Page 45 - 1961-02

‘..-ent:

? Hur; PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢf-VM U.R.S.S. a deschis primul tra s e u interplanetar

H De pe un saîe liî greu al Păminfudui, o ra d ie îă cosm ică dirijată a p lasai

"••V/ o siajie interplanetară automată în direcţia planetei Venus Staţiunea va ajunge
în regiunea planetei Venus în cea d e - a d o u a jumătate a lunii mai

Anul XIII. Nr. 1909 M arţi 14 fe b r u a r ie 1961 4 pagini 20 hani . MOSCOVA 12 (Agerpres). — TASS trans­ Emisiunile radio de pe staţiunea interplane­
mite : In conformitate cu programul de cerce­ tară automată se efectuează pe frecvenţa ^de
ţwiwnstfngBia tări a spaţiului cosmic, la 12 februarie 1961, 922,8 mgH, potrivit unor comenzi de pepămînt.
în Uniunea Sovietică a fost plasat pe orbită cu
A ZILEI ajutorul unei rachete perfecţionate cu mai multe Pe staţiunea interplanetară automată se atlă
trepte un satelit artificial greu al pămîntului.
LO R r un fanion cu stema de stat a U.R.S.S.
IN ACEEAŞI ZI, DE PE SATELIT S-A DES­ Un centru special de măsurători efectuează
ic PRINS O RACHETĂ COSMICĂ DIRIJATĂ,
i SCHIMBURI DE ONOARE CARE A PLASAT O STAŢIUNE INTERPLA­ observaţiile asupra zborului staţiunii interpla­
NETARA AUTOMATĂ PE O TRAIECTORIE
l In zilele de 8, 9 şi 10 februarie a.c. la staţia C.F.R. Si- j ÎN DIRECŢIA PLANETEI VENUS. netare automate.
Potrivit datelor obţinute, STAŢIUNEA IN­
[meria au fost organizate în cinstea „Zilei ceferiştilor“ schim-) Staţiunea interplanetară automată va ajunge
în regiunea planetei Venus în cea de-a doua TERPLANETARA AUTOMATĂ SE DEPLA­
Lburi de onoare pe ture de serviciu. Făcîndu-se bilanţul reali-) jumătate a lunii mai 1961. Această lansare a SEAZĂ PE O ORBITĂ APROPIATĂ DE CEA
avut ca principale obiective, veriiicarea meto­ STABILITA PRIN CALCUL.
t-zărilor obţinute în zilele schimburilor de onoare s-a constatat) delor de plasare a unui obiect cosmic pe un
traseu interplanetar, verificarea legăturii prin La 12 februarie 1961, la ora 12,00 — ora
[că tura l-a condusă de şeful de tură Victor Slavinschi a obţi-^ radio la distanţe excepţional de mari şi a diri­ Moscovei, staţiunea se afla la o distanţă de
jării upei staţiuni cosmice, precizarea amploa­ 126.300 km. de suprafaţa Pămîntului, deasupra
[ nut cele mai frumoase succese. -j rei sistemului solar şi efectuarea unor cercetări unui punct de pe suprafaţa Pămîntului cu coor­
fizice în Cosmos. donatele geografice de 86 grade 40 minute lon­
t Bine a muncit şi tura lll-a condusă de impiegatul de miş-) gitudine estică şi 6 grade 04 minute latitudine
Aparatajul instalat pe bordul staţiunii inter­ nordică.
Lcare îoan Pleşa, care în ziua schimbului de onoaref la toate) planetare funcţionează normal. Staţiunea inter­
planetară automată cîntăreşte 643,5 kg. LANSAREA CU SUCCES A RACHETEI
Ctrenurile de călători şi marfă, n-a înregistrat nici un minut în-) COSMICE ÎN DIRECŢIA PLANETEI VENUS
INAUGUREAZĂ PRIMUL TRASEU INTER­
[tîrziere. Tura a IS-a condusă de Gheorghe Drăghici s-a eviden-[j PLANETAR SPRE PLANETELE SISTEMULUI
SOLAR.
[ ţiat prin reducerea simţitoare a staţionării vagoanelor la încăr-ţ

