Page 39 - 1961-02

Nr. 1907
Ridicarea nivelului tehnic
al producţiei - sarcină de mare
In faţa organelor şi organi­
zaţiilor de partid, a tuturor
m uncitorilor, inginerilor şi te h ­
nicienilor, partidul a pus sar­
cina îm bunătăţirii continue a
ca lită ţii produselor. In acest
scop se cere, aşa cum se arată
în expunerea fă cu tă de to v a ră ­
şul G heorghe G heorghiu-D ej la
p le n a r a C.C. al P.M .R . d in 31
octom brie — 1 noiem brie 1960,
luarea unui com plex de m ăsuri
tclm ico-organizatorlce care să
cuprindă concepţia, executarea
şi controlul producţiei pe toate
treptele de fabricaţie şi care
să asigure realizarea unor ca­
racteristici, perform anţe, pre­
cum şi durabilitate, prezentare
şi fin isaj la nivelul celor m ai
bune produse sim ilare din stră i­
nătate.
C om itetul de p artid şi o rg a ­
n izaţiile de bază din uzina n o a ­
stră. îm preună cu conducerea
tebriico-'adm inistrativă, conduce­
rile Sectoarelor şi organele sin ­
dicale, au întreprins o largă
acţiune de studiere a posibili­
tăţilor existente pentru ridica­
rea nivelului teh n ic al produc­
ţiei. C olective form ate din cei
m ai buni ingineri, tehnicieni şi
m uncitori fruntaşi în produc­
ţie. au studiat situ aţia concretă
din fiecare sector, secţie, a te ­
lier, au d iscu tat cu un m are
num ăr de m uncitori m ăsurile
ce trebuie luate pentru m oder­
nizarea unor u tila je şi in tro­
ducerea tehnicii noi pe o scară
cît m ai largă. D upă ce au fost
elaborate' m ăsurile teh n ieo-or-
ganizatoriee privind introduce­
rea teh n icii noi. acestea1 au fo st
dezbătute în consfătuiri de pro­
ducţie, în oare m uncitorii au
com plectat a ceste m ăsuri cu
propuneri nei. valoroase'.
•Inginerii proiectanţi şi con­
structori lucrează în prezent la
p ro iecta rea şi executarea', cu
m ijloace proprii, a unui cuptor
de uscare a capacelor dé alu­
m iniu de la m aşina de cusut
„Ileana“ şi a undi in stalaţii de
călire cu curenţi de în altă frec­
ventă. A ceasta va asigura pe
Ungă îm bunătăţirea calităţii
pieselor şi o creştere sim ţito a ­
re a productivităţii m uncii.
R idicarea continuă a nivelu­
lui teh n ic al producţiei este le ­
g a t ă d'e îm b u n ă tă ţir e a t e h n o lo ­
g ie i Se fa b r ic a ţie , d e p e r f e c ţ io ­ lui teh n ologic de fabricaţie, îm ­
n a r e a c o n tin u ă a' acesteia'. C o­
m itetul dé partid urm ăreşte
perm anent şi stim ulează fo lo si­
rea m etodelor noi dé fabrica­
ţie. m o d ern e, ca re Sule n e m ijlo ­
cit ia contin u a ridioaré îf ca ­
lită ţii p r o d u s e lo r ş i ta’ m e c a n i­
zarea unor op era ţii Sé luéru
care éer un miaré volu m de
m uncă. Dés'éori com itetu l de
partid cere com uniştilor, tu tu ­
ror inginerilor şi tehnicienilor,
m aiştrilor şi m uncitorilor să-şi
spună părerea în legătură cu
tehnologia aplicată la fabrica­
rea unui produs sau altul, să
aducă propuneri de îm buhătă-
ţire a acestuia. Pe baza pro­
punerilor făcute, s-au luat m ă­
suri pentru executarea unei
benzi de tran sp ort la p laca m a-
fncfeplinîrea planului de producţie
şl calitatea reparatiifor — preocupări
de seamă ale comuniştilor
Organizaţia de partid de la
Atelierul central de reparaţii
din Alba lulia a pus în centrul
activităţii sale lupta pentru în­
deplinirea planului de producţie
la toţi indicii şi îmbunătăţirea
calităţii reparaţiilor. In acest
scop organizaţia noastră de par­
tid a îndreptat munca politică
de masă pentru realizarea acestor
sarcini. Biroul organizaţiei de
bază s-a îngrijit ca din colecti-
.vul de agitatori să facă parte
muncitori fruntaşi în producţie,
tehnicieni cu prestigiu. De două
.ori pe lună agitatorii sirii în­
şiruiţi cit problemele specifice
locurilor de muncă şi sectoare­
lor unde ei îşi desfăşoară activi­
tatea. Fiind bine pregătiţi, agi­
tatorii desfăşoară o muncă po-
liiică susţinută de la om la om,
organizează convorbiri şi dis­
cuţii Ia locul de producţie pe
di ferite teme folosesc cu price­
pere calculele concrete „Carne­
tul agitatorului“, ziarele, lozin­
cile, panourile, etc.
