Page 38 - 1961-02

pag. 2
Preşedintele cooperativei
candidat ai F. P. P.
Era prin anul 1930 cind a anul 1958, este ales deputat co­
murit tatăl său, lăcătuş m e­ munal şi în Sfătui popular dl
canic. Micul Karcsi abia împli­
nise 11 ani. De atunci a tre­
buit să ia pieptiş greutăţile
vieţii din acele triste vremuri,
apuse pentru totdeauna. Mai
întîi, ca ucenic, apoi ca lucră­
tor pe la diferiţi patroni din
Petroşani.
Aceasta a fost copilăria şi ti­
nereţea tovarăşului Karol Na-
gy pînâ la 23 August 1944. a-
mară ca şi viaţa tuturor Mi­
nerilor din Valea Jiului, fosta
Vale a plîngerii, in mijlocul
cărora trăia.
Către sfirşitul anului 1949,
împreună cu alţi mici meseriaşi
pune bazele cooperativei „Hi­
giena“, al cărei preşedinte este
ales in martie 1950. In anul
1954 este transferat la Baia de
Criş, unde îl găsim şi astăzi c&
preşedinte al cooperativei „Mo­
ţul“. Intre timp, la alegerile din
R a io n u l
m et e
La D ineul
M are, raionul
Or&ştie, z ile ­ cît şi desp re viaţa grea din
le trecu te a-
proape întreg satul a or­
ganizat o acţiune de m uncă
voluntară. Zeci de cetăţeni
în fru n te cu candidaţii de
d e p u t a ţ i în s fa tu l p o p u l aIr
com unal au tă ia t şi tra n s­
portat m aterialul lem nos ne­
cesar construirii unui saivan
pentru ad âp ostirea oilor în ­
tovărăşirii.
Fapte' care
ilustrează m o­
B la n d í a n a dul sărbăto­
resc în care
îîitim pi'nă oam enii m uncii a-
legerile de deputaţi au loc
şi în alte lo calităţi din ra ­
ionul O răştie. Aşa de pildă,
în satul B ian d ian a, tov. Cinca
D orina a vorbit unui m are
i num ăr de fem ei despre „Fe-
mei a sovietică, participantă
^ activă la con stru cţia cornu-
/ n ism u lu i“ . T ot aloi Ia gaze-
\ ta de perete s-a afişat un
> articol care lăm ureşte cetă ­
ţi te n ii d e s p r e „C in e a re d rep t
? de vot in ţara n o a stră “.
j Ţ ăranii
O r ă ş t î o a r a m uncitori Pe-
d© S U S tru Zgăvăr-
1------------------------- ' d e a n u în v îr s- t e din v ia ţa c o tid ia n ă , o a ­
t'ă de 75 an i şi Tlisie B oşoro- m e n ii m u n c ii din fa b r ic i şi
g a n în v îr s tă cîe 72 ani din
comun-a O răştioara de Sus,
au fo s t m artorii ocu lari ai
m ultor alegeri în reg im u ­
rile trecute. Ei îşi aduc bine N aţion ală şi sfa tu rile popu­
am inte de prom isiunile fă - lare.
Im b y ftifă fire a repertoriului şi a
nivelului de in te rp re ta re —în centrul
p re o c u p ă rii form afiilor muzicale
Cel de-a! Vl-lea concurs pe ţară al
formaţiilor artistice de amatori din
sistemul sindical şi cel al aşezăminte­
lor culturale, care se desfăşoară în pre­
zent, are ca scop dezvoltarea numeri­
că a formaţiilor artistice de ia oraşe
şi sate, creşterea contribuţiei mişcării
artistice de amatori la educarea pa­
triotică socialistă a oamenilor numen
Ia mobilizarea lor în munca plină de
avînt a poporului nostru, pentru tradu­
cerea în viaţă a hotăririlor Congresu­
lui al lll-lea al P.M.R.
Realizarea acestor sarcini necesită
îmbogăţirea continuă a repertoriului
formaţiilor cu noi şi valoroase lucrări
contemporane şi clasice, creşterea nive­
lului de interpretare în scopul satis­
facerii exigenţelor artistice mereu cres-
cînde ale oamenilor muncii, prin sus­
ţinerea a cît mai multe spectacole.