[ care şi descărcare. )

[¦ Numai în zilele schimburilor de onoare, prin munca însu-1
[ fleţită a ceferiştilor din staţia Simeria, s-a realizat o econo-!j
ţ mie de 2.760 vagoane ore. La acest succes s-au evidenţiat în -j
Lniod deosebit impiegaţii de mişcare blochişti Ion Marta, O c-)

[ tavian Raica. Caro! Codreanu. şefii de manevră Constantini

[Vasiliu, Nicolae Burduf, manei ranţii Dumitru Cosma, Aure) ^ IJLO C U L

[ ftu, magazionerii Lazăr Borlea, lancu Mladin şi alţii, care s-au) n B n e cc K jsn K cssK !uKUKyusuw!c.xrar» a c-im « s rta u jrrrro a :

f situat.* în fruntea întrecerii. EMIL CREŢU )
i
corespondent )

) e

)

în cele mai bune conditiun! ) De obicei, duminica, în aşezarea poie-
) narilor, forfota începe în curiile oame­
nilor odată cu zorii dimineţii. Bărbaţi şi
) femei îşi terchezuie.se îmbrăcămintea, l
îndreptîndu-se apoi spre inima satului,
C P erson alu l sta ţiei C.F.R. Că lan depune efortu ri s u s ţin u te ) In anii d e de'mOctaţie p o p u la ră , la H unedoara s-a c o n ­ spre sediul căminului cultural. Fie că
struit uzina oooso-chim ică, m odernă, în zestra tă cu aparat a) are loc o conferinţă, un film, sau un
pentru deservirea beneficiarilor în cele m al bune condiţluni. 1 de în altă teh nicitate. Ea tran sform ă în cocs cărbunele extras program artistic, cetăţenii sînt prezenţi Gine vizitează azi comuna Lelese, tră şi munca voluntară, avem în plan
de m inerii din V alea Jiului, a slg u rîn d a stfel m are parte din cu toţii. aşezată în vîrf de munte, rămîoe plă­ noi obiective.
['U rm ărind cu m inuţiozitate felu l cum se execută încărcările^ n e c e sa r u l de c o c s al C. S. H u n e d o a r a . cut impresionat de realizările care s-au
Duminică, au venit Ia căminul cul- înfăptuit aici în anii regimului domo-
[ şl descărcările vagoanelor la u zin a „V iotoria“, aplicînd m etoda-j lural peste 601). .Motivul acestei adu­ crat-popular. Printre obiectivele propuse a se în.
nări, a fost sosirea în mi !locui poie-
ţ s o v ie t ic ă K o v a lio v î,n m a n e v r ă , r e u ş e ş te s ă o b ţin ă r e a liz ă r i tot-, narilor a candidaţilor de deputaţi pen­ La întîlnirea cu candidaţii F.D.P, făptui se numără montarea unei con­
tru Marea Adunare Naţională, pentru organizată duminică după-arniază, ce­
(. m a i fr u m o a s e în în d e p lin ir e a p la n u lu i d e p r o d u c ţie . Tn p e - j sfatul popular regional şi raional. tăţenii Gavrilă Petea, Vasile Herman, ducte pentru apă potabilă, începerea
Costca Petru Gîrlea, Muşa Gheorghe
[r ic a d a 1— 8 feb ru arie de pildă, num ărul to n elo r în că rca te a ) — In Poiana zilelor noastre, spunea Roşu, Petru Popovici şi alţii, au vorbit construcţiei căminului cultural, termina-
unul dintre vorbitori, cursul vieţii s-a despre faptul că şi în comuna lor s-a
[s p o r it cu p e ste 1.600 fa ţă de p la n , al o siilor în că rca te cu a -) schimbat în anii regimului democrat- introdus lumină electrică iar în casele rea construcţiei drumului pînă la ie­