Agitatorii constituie ei înşişi
un exemplu personal în găsirea
de noi soluţii menite să ducă
la creşterea producţiei şi pro-
ductivităţii muncii. In acest fel,
ei reuşesc să antreneze şi pe
ceilalţi muncitori în lupta pen­
tru îndeplinirea sarcinilor de
plan. Agitatorul Ştefan Adete-
şinii de cusut „Ileana“, pregă­
tirea tehnologiei pentru tu rn a­
rea pe bandă şi executarea unei
instalaţii de transportare pneu­
m atică a nisipului uscat pentru
m iezuri de la uscătorle la a te ­
lierul de m iezuri. In sectorul
turnătorii. Alte m ăsuri prevăd
fabricarea şuruburilor STAS
prin procedeul de rulare pe
m aşini speciale de rulat, cim en ­
tarea pieselor la m aşin ile unelte
şi m aşin a de cusut „Ilean a“ in
cuptoare, extinderea turnării
de precizie la un num ăr
sp orit de piese de la m a ­
şina de cusut, tipizarea te h ­
nologiei de fabricaţie pentru
stan ţe şi m atriţe, m etalizarea
prin pulverizare a p ieselor etc.
O altă m ăsură prevede fosfa-
tarea pe scară largă a scule-
Progresu! fehnic
la ordinea zilei
lor aşch ietoare în vederea m ă ­
ririi d u ra b ilită ţii lor. A p lica­
rea m etodei de fosfatare a
sculelor aşchietoare va aduce o
econ om ie de 465.000 lei.
Pentru înfăptuirea acestor
m ăsuri s-a constituit o com isie
care se ocupă de introducerea
tehnicii noi în uzină, com isie
care urm ăreşte şi ajută condu­
cerile sectoarelor în în făp tu i­
rea planului de m ăsuri. De ac­
tivitatea acestei com isii ră s­
punde tov. N icolae M areea, di­
rector tehnic, cave inform ează
periodic com itetul de partid a-
supra stadiului de îndeplinire
a planului de m ăsuri privind
teh n ica nouă. M ăsurile privind
rid icarea nivelului teh n ic al
producţiei au fost defalcate pe
sectoare, iar birourile organi­
zaţiilor de bază urm ăresc prin
inginerii, tehnicienii şi m aiştrii,
ffiem bri de partid, care fa c p ar­
te din com isiile pe sectoare,
Înfăptuirea acestor m ăsuri.
D e fn en ţion at este şi in iţia tiv a
pornită de inginerii, tehnicienii
şi m 'aiştrli, din secto ru l miaşini
de cusut, oare ah ch em at la în ­
trecere toţi inginerii, teh n icie­
nii şi m aiştri din uzina n o a s­
tră de a realiza în a cest an f ie ­
care ci te 10.000 lei econom ii
personale, prin aplicarea de
inovaţii şi raţionalizări care să
ducă Ia p erfecţio n a rea p ro cesu ­
bunătăţirea calităţii produse­
lor şi Ieftinirea preţului de cost.