Alegerea repertoriului este o proble­
mă deosebit de importantă a muncii
cu formaţiile artistice. Repertoriu! con­
stituie baza activităţii artistice, fiind
programul de luptă al activităţii artis­
tice, oglinda în care se reflectă ţelu­
rile urmărite. Repertoriul corurilor, for­
maţiilor instrumentale şi al soliştilor
trebuie să conţină lucrări a căror me­
saj să fie adine legat de actualitate,
răspunzind năzuinţelor poporului nos­
tru. ,
Temafisa — prim criteriu
în alegerea r&perforiuîui
Primul criteriu în alegerea cu dis-
cernămînt a repertoriului îl constituie
raionului Brad.
Ca preşedinte al cooperativei
„Moţul“, tov. Karol Nagy, aju­
tat de colectivul său de mun­
că, este mereu preocupai de
buna deservire a populaţiei din
oraşul şi raionul Brad, lărgind
şi dezvoltând unitatea ce o con­
duce.
Pentru activitatea sa, preşe­
dintele cooperativei, tov. Ka­
rol Nagy, a fost răsplătit cu
Medalia Muncii, care străluceş­
te pe pieptul său încă din a-
nul 1956.
Fiind propus pentru a două
oară candidat al F.D.P. în cir­
cumscripţia electorală nr. 35,
cetăţenii din raionul Brad l-au
susţinut cu căldură candida­
tura.
NICOLAE DONOVIC1 rerea dvs. privind iniţiativa în­ RĂSPUNS : In 1951, ne-nm
corespondent
Q ră ş tie
cute de „dom nii d ep u taţi“,
prom isiuni care se repetau,
dar niciodată nu se în făp tu -
iau. D espre aceste lucruri,
trecut- a ţăranilor, au vorbit
tin erilor din sat cei doi
v îr stn ic i.
Cu ani în
urm ă aici, la
G eoagiu Băi
G e o a g iu
Băi
----------------------- — sp u n e a z i­
lele trecu te tov. dr. Ludovic
Botb. salariaţilor staţiunii —
era locul unde îşi petreceau
în huzur un grup de m oşieri
şi burghezi. Era un ioc al
d e sfr îu lu i.
S taţiu n ea de azi în să nu
m ai sea m ă n ă cu cea de ieri.
In anii noştri, aici s-au con­
struit noi case de odihnă,
ştrandul şi cabinele. S-aii
captat izvoare de apă ter­
m a lă . Tn fie c a r e an m ii d e
oam eni ai m uncii viii să-şi.
refacă sănătatea sau să-şi
petreacă concediul de odihnă.
T oate a ceste lucruri cit şi
altele, au fo st pe larg pre­
zentate în cadrul convorbi­
rii o rg a n iza te de tov. dr.
Ludovic Both, cu salariaţii
staţiunii bal neare G eoagiu
Băi.
...C ele de m ai sus sîn t fa p ­
uzine, de la oraşe şi sate. îşi
închină fiecare succes, fie ­
care acţiune evenim entului
de la 5 m artie, alegerilor de
deputaţi în M area Adunare
de amatori
tematica, conţinutul de idei şi sen­
timente cuprins în muzica şi textul cîn-
tecelor. Atenţia conducătorilor unităţi­
lor culturale şi a dirijorilor formaţiilor re condusă şi mdrumată de partid.
trebuie să se îndrepte in primul rînd
asupra cîntecului de masă, înflăcărat,
patriotic, cel mai capabil să mobili­
zeze masele la lupta pentru desăvuşi-
rea construirii socialismului în patria
noastră, să cultive dragostea pentru pa­
trie, să evoce trecutul frămintat de lup-
...iiililliliiiiM
- Iridruihărt metodice -
''«111111™
tă al poporului n’ostru, să popularizeze
realizările regimului nostru.