popular. Acest cămin, adevărat palat majorităţii locuitorilor cîntă aparatele şirea din sat şi altele. Alegătorii şi-au
[ proape 100, iar tim p u l de sta ţio n a r e a fo st red u s cu aproape \ al culturii, a fost. terminat cu trei ani de radio, că aici la Lelese a luat fiinţă
în urmă. A fost construită o sală încă­ un cinetmatograf sătesc, lucruri cu to­
Lo oră pe vagon. ) pătoare la vechea grădiniţă de copii. tul noi în această comună. exprimat dorinţa de a participa cu toa­
Au fost construite noi poduri, fîntini.
C Printre fruntaşii întrecerii socialiste pe profesii de la a -) şi alte obiective social-culturale, meni­ — Am realizat lucruri la care nici tă puterea lor de muncă la înfăptuirea
te să uşureze şi- să înfrumuseţeze nu visam altădată, spuneau cetăţenii,
[ c o a s t ă s t a ţ ie se n u m ă r ă a c a r ii C arol Iu liu şi L-iţă U d rea , m a - [ traiul oierilor. Despre aceste realizări prezenţi la întîlnire. Dar noi nu ne acestor propuneri.
au vorbit cu însufleţire participanţii Ia vom opri aici. Cu sprijinul deputa­
rgazionerii N icolae M îndrescu şi N icolae T ătulea, im piegaţii de j Petroşani (redacţia ziarului Drapelul de uzină fruntaşă pe întîlnire. Totodată ei au făcut şi unele ţilor şi mai ales prin contribuţia noas- Maistrul oţelar Ştefan Tripşa, Erou
„Steagul roşu“). Duminică di­ bazin a revenit energeticienilor propuneri de noi acţiuni pe care le vor
[m işca re, M aria M iuţescu şi C ristea A postolache. ) mineaţa în sala clubului minier de la uzina electrică Vulcan, întreprinde, angajîndu-se să participe In ultimul timp, discutarea proble­ al Muncii Socialiste, candidat în ale­
din Vulcan s-au strîns nume­ care au obţinut rezultate supe­ efectiv Ia realizarea lor. Printre a- melor de ordin gospodăresc a devenit
[ trenuri compuse peste plan } roşi mineri, tehnicieni şi ingi­ rioare celor ale colectivelor de cestea sînt refacerea scenei căminului pentru locuitorii comunei Vălişoara o gerile pentru Mare,a Adunare Naţională,
neri de la exploatările şi uzine­ muncă de la prepâraţia Lupeni, cultural, terminarea pavilionului tine­ problemă la ordinea zilei. Sînt deja
le Combinatului carbonifer al preparaţia Petri la, U.R.U.M.P., retului, înzestrarea şcolii de 7 ani cti şi rezultate multe. Numai în ultimii Stoica Viorel, candidat pentru sfatul
Văii Jiului cu ocazia decernă­ şi alte unităţi. ani, munca oamenilor a făcut să se
t D in p r im e le z ile a le a n u lu i 1961 c e fe r iş tii din s t a ţ ia S u b -) rii distincţiilor celor mai bune mobilier nou, etc. schimbe complect ţaţa acestui sat. Aici, popular regional, şi Achtm Miron, can­
ic c e t a t e au m u n c it cu e la n s p o r it p e n tr u r e a liz a r e a sa rcin ilo r-j colective de muncă. Au fost de Inirecîndu-se pentru cucerirea După terminarea adunării populare, s-a construit o şcoală de 7 ani, s-a ra-
faţă tovarăşii Toan Raţek, se­ înaltei distincţii „Casca de aur dioficat şi electrificat o parte din co­ didat pentru sfatul popular orăşenesc
cretar al Comitetului orăşenesc a tehnicianului“ colectivele mul­ tovarăşii Dumitru Dejeu, preşedintele mună, s-a înfiinţat un cinematograf cu
