Page 43 - 1961-02

Nr. 1908
CANDIDAŢI Al F. P. P, C resc rmdm»fle
Fruntaşă in acţiunile culturale
Cînd cei peste 900 de alegători
prezenţi în sala cinematografului
„7 Noiembrie“ din Brad au aflat
despre candidatura tov. Elvira Ivaş-
cu, pentru circumscripţia electorală
regională nr. 12,
aprobarea unani­
mă a venit să în­
tărească încrede­
rea de care tova­
răşa Ivaşcu se
bucură în mijlo­
cul brădenilor.
De 6 ani, de v TŢS5Ş
cînd tov, Ivaşcu
a venit la Brad,
şi-a oferit servi­
ciile şi aptitudinile
personale mun­
cii cu femeile- din
raion. Cunoştin-
ţele sale, înclina­
ţiile spre artă şi ' "ric­
ina i ales, entuziasmul ce o carac­
terizează, au fost în curînd apre­
ciate de localnici.
Ca activistă culturală a Comi­
tetului raional al femeilor, avînd
în prezent şi funcţia de secretară
a comitetului, Elvira Ivaşcu este
una din tovarăşele ce pun mult
suflet în toate acţiunile întreprinse.
Atribuţiile tovarăşei Ivaşcu nu se
opresc însă aici. Ca responsabilă a
emisiunilor locale pentru femei —
Muncitoare destoinica \
Victoria Verdeş a muncit mult
timp la fabrica de încălţăminte
„Ardeleana“ din Alba Iulia. Dînd
dovadă de pricepere şi conştiincio­
zitate în muncă, __ ___
ea şi-a depăşit
lună de lună pla­
nul de producţie,
executînd numai
lucru de bună ca­
litate. In acelaşi
timp, h a r n i c a
muncitoare par­
ticipa activ la
toate acţiunile în­
treprinse de comi­
sia de femei, a-
ducînd o contri­
buţie însemnată la
îndeplinirea sar­
cinilor obşteşti ce
reveneau acestei .....-------
organizaţii. Iată pentru ce era pre­
ţuită şi stimată* de toţi tovarăşii
ei de muncă.
Acum, Victoria Verdeş munceşte
Ia I.G.O. din aceeaşi localitate.
Prin munca perseverentă desfăşu­
rată în producţie şi prin activita­
tea obştească ce o desfăşoară şi
aici, s-a făcut în scurt timp cunos­
cută tuturora. Ga şi la fabrica „Ar­
deleana“, Victoria Verdeş participă
la toate acţiunile întreprinse de
Organizafie fruntaşa pe raion
Recent a avut loc la Brad o şedinţă
de analiză a contribuţiei pe care tine­
rii din raion au adus-o în acţiunea de
colectare a fierului vechi. Cu acest
prilej a reieşit că cel mai bine au
muncit în această privinţă tinerii din
organizaţia de bază U.T.M. de la au­
tobaza din localitate, care numai în
anul trecut şi în prima lună a acestui
an au colectat şi predat l.G.M.>ului pes­ obţinerea acestui succes se numără ti­
te 40.000 kg. fier vechi.
Ediţiile gazetei de perete „Mi­
nerul“ de la Exploatarea mi­
nieră Lupeni — organ al comi­
tetului de partid şi al sindicatu­
lui minier — sînt aşteptate cu
viu interes de întregul colectiv
de muncitori, tehnicieni şi ingi­
neri. Acest lucru nu este întlrn-
plător. Colectivul minei noastre
a încheiat luna ianuarie cu un suc­
ces remarcabil: 1.800 tone de
cărbune coesificabil peste plan.
Acest rezultat situează mina
Lupeni la-un loc de frunte pe ba­
zinul carbonifer Valea Jiului in
lupta pentru îndeplinirea sarci­
nilor de plan pe anul 1961.
La acest succes gazeta de pe­
rete şi-a adus o contribuţie im­
portantă. Încă din anul trecut,
gazeta de perele, prin ediţiile
publicate, a participat activ la
pregătirea condiţiilor necesare
îndeplinirii sarcinilor de plan pe
noul an, a îndreptat atenţia co­
lectivului spre cele mai impor­
tante sarcini. Au fost scrise nu­
meroase articole semnate de
mineri fruntaşi, de tehnicieni,
consacrate creşterii productivită­
ţii muncii, răspîndirii experien­
ţei înaintate, dezvoltării progre­
sului tehnic.