in repertoriul formaţiilor muzicale şi
al soliştilor vocali şi instrumentişti,
trebuie să fie prezente cîntec.e închi­
nate patriei, din care să se degaje
un sentiment de profundă dragoste
pentru frumuseţea şi bogăţia plaiurilor
romineşti cum ar fi „Republică, mă­
reaţă vatră" şi „Măreţ păniiut al pa­
triei iubite« de I. Chirescu, „Spune ini­
mioară" de G. Bazavan, „Gîntec des­
pre patrie" de V. Popovici, „Din ini-
mă-ţi cînt ţara mea« de J, Letoiti şi
multe altele. Tradiţiile de luptă ale
poporului nostru pentru eliberarea na­
ţională şi socială, ura înverşunată îm­
potriva asupritorilor dinăuntru şi din­
afară ţării îşi găsesc o frumoasă ex­
primare în melodiile robuste şi convin­
gătoare : „Marşul lui Tudor Vladimi-
rescu“ prelucrat de G. Dumitrescu sau
„Steagul roşu“ de T. Grigorescu, In
'brum s rsmmwsmuLU!
in G .A .S. —• p e cap de v a c ă fu r a ja tă , 3.500 1. la p te
mai
In coloanele
ziarului, nostru a interviu cu tov.
fost publicat, cu CONSTANTIN OLARU
puţin timp in
urmă, un arti­ ing. şei al G.A.S.
col, privind ini­ Apoldul de Sus
ţiativa îngrijito­
rului mulgător
Wagner Mihai de la G.A.S. Pe- nr. I, a uşurat munca îngrijitori-
treşti, care s-a angajat să ob- (°r mulgători, prin aceea că, gu-
lină de Ia fiecare vacă din lotul noiul este transportai afară ' pe
pe care îl are în îngrijire cité bandă şi este aşezat în platfor-
3.500 litri lapte anual. Despre mă cu ajutorul unui elevator. A
felul cum această iniţiativă este rămas astfel la dispoziţia îngri-
prioită la G.A.S. din Apoldul de jitorilor mai mult timp pentru in-
Sus, am solicitai zilele trecute grtjirea animalelor.
un interviu tov. Constantin 0 -
laru, inginer şef al gospodăriei.
Iată citeva din relatările sale.
ÎNTREBARE: Care este pă­ te preconizată ?
grijitorului - mulgător ’ Wagner angajat să decăşim cu 100 litri
Mihai de la G.A.S. Petreşti, de producţia de lapte realizată anul
a obţine anual 3.500 litri lapte trecut. Vor reveni astfel cîte
--pe cap de vacă furajată ?
RĂSPUNS : Cîrid am citit ar-
ticolul în care se udrbeşte despre
iniţiativa mtClgătorklui Wagner
.Mihai, am rămas plăcut sur-
prins. De ce spun acest lucru? (Ic de lapte. Din raţia animale-
Pentru faptul că în gospodăria
noastră producţia de lapte des-
pre care este vorba, a fost pină
la 1959 o problemă. Ne gîndeam
de mult cum să procedăm pentru
a spori cantităţile de lapte de la
vacile furajate. De aceea, in
1960 am luat o serie de măsuri
organizatorice, privind perma­
nentizarea îngrijitorilor - mulgă­
tori, hrânirea raţională după un
program. bine stabilii, asigurarea
cu furaje şi concentrate în canti-
lăţi suficiente, o riguroasă selec-
ţie a vacilor şi altele. Măsurile
pe câre le-am luat, ne-a'u asigu­
rat anul trecut de la cele 154
vaci pe care le-am avut, o pro­
ducţie medie de 3.800 lapte a-
nual, ceea ce né-á permis dă li­
vrăm stalului. 5.062 hi. lapte, faţă
de 4.200 Iii. cît ăm avut plani­
ficat. •
Consider că iniţiativa tovară­
şului Wagner este bună şi dacă
va fi îmbrăţişată cu curaj de toţi
îngrijitorii-mulgători din gospo­
dăriile de stat, ea va da rezultate
din cele mai bune.
ÎNTREBARE: Ce ne puteţi
spune despre măsurile fuate anul
trecut’ in vederea obţinerii unei
producţii sporite de lapte ?