Acestei Iniţiative i s-au alăturat
toţi inginerii, tehnicienii şl m a i­
ştrii din uzină. In cursul acestei
luni se va organiza o co n sfă ­
tuire pe uzină cu to a te cadrele
tehn ico-ln gin ereşti privind a-
p ort’u l lo r la in tr o d u c e r e a t e h ­ asociaţiile sportive Saraimanul Buş­
nicii noi.
A p reciem că In intTOdWcerea
tehnicii noi în uzina noastră,
s-a u obţinut rezu ltate bune. A-
eeasta şi d atorită faptului că
uzina a fost d otată cu m aşini
şi u tila je m od ern e de m,are ran-
şan, de pildă, a confecţionat o fre­
ză dublă pentru rectificarea scau­
nelor de supape de la pompele de
injecţie, care înainte erau date
la fier vechi nefiind posibilităţi
de a fi recuperate. Economiile
ce se realizează prin folosirea
acestei freze se ridică la 343 lei
pe fiecare pompă de injecţie,
hun ar se repară 12-13 pompe
de injecţie, iar economiile se
ridica la peste 4.000 lei.
Tot în scopul îndeplinirii sar­
cinilor de plan, organizaţia
noastră de partid a luat mă­
suri să se folosească mai bine
agitaţia vizuală. In toate sec­
ţiile, la tocurile cele mai vizi­
bile şi mat frecventate de mun­
citori s-aii pus lozinci cu con­
ţinut concret şi mobilizator,
grafice, panouri, prin care se
stimulează întrecerea' socialis­
tă şi iniţiativele oamenilor
muncii. Fruntaşii în producţie,
inovatorii si metodele lor sînt
popularizate la gazeta de pere­
te, fotografiile lor sînt expuse
îă nanolil de onoare. Intensifi­
cifiri mutica politica de masa în
rîndiil colectivului organizaţia
noasiră ele partid ă reuşit să-1
mobilizeze îrî luptă şi astfel să
ne putem îndeplini sarcinile de
producţie.
CONSTANTIN GORAN
DRUMUL SOCIALISMULUI nap. 3
ÍCP2EEEC2338SS2
Avanta jele
facultative
dam ent. C alitatea produselor ' Printre măsurile menite să Asigurările facultative se în­ Laboratoarele Institutului uniiicat de cercetări nucleare de
noastre s-a îm bunătăţit sim ţi­ ducă la creşterea nivelului de cheie pe baza unui contract în­ la Dubna sînt înzestrate cu noi aparate şi instalaţii.
tor. M ulţi cetăţen i au trim is trai al ţărănimii muncitoare se tre gospodăriile agricole colec­
uzinei noastre scrisori de m ul­ situează şi acţiunile de preve­ tive, cooperativele agricole de IN FOTO : montarea celui mai mare condensator de Heliu-
ţum ire pentru calitatea şi as­ nire a pagubelor ce se produc producţie, întovărăşirile agrico­ hidrogen din U.R.S.S., calculat pentru producerea a 50 litri de
pectul m aşinii de cusut' „Ilea­ uneori de calamităţile naturale, le sau cetăţenii care vor să-şi gaze lichefiate pe oră.