Ld e p la n . In lu n a ia n u a r ie au f o s t c o m p u se p e s te p la n 21 t r e - ) de partid Petroşani, Samoilă tor sectoare au obţinut în acea­ Comitetului executiv al Statului popu­ bandă îngustă şi un dispensar medical, Hunedoara au discutat cu cetăţenii din
Momeli, preşedintele Consiliului stă perioadă indici tehnico-eco­ s-a asfaltat şoseaua care trece prin
local al sindicatelor şi Ing. Pe­ nomici înalţi. Cele mai frumoa­ lar regional, candidat de deputat pen­ centru comunei, iar anual s-au construit Reiese şi alte probleme locale care îl
tru Roman director tehnic al se succese le-au repurtat mine­ în medie eîte 25 de case noi.
^ nuri de m arfă cu 936 vagoane. In felul a cesta au fo st evitate C.C.V.J. rii sectorului I Uricanî, care în tru Marea Adunare Naţională în cir­ irâmiotâ. (
ultimele 4 luni din anul trecut Despre toate acestea, au vorbit ce­
[p a rcu rsu rile de locom otive izo la te, Inutile, pe o d istanţă d e) Făcînd un bilanţ al activită­ şi-au depăşit cu 5,5 ia sută pla­ cumscripţia electorală nr. 14, colecti­ tăţenii comunei Vălişoara şi cu ocazia V. ALBU
ţii tehnico-eronomice depuse de nul de producţie, cu 7,0 la sută întîlnirii ce au avut-o cu tovarăşul Ioan
[ 630 km . şi s -a realizat o e c o n o m ie de 1.092 v a g oan e-ore. D e ) colectivele miniere din Valea productivitatea muncii si au re­ vista Felicia Lazăr, candidată pentru Fărâu, miner Ia I. AL Barza şi candi­
Jiului în oerioada 1 septembrie- dus cu 2 la sută preţul de cost dat al lor în alegerile de deputaţi pen­
[a sem en ea . în cursul lunii ian u arie, nu s-a în registrat nici 61 decembrie 1000. tovarăşul pe tona de cărbune extras. Pen­ circumscripţia regională nr. 45, Trai an tru Marea Adunare Naţională. Bucu­
Petru Caloianu, ing. şef al com­ tru aceasta, minerii sectorului T ria pentru realizările înfăptuite în co­
[ab atere. S-au evidenţiat in m o d deosebit m ecanicii A lexan-j binatului a subliniat aportul a- Uricani au fost distinşi cu ti­ Bradu, prim-secretar al Gomitetului ra­ mună, în anii de democraţie populară,
dus de minerii ele la Vulcan, tlul de sector fruntaş ne bazin a fost mare. Toţi care au luat ctivîntul
{¦dru L u p e a şi Icaan G roza. ) care au obţinut în această pe­ si au primit „Casca de aur a ional U.T.M. Sebeş, candidat pen­ însă, cu ocazia întîlnirii, au manifestat
rioadă depăşiri la toţi indicii de tehnicianului". mult interes şi pentru problemele de
[ _ LIVIU MUNTEANUj plan. au acordat o atentie mare tru circumscripţia raională nr. 34 şi viitor ale comunei. Fărău, candidatul nostru în alegerile
protecţiei muncii, cucerind ast­ Dînd urmare dorinţei mineri­ de deputaţi pentru M.A.N. să găsim
[_ corespondent 2 fel drapelul ele exploatare frun­ lor de a se institui o distincţie ţăranul întovărăşit Gheorghe Mu- — In comună, — spunea cu acest soluţiile cele mai juste în vederea în­
taşă ne bazin. pentru cea mai hună brigadă prilej cetăţeanul ioachim Viscan — frumuseţării continue a localităţii noas­