RĂSPUNS : Am urmărit fura-
jarea raţională a animalelor, res­
pectivă bineînţeles un program
bine stabilit de muls, furajare, a-
dănare, odihnă, etc. Ingrijiiorii-
mulgători au avut în primire cile
un lot de 12 vaci, fapt ce a per­
mis o mai bună cunoaştere a
fiecărui animal în parte. Astfel,
îngrijitorul mulgător Nicolae Co­
man a obiinut de la vacile din
iotul său n producţie medie de
pesie 4.000 litri lapte, iar de la
vaca Hería, 5.200 litri lapte
Vorbind despre aVlte. măsuri ce
33garoexm«T?^ ?^igg.r3iMiMisas3EtgiamaE3aiag»iB3gaaoaa»CT353acsBaaea»aaK3ga;BWViWfjf«^i!BCT'awMrijBauga^«aacEis»
repertoriul formaţiilor muzicale de a-
matori, un loc important îl ocupă cân­
tecele închinate partidului, trecutului de lectivă“ de G. Bazavan şi altele. Ase­
luptă şi spiritului de jertfă al eroilor
comunişti, realizărilor clasei muncitoa­
Astfel de cintece înflăcărate, cu puter­
nice accente mobilizatoare, sîn t: „Stea­
gul partidului*'* de M. Socor, „Sirena
lui Roaitâ“ de V. Popovici, „Gîntdc pen­
tru Scînteia" de (filda ferea. Senti­
mentul de profundă recunoştinţă pen­
tru partid este reflectat în cîntecele :
„Slavă partidului« de I. AlexandrnsJJ,
„Partidului, părinte-al bucuriei“ de G.
Romaşcanu, „Să fii partidului oşten"
de M. Socor, „Partid, putere neînlrîrita«
de V. Timiş,
In faţa formaţiilor corale şi a soliş­
tilor în general, şi în special a celor
de la casele raionale de cultură şi că­
minele culturale, astăzi, mai mult ca
oricînd, stă sarcina includerii în re­
pertoriu a cîntecelor legate de viaţa
nouă a ţărănimii muncitoare. Sarcina
principală a unităţilor culturale săteşti
este aceea de a face o largă populari­
zare a rezultatelor obţinute de G.A.G,
şi de a sprijini întărirea lor economi­
că şi organizatorică. De aceea corurile
trebuie să-şi împrospăteze repertoriul
cu cintece legate de procesul de tran­
sformare socialistă a agriculturii şi în­
tărirea ecusiomică şi organizatorică a
G.A.C., cr cintece care să‘ refle'cle a-
jutorul da colectiviştilor de către mun­
le-am luat nu tre­
buie uitat faptul
că mecanizarea
transportului gu­
noiului prin in­
troducerea unei
benzi traspor-
toare tn grajdul
ÎNTREBARE : Cum veţi orga­
niza in acest an munca în ca­
drul fermei de animale, în sco­
pul realizării producţiei de lap­
3.900 litri pe cap de vacă furaja-
(d. V°m continua să hrănim ani-
matele prin administrarea raţii-
lor de furaje în raport cu greu-
lotea lor corporală şi cu produc-
l°r nu vor lipsi furajele suculen-
te>‘ concentrate, grosiere, precum
H sărurile minerale care stimu­
lează producţia de lapte. Astfel,
cm însilozat 2.070 tone porumb
Şi 800 tone trifoi. Mai avem 669
tone fîn, 900 tone borhot de sfe­
clă, 150 tone tăiţei uscaţi, 11 to­
ne târîţe şi 42 tone şroturi de
floarea-soarelid.
Vom extinde de asemenea me-
canizarea transportului gurtoiu-
lui, prin introducerea unei benzi
transportoare şi în celălalt grajd.