n a“. De asem enea m aşinile de accidente, pisirea animalelor asigure bunurile la sumele şi
frezat sînt apreciate de benefi­ etc. Există însă unele calami­ pe termenele pe care le doresc,
ciari şi noi ne străduim să le tăţi ale naturii, ale căror efec­ pe de o parte, şi Administra­
facem din ce în ce m ai bune. te nu pot ti încă evitate. De a- ţia Asigurărilor de Stat pe de
N oi. n u n e v o m opri TnsU Ia ceea, în afară de acţiunile de altă parte, prin care A.D.A.S., în
ceea ce am rea liza t pînă, a- prevenire, sînt necesare şi mă­ schimbul plăţii de către unita­
cum. C om itetul de partid, or­ suri economico-iinanciare care tea agricolă cooperatistă sau
ganizaţiile de bază m ilitează să facă posibilă refacerea bu­ cetăţeanul asigurat, a unei pri­
pentru g ă sirea de noi căi şi nurilor distruse. In acest scop, me reduse, se obligă să plătea­
au fost înfiinţate asigurările de scă despăgubiri, în cazul produ­
i stat care au menirea să sprijine cerii pagubelor.
gospodăriile agricole colective,
m ijloace învederea p erfecţio­ cooperativele agricole de pro- Iată numai unele despăgubiri
nării continue a tehnologiei de duche, întovărăşirile agricole şi plătite de Administraţia Asigu­
fab ricaţie, de p erfecţio n a re şi gospodăriile ţărăneşti în acope­ rărilor de Stat, în ultimele luni,
m odernizare a m aşinilor, de îm ­ rirea pagubelor, dacă acestea în regiunea Hunedoara. Pentru
bunătăţirea calităţii, aspectului — cu toate măsurile de preve- daune de culturi la porumb, sfe­
şl perform anţei, pentru a ţine niré luate — au avut totuşi loc. clă de zahăr şi floarea-soarelui.
pas cu tehnica m ondială. G.A.C. ..înfrăţirea“ din comuna
Animaléle ,şî culturile agrico­ AAărtineşti. raionul Orăştie, a
Consider că este bine să arăt le sînt asigurate la anumite su­ primit 60.024 lei, G. A. C. „6
că în in trod u cerea teh n icii noi me, ce se aplică uniform pen­ Martie“ din comuna Cîlnic, ra­
uri a p o rt de searn ă şl l-a u adus tru toate bunurile de acelaşi tel. ionul' Sebeş, ¦ pentru daune la
şi şi-l aduc com uniştii. Printre Potrivit acestor normé, se cal­ culturi de tutun, rodul viilor şi
a ceştia se num ără îng. Io sif culează atît primele de asigura­ porumb 55.181 lei etc.
C lonţa, candidat de partid, din re, cît şi despăgubirile ce le
sectorul miaşini de cusut, care plăteşte Administraţia Asigură­ Este necesar ca asigurările
a realizat m odificarea teh n o­ rilor ’de Stat, în cazürile de facultative să fie răspîndite în
logiei de fabricaţie a m ai m ul­ daune. Pentru a putea obţine măsură cît mai mare, astfel in­
tor repere de la m aşina de cu­ despăgubiri mai mari, unităţile cit de avăntăjole acestor asigu­
sut „Ileana“, reducînd astfel agricole cooperatiste şi cetăţe­
num ărul operaţiilor şi reali- nii pot să-şi asigure bunurile în rări să beneficieze cît mai mul­
zînd o econ om ie de 89.000 lei a- fnod facultativ.
nuai, ing. G heorghe R aoolţa, te unităţi cooperatiste şi cît mai
din com p artim en tu l proiectări,
V asile Pop, tehnician, sectorul mulţi cetăţeni individuali.