Articolele publicate în prima
ediţie a gazetei de perete din a-
cest an, au îndemnat minerii la
o muncă mai organizată pentru
realizarea sarcinilor economice.
In această ediţie s-a publicat ar­
ticolul : „Din prima zi a anului
în cadrul centrului de radioficare
Brad, — ca membră în colectivul
Casei raionale de cultură, creatoa­
re de texte pentru brigăzile artistice
de agitaţie şi responsabilă cultu-
• , rată în comitetul
de secţie al Sa­
natoriului T.B.C.
Brad, tovarăşa El­
vira Ivaşcu desfă­
şoară o susţinută
activitate pusă în
slujba culturali­
zării maselor de
oameni ai muncii.
Audiind o emi­
siune locală dedi­
cată femeilor din
oraşul Brad, par-
ticipînd la cercul
literar al casei
de cultură, sau
la programele ar­
tistice de la sanatoriu, rămîi, de
fiecare dată, plăcut impresionat de
nivelul artistic .al interpretării, cît
şi de bogăţia temelor aduse în faţa
ascultătorilor şi spectatorilor.
Meritul reuşitei îi revine, în bună
măsură, Elvirei Ivaşcu, o tovarăşă
harnică şi întreprinzătoare, fruntaşă
în munca culturală din oraşul de
pe malurile Grişului Alb.
GH. LUPAN
organizaţiile de masă din cadrul
I.G.O.-ului. Este mereu în primele
rînduri şi exemplul ei este urmat
de toţi ceilalţi.
Gu cîteva zile
în urmă, în ca­
drul unei adumnăari •
la care a fost
vitată să parti- }
cipe, V i c t o r i a
Verdeş a încer­
cat o mare bucu­
rie. Fostele ei to­
varăşe de muncă
de la fabrica „Ar­
deleana“, împreu­
nă cu ceilalţi ce­
tăţeni din cir­
cumscripţia elec­
torală raională
nr. 16 Alba, au
propus-o candida­
tă a Frontului Democraţiei Populare
pentru circumscripţia lor. Toţi o
cunosc ca pe o tovarăşe cu mult
spirit gospodăresc, o militantă ac­
tivă pentru continua întărire a cu­
ceririlor dobîndite de poporul nos­
tru muncitor în anii regimului de­
mocrat-popular. Pentru aceasta, ei
i-au încredinţat o sarcină de aşa
mare răspundere, pe care sînt si­
guri că o va duce cu succes la
îndeplinire. \/. PETRESCU
Pentru acest succes organizaţia de
bază U.T.M. de la autobaza din Brad
a fost declarată organizaţie fruntaşă pe
raion şi a primit drept premiu mate­
riale sportive, cărţi şi alte obiecte
în valoare de aproape 2.000 lei. Prin­
tre cei care au contribuit mai mult la
nerii Nicolae Pantea, Vladimir Anca>
Cornel Tudoran şi alţii.
am obţinut rezultate frumoase“,
semnat de minerul Petru Spînu,
şeful unei brigăzi de frontalişti
din sectorul III. In acest articol
brigadierul Petru Spînu, vorbea
despre metodele prin care mi­
nerii din abatajul său realizează
randamente mari, despre felul
cum a pornit la muncă pentru
a-şi îndeplini angajamentul de a
da in cursul anului acesta 4.000
tone de cărbune peste plan. Cu
mare interes au fost citite de a-
semenea şi celelalte materiale
publicate la gazetă deoarece fie­
care trata o problemă actuală.
Aşa de pildă tov. Victor Braşo-
veanu, preşedintele comitetului
sindicatului, a semnat arti­
colul „Contractul colectiv pe
anul 1961“, în care arăta
importantele măsuri ce vor
fi luate în cursul acestui an pen­
tru îmbunătăţirea condiţiilor de
muncă şi de viaţă a minerilor.
Un alt articol semnat de tov.
Dumitru Popianoş, inginer şef
adjunct, aducea la cunoştinţa
colectivului măsurile ce se vor
lua pentru dezvoltarea tehnicii
noi, în vederea ridicării produc­
tivităţii muncii şi uşurării mun­
cii minerilor.