Respecţind riguros măsurile
ce le-am luat, vom reuşi cu sigu­
ranţă să obţinem o producţie de
3.900 litri lapte pe cap de vacă
furajată. - AUREL
Clubul m inier din G helar este una din ed ificiile cu ltu ra le im p ortan te con stru ite în u l­
tim ii ani în regiunea noastră Aici m inerii pot viziona dife rite sp ectacole, pot petrece
clipe p lăcu te jucând şah sau citin d cărţi din bibliotecă, pot să p articip e la rep etiţiile for­
m aţiilor artistice.
in c lişe u : V edere ex terio a ră a clubului m inier din G helar.
citorii din S.M.T., despre bucuria de a
trăi vremuri noi, în sate noi.
Convingător reflectă aceste lucruri
cintece ca : „Grîu, grîuşor“ şi „Hora
colectiviştilor“ de I. Cliirescu, „Voinici lare, descoperirea unor elemente noi
de la S.M.T." de G. Danga, „In gos­
podărie“ de M. Neagu, „Vizită în co­
menea cîntece închinate vieţii ţărăni­
mii colectiviste, pot li găsite cu uşu­
rinţă în publicaţiile Casei centrale a
creaţiei populare, volumul „Cîntec de
masă« (antologie), volumul „Cintece
din ţara mea“, revista „îndrumătorul
cultural" şi suplimente ale revistei „Mu­
zica«.
Vorbind despre acelaşi criteriu de a-
legere a repertoriului formaţiilor mu­
zicale (al tematicii), o preocupare deo­
sebită a conducătorilor unităţilor cul­
turale şi a dirijorilor va consta în
includerea de cîntece care să reflecte
prietenia cu popoarele Uniunii Sovie­
tice şi ale ţărilor de democraţie popu­
lară, înfrăţirea cu minorităţile naţio­
nale, dorinţa de pace şi progres a po­
porului nostru. Astfel de cîntece, cu
construcţii melodice viguroase, cu un
pronunţat spirit revoluţionar şi progre­
sist, care contribuie în mare măsură la
întărirea prieteniei şi solidarităţii cu
oamenii muncii din lumea întreagă, la
educarea poporului nostru în spiritul
internaţionalismului proletar, s în t:
„Gîntec de înfrăţire“ de V. Popovici,
„Vrerii pace" de I. /Morozov, „Imnul
păcii« de J. Letoni, ca şi unele cînte­
ce publicate în volumul „Din cîntecele
popoarelor« (ESDP — 1957). Forma­
ţiile muzicale care activează în cen­
tre industriale să acorde o deosebită
atenţie cîntecelor de masă despre oţe-
lari, mineri, constructori, ceferişti, ca
şi cîntecelor despre tineret.
Grija şi dragostea pentru creaţia
populară trebuie reflectată în reperto­
riul formaţiilor muzicale, prin valori­
ficarea creaţiilor folclorice locale Com­
pozitorii noştri au valorificat tezaurul
La G . A. S. Minfia
cnpáiiía
P in ă la în cep erea mumiilor' a-
gricole de prim ăvară m ai sînt
p u ţin e zile. In S.M .T., în g o s ­
podării agricole de sta t şi în
gospodării colective, se fac p re­
gătiri intense pentru repararea
şi punerea la punct a m aşini­
lor şi u tilajelor care vor fi fo ­
losite în cam pania agricolă de
prim ăvară.
O activitate intensă se d esfă­
şoară în a ceste zile şi la G.A.S.
M intia. M ecanizatorii de aici
s-au a n g a ja t să m u n cea scă în
aşa fel incit să term ine repa­
r a ţiile cu 10 zile în a in te d e t e r ­
m enul planificat. In vederea
realizării angajam entului luat
de către m ecanizatori, condu­
cerea gospodăriei a pregătit
cele m ai bune condiţii d esfă­
şurării reparaţiilor tractoarelor
şl m aşinilor agricole. Au fost
revizu ite din tim p to a te tr a c ­
toarele şi a stfel s-a putut sta ­
bili ce reparaţii şi ce piese de
schim b sîn t necesare. A cestea
au fo st din tim p procu rate în
întregim e. T ractoriştii au fost
repartizaţi să lucreze în atelier
pe echipe de reparaţii. D rept
urm are a bunel organizări a
m u n cii, la G.A.S. M intia tr a c ­
to a rele sîn t rep a ra te în în tr e ­
gim e. m otoarele stabile în pro­
porţie de 00 la sută, pom pele
c e n tr ifu g e în p ro p o rţie de 100
la sută.