sculărie, R em us Viorel, inginer,
şeful sectorului m aşini de cu­ A îndfăgii munca de îotistă
sut, Cornel Oniga, inginer, ser­
viciul tehnic şi alţii care se îşi aşeză basmaua roşie mai tent cu acest soi de tineret. 12 FEBRUARIE 1961
frâm în tă zi de zi pentru a a- bine pe cap, o strînse cu putere ¦ De cînd lucrez aici, la
duce noi îm bunătăţiri procesu­ la spate, apoi ridică un lighian G.A.S. Orăştie, în viaţa mea DEVA : Cuibul vulturilor ; AL­ Un cintec străbate lum ea; Scri­
lui teh n ologic şi pentru a face cu mincare şi se îndreptă spre s-au schimbat multe lucruri. BA IU LIA: Portul ţâră apă; soare neexpediată; SI MERI A:
ca tehnica nouă să pătrundă boxa unde o mulţime de godi- Locuim în blocurile gospo­ Generalul Delta Rovere ; ORAŞ- Gad frunzele; LONEA : Legea c
tot m ai m ult in uzina noastră. naşi aşteptau1 nerăbdători. dăriei. Nu de mult, din banii TIE: Nopţile Cabiriei ; Norii pă­
primiţi, nfe-am cumpărat mo­ lege ; SEBEŞ : Rătăcirile dra­
C om itetul de partid este ho- — Haideţi dragilor de vă os­ bilă. Atît eu, cit şi soţul meu’, răsesc cerul ; BRAD : Darclée ;
tărit să lupte fără încetare p en ­ pătaţi ! ne-am tăcut cîteva costume de gostei ;.T E IU Ş : In pragul vie­
tru introducerea progresului haine. Cîşiîgarii bine. Lunar pri­ HUNEDOARA : Soldaţi fără u-
tehnic, pentru ca uzina noastră Ca la comandă, o puzderie de mim împreună aproape 2.000 ţii ; ZLATNA : Poemul m ării;
să fie m ereu în p as cu nOlle cu ­ purceluşi năvăliră spre jghea­ lei. niformă ; HAŢEG: L illy; IL1A:
ceriri ale ştiin ţei şi tehnicii. bul in care hrana pregătită cu APOLDUL DE SUS : Mizerabi­
grijă de Îotistă, fusese umplut Sînt conştientă că viaţa feri­ Blană de vizon ; PEROŞANI : lii. 4
ANTON BISTRIAN cu citeva clipe mai înainte. cită pe care o duc alături de
soţul meu, o dătdrez regimului "O
secretarul comitetului de partid — Mi-s dragi, — mi-a spus democrat-popular. Sînt hotărită
de la Uzinele Metalurgice Cugir comunista lulia Afarinca. Mă ca in munca mea să nu-mi pre­ întreprinderea Siderurgică de Stat — „Victoria“ cu se-ţ
despart cu greu de fiecare lot, cupeţesc eforturile şi prin re­ ’diul în oraşul Călan, regiunea Hunedoara aduce la ctinoştiri-
pe care-1 am în primire. Cine zultatele ce le voi obţine să Lfa celor interesaţi că în ziua de 26 martie orele' 8,00 se va
nu cunoaşte această muncă, i se răspund cum se cuvine grijii în localul întreprinderii un
pare probabil o povară'. Pen­ ce o manifestă regimul demo­
tru noi însă-, a devenit o plăcere. crat-popular pentru noi, oame­ CONCURS
nii muncii.
Munca de,, lotist, constituie pentVu ocuparea următoarelor posturi de maiştri :
pentru fiecare din noi, prilejuri A. DAVID
de bucurii, .iar uneori de îngri­ — 1 posf m aistru p re lu c ră ri ia m aşini1
jorări. Trebuie să fi toarte a-
unelte
SPORT
— 1 post m aistru lăcătuş
Schi cie mică S. Georgescu, categoria se­ Dari — Miha’i1, Sfanciu — Sueu, Ni-
migrea D. Vîlceanu. sipeanu, Sima' 11, T'urcari, Grăîniceanu. — 2 posturi m aiştri înfrefinere, reparâfii
Comisia regională de schi a organi­
zat de curînd, pe pîrtiiie de pe mun­ B. STAI CU , N. ROVENŢA e le c tric e
tele Parîng, un concurs de schi, la
care au participat schiori fruntaşi din corespondent corespondent —¦ 1 post m aistru şef stafie ele ctrică
teni, Ştiinţa Bucureşti şi cei mai buni F otbal Au început — 10 posturi m aiştri tu rn ă to ri
schiori din regiunea Hunedoara. Iată pregătirile
dteva din rezultatele înregistrate la Minerul Vulcan - — 1 post m aistru epurare gaze
acest concurs. Minerul Lupeni Fotbaliştii echipei Victoria din Să-
lan se pregătesc cu seriozitate în ve­ — 3 posturi m aiştri furnal işti
SLALOA1 URIAŞ. Seniori: locul I, 1 -1 ( 1-0 ) derea reluării campionatului regional
Vasile Cristocea (Ştiinţa Bucureşti). de fotbal. Antrenamentele se ţin de 4 — 2 posturi m aiştri în tre fin e re mecahică '
Senioare: locul I Virgima Lecă (Ştiin­ Gontlnuîndu-şi pregătirile în vede­ ori pe săptămînă şi participă un lot
ţa Bucureşti). rea reluării campionatului de fotbal, e- de 22 jucători. La antrenamente par­ — 8 posturi m aiştri sem icocsari
chipa Minerul Lupeni a întîlnit intr-un ticipă. în afară de jucătorii cunosciiţi
SLALOM SPECIAL. Seniori (două meci amical Minerul Vulcan, lntîlni- şi unii jucători noi ca Iliescu, Turcu, Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute^!