In a doua ediţie a gazetei de
perete din luna ianuarie, s-au
publicat materiale privind cali­
tatea cărbunelui, îmbunătăţirea
transportului subteran ele., iar
in ediţia din februarie au apărut
materiale legate de felul cum
organizaţiilor de partid
La secjiile de furnale
O rganizaţiile de partid de la
secţiile I-a şi a I l-a furnale
din Com binatul siderurgic H u­
nedoara m anifestă m ultă preo­
cupare faţă de întărirea conti­
nuă a rîndurilor partidului. Ele
desfăşoară o m uncă politică
perm anentă de creştere şi ed u ­
care a m uncitorilor din a cti­
vul fără de partid şi a tin eri­
lor u tem işti în vederea p reg ă ­
tirii lor pentru a deveni ca n d i­
daţi şi apoi m em bri de partid.
C om uniştii din a ceste organ i­
zaţii analizează de fiecare dată
cu sim ţ de răspundere pe cei
ce urm ează să fie puşi în d is­
cuţia adunării generale pentru
a deveni candidaţi sau m em bri
de partid.
D e la alegeri şi p in ă in pre-
In fransporfuri
Şi organ izaţia de partid din legeri şi pină în prezent, au
cadrul D irecţiei transporturi fo st prim iţi în rîndul m em bri­
din C.S.H. d esfă şo a ră o a c tiv i­ lor de p artid un num ăr de 20
ta te rodnică în ceea ce priveş­
te întărirea rîndurilor partidu­
lui. C om uniştii din acest se c ­
tor au intensificat m unca po­
litică de îndrum are şi pregătire
a acelor tovarăşi care au dove­
dit m a tu rita te politică în re­
zolvarea sarcin ilor econ om ice şi
de tran sp ort ce le revin pe a-
nul 1961. Ca urm are a m uncii
susţinute depuse de această or­
ganizaţie, în perioada de la a-
l trai al acestora, tot mai mulţi ţărani
La Hunedoara, printre al­
te minunate agregate, in­
trate in funcţiune in anii
regimului democrat-popu­
lar, se numără şi laminorul
de 650 mm. Construit cu
sprijinul frăţesc al Uniunii
Sovietice, el reprezintă li­
nul din pilonii de bază ai
industriei noastre siderur­
gice.
Clişeul nostru înfăţişea­
ză haia principală a lami­
norului. -
minerii intimpină alegerile de de­
putaţi de la 5 martie.
Cititorii gazetei noastre de pe­
rete s-au obişnuit să facă cunoş­
tinţă, prin intermediul articole­
lor publicate, cu metodele, ex­
perienţa şi realizările fruntaşilor
întrecerii, cu preocupările lor.
Printre colaboratorii gazetei de
perete care scriu cu regularitate
sînt tov. Andrei Nagy, Vasile
Feher, Sabin Ghioancă, ioan Flo­
rii şi alţi fruntaşi în producţie.
In general, toate materialele
sînt consacrate muncii însufleţite
ce se desfăşoară în cadrul ex­
ploatării pentru îndeplinirea an­
gajamentului colectivului minei
noastre de a da peste plan in a-
cest an cantitatea de 23.000 to­
ne de cărbune, de a obţine un ran­
dament, de 1,015 tone pe post şi
de a realiza 800.000 lei econo­
mii la preţul de cost. La ga­
zetă se publică de asemenea
materiale in sprijinul introdu­
cerii armării metalice la toate
abatajele frontale, reducerii con­
sumurilor specifice, în special la
lemn, exploziv, - îmbunătăţirea
calităţii cărbunelui — obiectiv
important al minerilor din Lu­
peni în acest an.
Gazeta de perete publică cu
regularitate, şi atunci cind se
ivesc cazuri, caricaturi şi mate­
riale satirice îndreptate împotri­
va actelor de indisciplină, a ne­
glijenţei şi a altor lipsuri ce se
ivesc in cadrul exploatării. Prin
DRUMUL, SOCIALISMULUI
zent, aceste două organizaţii au
p r im it un n u m ă r de 11 m em b ri
d e p a r tid şi 14 c a n d id a ţi. P r i n ­
tre cei prim iţi în rîndul m em ­
brilor de partid se num ără to ­
varăşii ing. D um itru Bîrzuică,
şef de schim b, Ioachim Bunea,
apaductier, din secţia I l-a fu r­
nale, Victor M iolea, şef echipă
la terenul de încărcare, ing.