Prin recondiţionarea a num e­
roase piese de schim b s-au fă ­
cut econom ii la repararea tra c­
toarelor în valoare de 43.400
lei.
In acest an, m ecanizatorii
noştri au avut la d ispoziţie con ­
diţii din cele m ai bune pentru
lucru, atelierul de reparaţii
fiind perm anent încălzit.
N. LĂNGRAN.IAN
corespondent
folclorului muzical, prelucrîndu-1, dar
dirijorii nu trebuie să se mulţumească
cu repertoriul existent in cele cîteva
culegeri difuzate pină acum. Scoaterea
la iveală a unor vechi cîntece popu­
in folclorul muzical al regiunii noas­
tre, prelucrarea lor şi reprezentarea în
concerte, alături de creaţia contempo­
rană şi clasică rominească, este o da­
torie patriotică şi de onoare a fie­
cărui dirijor. Acordîrid atenţia cuveni­
tă cîntecului popular, conducătorii u-
nităfilor culturale şi dirijorii, nu tre­
buie să uite că în repertoriul unei for­
maţii care militează activ şi consec­
vent pentru ţelurile educaţiei socialiste
a oamenilor muncii, trebuie să aibă
prioritate cîntecul de masă nou, con­
temporan. Corurile caselor raionale de
cultură şi ale cluburilor muncitoreşti,
sau corurile căminelor culturale, care
au dovedit o mai mare capacitate de
interpretare, pot şi este bine să includă
în repertoriul lor şi lucrări ale compo­
zitorilor noştri clasici : Ciprian Poruin-
bescu, G. Muzicescu, I. Vidu, D. Ghi-
riac, G. Dima, G. Cucu şi alţii, ală­
turi de care pot fi incluse şi lucrări
ale muzicii clasice universale.
Formaţiilor muzicale de amatori, cit
şi soliştilor, le revine sarcina impor­
tantă de a sprijini în această perioadă
campania alegerilor de deputaţi ai
F.D.P. Corurile, orchestrele, fanfarele,
prin repertoriul care-l au, prin armo­
nizarea sau orchestraţia lucrărilor pe
care Ie execută, şi prin numărul mare
de membri, imprimă un caracter sărbă­
toresc manifestărilor la care sînt pre­
zente. De aici rezultă necesitatea par­
ticipării lor la cît mai multe mani­
festări închinate campaniei electorale,
în a cărei plină desfăşurare ne aflăm.
Cîntece închinate alegerilor sîn t: „Vo­
tăm pentru pace" de G. Roniaşcanu,
„Aâîndru mă prezint la vot« de I. Chi­
rescu, „Ascultă a inimii chemare" de
V. Timiş sau „Merg cu draga mea
la vot“ de G. Danga.
La secţia serală de la Şcoala
medie din oraşul Sebeş partici­
pă la cursuri 104 ele'vi-rnunci-
tori. Re şcoală, procentul pro­
movaţilor în semestrul care a
trecut este de 36,5 la sută, iar
frecvenţă, in unele clase, de
sută la sută.
Aceste succese obţinute de
secţia serala de la Şcoala me­
die din Sebeş, se datoresc în
primul rin'd străduinţei cadre­
lor didactice de aici, legăturii
strînse dintre şcoală şi comi­
siile dă- selecţionare din cadrul
întreprinderilor, interesului pe
care îl depun muncitorii-.elevi
pentru a frecventa cursurile cu
regularitate, pentru a-şi însuşi
cît mai bine fiecare materie în
parte.
