei şi productivi­
tăţii muncii, reducerii preţului de cost,
îmbunătăţirii calităţii minereului şi ri­
dicării nivelului tehnic al producţiei.
Ele işi exercită cu tot mai multă com­
petenţă dreptul de control asupra ac-
tiviuiii economice, îndeplinindu-şi în
tot mai bune condiţiunî rolul de con­
ducător. A crescut mult şi exigenţa ţa­
ţă de cantitatea şi calitatea muncii fie­
cărui miner, inginer, tehnician şi mai­
stru.
Faptul că organizaţiile de partid de
la I. M. Certej au pornit pe un drum
bun, că activitatea lor organizatorică
şi politică se ridică tot mai mult la
nivelul sarcinilor ce le stau în faţă. că
munca lor a început sa dea roade, se
oglindeşte în mod elocvent în rezul­
tatele obţinute de colectivul acestei în­
treprinderi încă în prima lună a aces­
tui w . Bilanţul acestei activităţi ne a-
rati că planul la producţia globală
n fost realizat în luna ianuarie în pro­
porţie de 104,9 la sută şi la minereu
extras în proporţie de 118,2 Ia sută.
Toate sectoarele minei şi-au depăşit pla­
nul de producţie cu 6 pînă la 35,6 pro­
cente. Brigăzi şi echipe de mineri ca
acele conduse de Ştefan Giiretean, Ioan
Medrea, Loghin Jurca, Avei Gogoaşă,
din sectorul 11, Fetru Jurj, Teodor Ră-
căten, Lazăr Grecu, Fetru Nelega I, din
sectoriil 1, şi-au depăşit planul pe luna
ianuarie cu 3 pînă la 37 procente. A-
cesta este un bilanţ îmbucurător.
Manifestînd şi pe mai departe a-
ceeaşi preocupare ţaţă de soarta pro­
ducţiei şi exigenţă faţă de calitatea
muncii, intervenind la timp acolo un­
de se constată deficienţe şi rămîneri
în urmă, luînd întotdeauna măsurile
cele mai eficace, comitetul de partid
şi organizaţiile de bază de la I. M.
Certej vor abţine cti siguranţă noi şi
importante sjccese în lupta pentru în­
făptuirea sarcinilor de plan ia toţi in­
dicii.
N. BADIU
nag. 3
/'»tHffMßTfl&E
11 F E B R U A R I E 1961
DEVA : Cuibul V ulturilor ;
ALBA IULIA: Portul fără apă;
G eneralul D ella Rovere; ORAŞ-
TlE : N opţile C abiriei; Norii p ă ­
răsesc cerul : BRAD : D ardée ;
HUNEDOARA : Soldaţi fără uni­
form ă; HAŢEG ; L illy ; ILIA :
B lană de vizon ; PETROŞANI;
Un eîntec străbate lum ea; Scri­
soare neexpediată; SIMBRIA :
Cad frunzele : LONEA ; Legea
e lege : SEBEŞ : R ătăcirile dra­
g o s te i ; T E IU Ş : Iri p ra g u l v ie ­
ţii : ELATNA ; P rinţesa cu ste a ­
ua d.s au r : APO LD U L D E SÜ S:
M izerabilii.
-— 1$-----
Aspect de Ia Uzina construc­ PENTRU '24 ORE
toare de maşini-unelte KRASNII
PROLETARII din Moscova, unde Vreme schimbătoare cu cerul mai
se rezolvă pentru prima dată mult acoperit. Vor cădea precipitaţii
în lume mecanizarea complexă a sub forttîă de lapoviţă şi ninsoare.
procesului de producere a maşi- Temperatura staţionară, va fi cuprinsă
niior-unelte. ziua între minus 1 şi 4 grade, iar
noaptea între minUs t şi minus 5 gra­
IN FOTO: Linia automatăa de. Vînt potrivit din vest şi nrtrd-vest.
pentru prelucrarea axelor cane-
late. PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vremea se îmbunătăţeşte uşor şi
temperatura va scădea mai ales în
cursul nopţii.
P O L IO M IE L IT A
(P A R A L IZ IA IN F A N T IL Ă )
p o n te fi p re v e n ita
La 5 februarie !961, a început pe
întreg cuprinsul regiunii vaccinarea
antipoliomieliticâ a populaţiei între
1-30 ani.
Vaccinarea antipoliomieliticâ previne
îmbolnăvirea
Prezenfâfi-vă cu toţii la vaccinare!
Gospodării agricole colective !
întovărăşiri agricole!
Producători cu gospodării individuale!
In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
contractarea linei.
Contractaţi cu unităţile D.C.A. şi delegaţii
lor cît mai multe cantifăti de lină.
*
In acest fel contribuiţi la aprovizionarea
industriei cu lină şi totodată vă asiguraţi im­
portante venituri pentru gospodăriile dvs.
Reamintim pe această cale că, în perioada
preluării linurilor din cote şi contracte, na se
vor mai încheia contracte pentru lînă.
Magazinele cooperativelor de consum din
R E G IU N E ! H O N E I0R R I
vă oferă un bogat sor-
' timent de mărfuri :
— Ţesături bumbac, lină
şi mătase ;
— încălţăminte ;
— confecţii ; y
— tricotaje ;
— articole de galanterie ;
— parfumerie—cosmetice;
— articole de uz casnic :
— aparate radio, bicicle­
te, motociclete, mo­
torete ;
— articole elecirice.
Tot felul de produse a-
1!mentăre şi băufiiri.
?-xrv.’-gj au ’n n j >v».-_'eiiac»er r
Întreprinderea de e xplorări LupenB
cu sediu! în strada Avram fancu nr. 1
a n g a je a z ă im e d ia t:
® Maiştri sondori,
® Sondori şefi granic,
® Economişti,
^ Contabili,
H îehnicieni mecanici,
® ingineri foraj,
© Maiştri mecanic'
>
>