N icolae G heorghionj, şef de
schim h, C onstantin R ăducanu,
furn alist, din secţia I-a. In rin-
dul candidaţilor au fost prim iţi
tovarăşii E lisabeta Rom an, elec­
trician, T raían Sîrbu, lăcătu ş
din secţia Il-a, P avel loan , cau-
perist, Teodor M anolache, prim -
topitor şi alţii din secţia I-a
furnale.
de tovarăşi, iar în rîndul can d i­
daţilor doi tovarăşi.
Printre cei prim iţi în a cea s­
tă perioadă, în rîndul m em bri­
lor de partid se num ără Ioan
Tirănescu, im piegat de m işca­
re, Ş tefan Mar a, m ecan ic de
locom otivă, Ion N icolae, lă că ­
tuş de revizie, Florian Cristea,
fochist, jar în rîndul can d id aţi­
lor a fo st prim it tovarăşul In­
giner G heorghe G hioară ş.a.
B i t í PROGRAMUL
13 FEBRUARIE 1961
PROGRAMUL 1: 5,40 Aiuzică popu­
lară romîneaseă; 6,30 Emisiunea pen­
tru sate: — Răspuns la întrebările
puse de ascultători; 7,30 Sfatul me­
dicului: Vaccinarea contra tuberculo­
zei ; 8,00 Din presa de astăzi; 9,30 Ti­
nereţea ne e dragă; 10,30 Muzică u-
şoară din ţări de democraţie populară;
12,00 Să citim împreună: Pagini din
volumul „Afişe de bal“ de Pop Simicri;
12,45 Cîntece sovietice ; 14,31 Din cîn-
tecele şi dansurile popoarelor; 15,10
Concert de estradă ; 15,50 Note de lec­
to r; 17,15 Jurnal electoral; 18,30 Al­
manah ştiinţific; 19,30 Concert de mu-
asemenea materiale au fost cri­
ticaţi laboranta Maria Găină,
Ludovic Gaşpar, Vasile Toncea,
Gheorghe Praşolea, Tudor Gheor­
ghe şi alţii care au manifestat
indisciplină în producţie.
Faptul că tiecare articol publi­
cat la gazetă este concret, com­
bativ şi serveşte un anumit scop,
şi anume îmbunătăţirea activită­
ţii minei, mobilizarea colectivu­
lui la îndeplinirea sarcinilor ce-i
stau în faţă, se datoreşte îndru­
mării permanente a colectivului
de redacţie de către comitetul de
partid şi tov. Mircea Mătăsă-
rean, responsabilul colectivului
de redacţie, care manifestă multă
preocupare in muncă. Colecti­
vul gazetei îşi desfăşoară activi­
tatea pe baza unui plan întoc­
mit după indicaţiile date de co­
mitetul de partid, indicaţii care
orientează activitatea gazetei
spre principalele probleme care
frămintă colectivul minei într-o
anumită perioadă. De asemenea,
tematica fiecărei ediţii este dis­
cutată in colectiv şi văzută apoi
de comitetul de partid. Imbună-
tăţindu-şi mereu activitatea, fo­
losind forme variate de tratare
a problemelor, gazeta noastră de
perete îşi va aduce şi pe viitor o
contribuţie tot mai însemnată la
înfăptuirea sarcinilor de produc­
ţie.
!OAN CARPEN
activist — Comitetul de partid al
minei Lupeni
R.P. C h in e z ă : P a rcu l p e n tr u c o p ii din v ech iu l o ra ş F o sa n care are o e x is te n ţă de p e ste 1.500
de ani.
D in an în an 5 tot m a i
Au trecut doi ani de cînd 192 fa­
milii de ţărani muncitori din satul
Şoimuş, raionul Ilia, urmînd calea in­
dicată de partid şi-au unit 306 ha. te­
ren, inaugurind gospodăria agricolă
colectivă „Şoimuşana<‘. La înfiinţare, în la ha. mai mare decît cea realizată de
afara terenului agricol, gospodăria mai
dispunea ca avuţie obştească de 32 vaci
şi 23 cai, iar fondul de bază (compus
din valoarea . animalelor de muncă şi
de producţie, din valoarea uneltelor, a
atelierului de fierărie şi a cazanului
zică populară romîneaseă; 20,20 Noap­
te bună, copii: „Poveste de pe stra­
da noastră“ de Octav Pancu-laşi;
20,45 Tribuna Radio: Pacea, proble­
ma cea mai arzătoare a timpului nos­
tru ; 21,30 Din lucrările compozitoru­
lui Gheorghe Şoirna; 22,30 Estrada
melodiilor; 23,10 Muzică de cameră.