La sfirşitul fiecărei luni, în
semestrul trecut, profesorii di-
riginţi s-au deplasat la comi­
siile de selecţionare, informîn-
du-ie asupra situaţiei frecvenţei
şi învăţăturii elevilor-muncitori,
interesîndu-se de condiţiile de
studiu ce le sînt create etc. Unde
au existat deficienţe, au fost
puse !a punct numeroase pro­
bleme care îngreunau studiul
Şcoala şi familia în orientarea
profesională a elevilor
Organizaţia de partid şi con­
ducerea Şcol'i medii din I-Iaţeg,
au pus în atenţia colectivului
de cadre didactice şi în special
a diriginţilor claselor a VH-a şi
a x i-a , sarcina de a se ocupa
atent şi cu grijă de orientarea
profesională a fiecărui elev, ţi-
nînd cont de înclinaţiile, pre­
gătirea şi posibilităţile largi
create tineretului nostru şco­
lar.
Această importantă problemă
Gel de-al V-lea concurs pe ţară al
formaţiilor artistice de amatori (1959)
a prilejuit constatarea unei creşteri
considerabile din punct de vedere ca­
litativ şi cantitativ a activităţii for­
maţiilor muzicale, dar a relevat şi u-
nele lipsuri, dintre care cea mai im­
portantă este aceea să repertoriul fan­
farelor şi al soliştilor vocali a fbst de­
ficitar în privinţa abordării cîntecului
de masă. Unul din cele mai importante
motive pentru care fanfara din Sebeş
nu s-a clasat pe locul I, a fost acela
că din repertoriul ei a lipsit cîntecul
de masă. Guin se va putea prezenta în
cel de-al VI-Iea‘ concurs, de exemplu,
corul căminului cultural din Geoagiu,
care deşi este în mijlocul unei gospo­
dării agricole colective şi are reale ca­
lităţi de interpretare, nu şi-a stabilit în
repertoriu încă nici un cîntec închinat
muncii şi vieţii noi a ţăranilor colec­
tivişti ?!
Spre o cîf mai bună
prezentare artistică
Un al doilea criteriu de alegere a cîn­
tecelor care vor alcătui repertoriul
formaţiilor muzicale il constituie va­
loarea miizical-arlistică, a firului melodic resort să dea mai multă importanţă
armonizării sau orchestrării, precum şi
a textului literar a cîntecului ales-
Cel de al treilea criteriu de alegere
a cîntecelor, de care depinde în cea
mai mare măsură reuşita interpretării
repertoriului ales este accesibilitatea.
Toate cîntecele stabilite spre a cons­
titui repertoriul unei tormajii trebuie
să fie alese pe măsura posibilităţilor
de înţelegere şi interpretare artistică,
a membrilor formaţiei respective, cît
şi pe măsura înţelegerii auditoriului.
Stabilirea unei lucrări mai grele,
care depăşeşte posibilităţile inter­
preţilor, atrage după sine riscul de a nu
se putea atinge nivelul minim de in­
terpretare pe care îl necesita lucrarea
respectivă, riscul de a compromite tor-
r.iaţia însăşi, care ar dăuna întregu­
lui colectiv. Alegerea cîntecelor tre­
Nr.' 1P07
i CBKssK^A-ia-.'^CRKiira-va
muncitcrilor-eievi. Astfel, s-a
intervenit pe lingă conducerea
fabricii „Sebeşul“ pentru a per­
manentiza muncitorii -elevi in
schimbul I, pe toată durata a-
nului şcolar. Tot in cadrul ^.fa­
bricii „Sebeşul“, cît şi la fabri­
ca „1 Mai“ Petreşti au fost lua­
te măsuri pentru ca muncitorii-
elevi să fie scutiţi de alte acti­
vităţi în afara erelor de lucru.
De asemenea, în urma sesiză­
rilor profesorilor-dinginli, cazu­
rile de abateri de la disciplina
şcolară or de absenţe nemoti-
vătb de la ore, au fost discu­
tate în cadrul adunărilor de
partid. U.T.M. şi sindical.
La rîndul lor, profesorii care
predau la învăţărriîntul seral au
căutat să sistematizeze cît mai
bine fiecare lecţie, să expună
clar. pe înţelesul tuturor fieca­
re noţiune, pentru ca lecţia să
fie învăţată în cea mai mare
măsură în clasă.