manşe) : locul I, Mihai Secui' (Garai- rea a luat sfîrşit cu un rezultat de e- Libch, Pop şi alţii. Pentru desăvîrşi- Ade Hotărîrea C.C. al P.M.R. 1061/1959 şi al G.M. a! R.P.R.
manul Buşteni). Senioare locul I, Vir- galitate: 1-1. rea pregătirii lor au .fost perfectate o ’din 1959.
ginta Leca (Ştiinţa Bucureşti). serie de întîlniri cu echipele Minerul
Echipa' din Vulcan d realizat un joc Deva, Retezatul Haţeg, Metalul Oţelul înscrierile se tac pînă în ziua de 16 martie '961 Ia ser-<
La probele de fond s-au întrecut de o factură tehnică bună. Şi Minerul Roşu şi altele. , viciul cadre şi învăţămînt a1 întreprinderii.
sportivii din regiunea Hunedoara la Lupeni a avut în general o comporta­
re mulţumitoare. ALEX.. TUZA Candidaţii vor depune următoarele acte
— cerere
Minerul Lupeni a folosit următoarea corespondent — certificat de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată)
form aţie: Mihalache — Plev, Somări, — diplomă de absolvire (în copie legalizată) a uneL
şcoli tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echi-<
care s-au mai adăugat şi cîţiva spor •valenţe.
— sau acte din care să rezulte că Ia data de 1 iulie 1956'
tivi de la Ştiinţa Bucureşti. Cele ma BIMPBQBRâMUL DE candidatul a avut numai 12 ani vechime în funcţia de maistru.^
bune rezultate au fost obţinute d — autobiografia.
— certificat medical.
Rodica Şindrilaru, de Ia Ştiinţa Bu IE Orice informaţii suplimentare se pot cere zilnic la servi­
cureşti (5 km. fond), Herman Tonsch c iu l cadre şi învăţămînt, sau se va studia regulamentul privind^
ocuparea posturilor de maiştri.
din selecţionata regiunii Hunedoara 12 FEBRUARIE 1961
(10 km. juniori) iar la 16 km. seniori
primul loc a fost ocupat de Nicolse PROGRAMUL I : 6,00 Muzică popu- Itinerarii vechi şi noi — Dobrogea';
Barabaş din selecţionata regiunii Hu­ , Iară romîneascâ; 7,15 Sîntece de ale­ 20,05 i'"i7ică de dans; 21,15 „Lucea­
nedoara. fărul“ — pagini din creaţia lui Mihail
geri ; 8,00 (Blubul voioşiei; 9,00 Gurs Eminescu; 21,30 Album dé romanţe;
S. BÂLOl de iniţiere muzicală : „Ghid muzical« ;
9.30 Teatru Ia microfon pentru co­
corespondent pii „Gomoara de sub fluviu“ de Ra­ 23,10 Muzică de dans.