PROGRAMUL I I : 14,08 Cîntece de
alegeri şi jocuri populare ; 15,35 Muzi­
că populară romîneaseă; 16,30 Vorbeş­
te Moscova!; 17,35 Gintă formaţiile
Miroslav Kefurt, Silos Pohanca şi Da-
libor Brazda din R. S. Cehoslovacă;
18,05 Muzică uşoară; 18,50 'Gîntecul
săptăm înii: „Cîntă-mi, cîntă, ceteră“ ;
de Teodor B ratu; 19,30 Inovatori şi
inovaţii; 20,10 Prelucrări corale ro-
mîneşti; 21,30 Medalion Shakespeare,
prezintă Mihnea Gheorghiu; 21,55 Al­
bum de melodii ; 23,15 Concert de mu­
zică uşoară.
14 FEBRUARIE 1961
PROGRIjAMUL I: 5,10 Melodii popu­
lare romîneşti; 6,30 Emisiunea pentru
sate : Sfatul agronomului: Să luăm din
timp toate măsurile pentru buna des­
făşurare a lucrărilor de primăvară ;
7.30 Sfatul medicului: Tuşea convul­
sivă ; 7,45 „Cîntece despre rachetă şi
satelit"; 8,00 Din presa de astăzi;
9.30 Drumeţii veseli (reluare) ; 11,03 UNIUNEA REGIONALA
Concert de estradă; 12,00 Melodii A COOPERATIVELOR
populare romîneşti şi ale minorităţilor
naţionale; 12,30 In faţa hărţii: Etio­
pia ; 13,25 Muzică uşoară; 14,30 Mu­
zică populară romîneaseă; 15,10 Mu­
zică uşoară; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
16,45 Cîntece de alegeri; 18,30 Lim­
ba noastră; 19,00 Revista economică
radio; 19,25 Răsună cîntecul şi jocul
pe meleagurile patriei; 20,30 Muzică
distractivă de estradă; 21,30 Cîntece
de dragoste; 22,30 Simfonia Alpilor
.de Richard. Strauss; 23,16 Muzică uşoa­
ră.
PRPGRAMUL II: 14,08 „Solişti şi
formaţii de muzică populară romî-
nească care au concertat peste hota­
re“ ; 14,30 Cîntă Gigi Marga, Alia
Baianova şi Nicolae Niţescu; 15,40
„Ansambluri de cîntece create .în anii
regimului de democraţie populară“ : co­
rul ansamblului artistic ai U.T.M., di­
rijat de Martin Constantin ; 16,15 Mu­
zică instrumentală; 16,45 Tribuna Ra­
dio; 17,35 Emisiune muzicală pentru
copii; 18,15 Din muzica popoarelor;
19.30 Muzică uşoară sovietică; 20,00
Opera „Rigolctto“ de Giuseppe Verdi;
22.30 Concert de muzică uşoară ; 23,15
Pagini din muzica contemporană de
cameră.
9aL. 3
r>««•«*»•
puternică
de ţuică) se cifra la 255.837 lei. Chiar au livrat statului pe bază de contract
din primul an, munca unită in gospo­ 20.000 kg. grîu, 8.500 kg. porumb, 3.000
dăria agricolă colectivă şi-a arătat kg. fioarea-soareiui, 10.000 kg. cartofi,
roadele. La grîu, producţia obţinută 23.000 kg. legume si siecla de zahăr
de colectivişti a lost cu peste 300 kg. cultivată pe 10 ha., realizînd venituri
de peste 128,606 lei, iar în anul trecut
ţăranii muncitori cu gospodării indivi­ 20.000 kg. grîu, 13.500 kg. porumb,
duale din sat, iar la porumb cu aproa­ 20.000 kg. cartoti. 5.000 kg. fioarea-
pe 350 kg. soareiui, 15.000 kg. legume şi sfecla de
zahăr de pe 8 hectare. Totalul venîtu-»
îndrumat de către organizaţia de par­ lui realizat în anul trecut pe gospodărie
tid, consiliul gospodăriei a luat, la nu­ se cifrează la peste 645.000 lei. La sfîr-
mai cîteva luni, măsuri pentru înlocui­ şitul anului valoarea fondului de bază
rea vacilor de lapte, slab productive.