Toate aceste acţiuni din do­
meniul instructiv-educativ au
făcut ca în noul semestru elevii-
muncitori de la secţia serală a
Şcolii medii din Sebeş să pă­
şească cu rezultate si mai bune.
A. D.
a fost dezbătută atît în cadrul
lectoratelor eu părinţii pe cla­
se, cît şi în cadrul unei co n ­
sfătu iri gen erale cu părinţii. Cu
acest prilej, tov. prof. D răghiţă
Sim ion a susţin u t un referat
privind orientarea profesională
a elevilor din şcoală, care a fost
ascu ltat cu viu interes de cei
620 părinţi prezenţi.
R eferatul a scos la iveală o
serie de sarcini ce revin părin­
ţilor în alegerea viitoarei profe­
siuni a copiilor, subliniin du-se
totodată grija şi atenţia care
trebuie acordată concom itent
din partea şcolii şi organ izaţiei
de tin eret din şco a lă in ved e­
rea form ării unui om nou, ca ­
pabil să ap lice în practică
ştiin ţa şi teh n ica nouă, in tr-u n
perm anent progres.
R eferatul a criticat tendinţa
unor părinţi de a îndrum a co­
piii, sp re unele p rofesii care nu
coresp u n d în clin a ţiilo r şi c e ­
rinţelor lor, în co n trad icţie cu
sarcin ile şcolii noastre noi de
a form a oam eni bine pregătiri
pentru viaţă, pentru m uncă şi
a ctivitatea în producţie.
Şcoala noastră se preocupă
de pregătirea elevilor pentru
viaţă, căutînd să ţină o leg ă ­
tură cît m ai strîn să între pro­
fesori şi părinţi,, pentru a con ­
tribui deopotrivă la creşterea
şi ed u carea unui tin eret să n ă ­
tos, m ultilateral pregătit..
Prof. CRISOVAN PETRU
director al Şcolii medii mixte
Ha leg
buie făcută şi pe măsura puterii de în­
ţelegere a publicului spectator, fiind
cît mai variate ca tematică, gen, for­
mă, mişcare, nuanţe, tonalitate etc.
Formaţiile care vor interpreta cîn'.z-5
prea grele, sau numai un anumit gen
de cîntece, nu vor putea repurta suc­
cese.
Cei doi ani scurşi de la concursul
al V-lea presupune creşterea număru­
lui de formaţii participante la cel de-al
Vl-lea concurs, fapt pe care deja il
confirmă cifra formaţiilor înscrise
spre a participa la noul concurs. Da­
torită îmbunătăţirii condiţiilor de
muncă, a dezvoltării gustului oameni­
lor muncii pentru activitatea artistică,
numărul brigăzilor artistice de agita­
ţie înscrise în concurs este dubiu faţă
de anul 1959, a crescut numărul for­
maţiilor coregrafice, numărul corurilor
şi al formaţiilor instrumentale. Nu s-a
mărit însă nuniărul soliştilor, muncind
în această privinţă slab raioanele
Haţeg, Brad, Ilia şi oraşul Hunedoara.
Unităţilor culturale le revine sarcina
de a milita pentru mărirea numărului
de solişti şi de a prezenta în actualul
concurs şi grupări de solişti (duete,
cvartete), iar organelor raionale de
înscrierii de noi solişti în concurs.
Conducătorilor unităţilor culturale
şi dirijorilor formaţiilor muzicale, le
revine sarcina de a stabili un reper­
toriu corespunzător, dozînd judicios
numărul de cîntece, în raport de te­
matică, valoare muzicală şi accesibili­
tate, de a mări capacitatea de muncă
a formaţiilor, prin ridicarea calităţii
interpretării şi recrutarea de noi mem­
bri. Activiştii culturali sînt chemaţi
să-şi intensifice eforturile pentru orga­
nizarea a cît mai multe spectacole în­
chinate alegerilor de la 5 martie, pen­
tru a se prezenta Ia cel de-al Vl-lea
concurs pe ţară al formaţiilor artistice
de amatori, la nivelul cerirfţelor aces­
tuia.
PAUL EUGEN
metodist al Casei regionale dc
creaţie — Deva