Box du Gostăchescu; 11,00 Formaţii artis­ BULETINE DE ŞTIRI: 7,00; 13,00; ANUNŢ
tice de amatori în studiourile noastre; 19,00; 22,00 ; 23,52 (programul I) ;
ţO'OSPODM AGRICOLECOLECTIVEŞ! m v M ş S fîf
Sala cinematografului din Lupeni a 11.30 Oameni şi fapte; 13,10 De toa­ 7,50; 14,00; 20,00; 23,00 (programul
găzduit de curînd etapa raională a te pentru to ţi; 14,00 Goncert popu­ II). Contractaţi cu „AGRO$EM-utte\
campionatului individual de box, pe a- lar; 15,30 Goncert de muzică uşoară;
nul acesta, la care au participat pugi- 17,00 La şezătoare; 18,00 Drumeţii ve­ m L z r h im T tm Q ic m le suprafeţe cît tnai mari cu trifoi!lucerna}'
lişti din asociaţiile sportive Minerul seli ; 19,05 Muzică populară romî- PENTRU 24 ORE
Lupenij Minerul Vulcan şi Parîngul nească'î 19,30 Teatru la microfon : pre­ \ghizdei, sparcetă, ierburi, cînepă §iţ
Lonea. Gea mai disputată întîlnlre a miera „Procesul maimuţelor" de Sil­
via Kerim şi Ana Roman; 21,06 Mu­
fost aceea dintre „cocoşii" Smiguleţ zică de dans; 23,10 Simfonia a VIH-a
(Lupeni) şl Mîndru (Vulcan). Cele­ în mi bemol major de Glazunov. Vreme schimbătoare şi relativ ume­
lalte întîlniri s-au situa t la un nivel PROGRAMUL II : 7,20 Muzică uşoa dă, cu cerul mai mult acoperii. Vor ţfasole, asigurîndii-vă prin aceasta mari).
modest. In general.s-a observai lipsa'de r ă ; 8,00 Soncert de dimineaţă; 8,3' cădea precipitaţii slabe mai ales în \beneficii. \
pregătire a multor pugilişti care au Şcoala şi v iaţa; 9,30 Din cele mai regiunea de munte. Temperatura în
evoluat cu ocazia acestei întîlniri. Pen­ frumoase arii de operă; 10,00 Muzică uşoară scădere. Ziua va fi cuprinsă ._ - *>
tru etapa regională s-au calificat ur­ populară din ţări balcanice ; 10,30 Re intre minus 2 şi 3 grade, iar noaptea
vista presei străine; 10,50 Transmisie între minus 3 şi minus 6 grade. Vîn- C o n flra c fă n fe se pof face
mătorii boxeri: Gh. Abbdi (categ. din sala Ateneului a concediului or­ tul va sufla potrivit din sectorul vest < x a r e r a i o n p r i n a g e n f i i n o ş î r i j 3 3 A3 n a
muscă), categoria cocoş I. Smiguleţ, chestrei simfonice a Filarmonicii de şi nord vest. Ceată dimineaţa şi seara.
categoria pană, M. Stamate, catego­ Sfat „George Gnescu“ ; 13,35 Din crea PENTRU URAVATOARELE ţsediuf SecforiiS ui ih fe rra io tia !-
ria semiuşoară Gh. Florea, categoria ţia compozitorului Gherase Dendrino; 3 7.\tt
11.30 Gine ştie, cîşligâ; 16,00 Vorbeş
uşoară D. Grădinarii; categoria serrii- te Moscova!; i7,15 Muzică vocală ; Vremea în curs de îmbunătăţire cu Iu te d in C a ă e a M o f iS o r n r . 5'.
mijlocie N Sărăciri, categoria' mijlo- |' I8jQ0 Din folclorul popoarelor; 18;40 | temperatura variabilă. Wv . ^N/V’VN/'V'V^Si'“» »/'s N/N// „\/\/V sAAV'/l