Iu acest scop au tost vîndute 26 din al gospodăriei a fost de 360.554 lei, cu
vacile aduse de colectivişti şi, Ia scurt 104.714 lei mai mult decît era la inau­
timp, au fost cumpărate alte 30 vad gurare.
care dau o producţie ridicată, precum
şi 119 oi cu lină setnifinâ. Acest lucru Fiind o gospodărie ttnără, noi nu
a făcut posibil să sporească simţitor am putut obţine rezultate asemănătoare
veniturile colectiviştilor. cu vecinii noştri colectiviştii din Leş-i
nic, ori cu cei din alte sate ale raio­
« nului. Acum însă, cînd celor 192 faj
rrrilii li s-au mai alăturat alte 132 fa­
Văzînd rezultatele bune obţinute de milii de întovărăşiţi, cu 165 ha. teren,
colectivişti în ce priveşte sporirea pro­ 7 vaci, 10 cai, numeroase unelte şi ate­
ducţiei la ha. şi creşterea nivelului de laje şi ţinînd seamă că am acumulat
o oarecare experienţă de muncă in gos­
muncitori din sat şi-au îndreptat pri­ podărie, în faţa colectivei noastre s-au
virile spre gospodăria colectivă cerînd deschis largi perspective de dezvoltare.
şi ei să fie primiţi în marea familie. Uniţi cn toţii în marea familie, colec­
tiviştii din Şoimuş, vor reuşi cu sigu­
Rezultate mai bUtie in ceea ce pri­ ranţă să obţină producţii şi mai mari
veşte întărirea econoinico-organizatorică la culturile de cîmp, să-şi sporească
a gospodăriei s-a obţinut la Şoimuş, simţitor sectorul zootehnic, sursa cea
mai ales în anul care a trecut. Apli- mai sigură pentru realizarea de pit
cînd cu stricteţe regulile agrotehnice mai mari venituri băneşti, lucru care
în lucrarea pămîntului, colectiviştii au va duce la creşterea bunăstării lor ma­
realizat ia grîu cu peste 400 kg., la
porumb cu aproape 400 kg,, iar la car­ teriale.
tofi cu 2.000 kg. la ha. mai mult decît
obţineau cînd lucrau pâmîntui de unul DUMITRU CORCOŞ
singur, deşi condiţiile de climă din a-
nul trecut n-au tost prea favorabile secretar al comitetului comunal
culturilor agricole. de partid Şoimuş
In anul 1959 colectiviştii din Şoimuş ANDRONIC GABOR
preşedintele G.A.C. „Şoimuşana"
'M E M B ÎB W F IO E
13 şl 14 FEBRUARIE 1961
DEVA : Bită ieşi din sac ; AL­ stlnci ¦Fiul meu se însoară: SI-
BA IULIA : Lanţul; Cercul: O- MERI A : Dragoste: LONEA:
RAŞTIE : Departe de patrie > H Singe alb S E B E Ş: Doamna cu
8 - BRAD: Serioja : HUNEDOA­ căţelul: TEHJŞ: Povestea tine­
RA : Steaua tăcerii; HAŢEG: rilor căsătoriţi; ZLATNA: Poe­
Nopţi a lb e; ILIA : Coţofana hoa­ mul m ării: APOLDUL DE SUS:
ţă / ’PETROŞANI: Oameni şi
Mizerabilii.
S ĂTEN I! SISTEMUL
Dori f i să D r i m i j i la
d o m i c i l i u cărfisH
preferate ?
TRIMITEŢI COMANDA
Dv. în plic sau pe o carte
poştală, pe adresa :
DE CONSUM
I.C.I. DEVA CAR IEA nuia POŞTA
Secţia
„Cartea prin poştă“
Str. George Enescu nr. 40
Cărţile comandate se ex­
pediază contra ramburs
T
P O L IO M IE L IT A
(PARALIZIA INFANTILĂ)
p o a te II p re v e n ită
La 5 februarie !961, a început pe
întreg cuprinsul regiunii vaccinarea
antipoliomielitică a populaţiei între
1-30 ani.
Vaccinarea antipoliomielitică previne
îmbolnăvirea
$ PrezentaJi-vă cu foţii la vaccinare!
<
K