i ' i pe bazin, consiliul local al sin­ reşan, candidat de deputat pen­ mai sînt încă lucruri de rezolvat. De tre.
dicatelor a analizat activitatea aceea trebuie ca împreună cu tov. Ioan,
\J u J u J ' Iw / 1— f w— / u f «__t <— t \— ! \___ t\__t •__f\____! \_f I___ l i__T i___ v-elor mai Hune brigăzi de 1a tru circumscripţia raională nr. Au urmat apoi la c.uvînt mai mulţi
exploatările miniere, decernţnd cetăţeni ca ioan Stanca, Davfd Gber-
Mecanizarea încărcării vagoanelor fanionul de hrigadă fruntaşă pe 32, împreună cu alegătorii, au vi­ man, ioan Luca, Aurelia Munteanu şi
bazin, brigăzii conduse de Ra­ alţii. Ei au arătat că este necesar să
Pînă de curind transbordarea funcţiune o macara electrică mo­ bin Relu de la sectorul III al zionat un reuşit program artistic, pre­ se treacă la deschiderea unui nou drum
pieselor grele, in special a buş­ bilă de 5 tone. minei Petrila. Această brigadă între şoseaua naţională şi centrul sa­
tenilor de fag, de pe vagoanele şi-a depăşit cu 19 la sută pla­ zentat de formaţiile căminelor cultu­ tului Dealul iMare, la construirea în
de cale ferată îngustă pe cele de Prin punerea în funcţiune a nul la extracţia de cărbune, cu acest sat a unui local pentru coopera­
macaralei s-a eliminat complect 78.7 la sută productivitatea rale din Poiana şi Apoldul de Sus. tivă cît şi la amenajarea unei baze spori
cale ferată normală la staţia întîrzierea vagoanelor la trans­ muncii planificată, nu a avut tive. Cît priveşte executarea acestor
nici un fel de accident si a eco­ lucrări, oamenii s-au angajat că în
C.F.R. Alba Iulia, se executa ma­ bordare şi se realizează o eco­ nomisit 23.7 la sută din canti­ mare parte le vor face prin muncă vo­
nomie de timp de aproximativ tatea de lemn ce trebuia folo­ luntară.
nual, necesitînd braţe de muncă. 100 ore vagon zi. sită în abatajul său.
Zilele trecute, pentru executarea — Avem suficiente posibilităţi pentru
GH. FILIP Cu privire la eclipsa din 15 realizarea acestor lucrări — spunea
acestei operaţiuni, a fost pusă in februarie. Societatea Ştiinţelor printre altele cetăţeanul Ioan Stanca.
şeful staţiei C.F.R. Alba Iulia Medicale din R. P. Romînă, sec­ In raza comunei există multă piatră,
ţia de oitalmologie, aduce la cu­ material lemnos, iar in plus mai avem
a c ă n u în fle c a r e zi, daT c o n v o c a t o s c u r tă a d u n a r e a dicală sau în organ izaţia noştinţa cetăţenilor că privirea şi bani prin contribuţie voluntară. Ră-
U.T.M. ; au fo st in stru iţi şefii eclipsei nu se poate face cu o- mine numai să fim sprijiniţi, iar noi
la două zile în sta ţia grupei. La ord in ea de zi: cine de m an evră tn p rivin ţa d e s­ chiul liber, deoarece aceasta vom munci cu toată tragerea de inimă
com punerii trenurilor la co­ poate provoca tulburări serioa­ pentru ca Vălişoara să devină din ce
C..F.R. S im e r ia -tr ia j, a v e a lo-c se fa c e v in o v a t p e n tr u ce le coaşă ; s-a num it pe fiecare se de vedere. Cei mai sigur mij­ în ce mai frumoasă, mai înfloritoare.
tură,, din rîndurile sabotărilor loc de a privi eclipsa fără pe­
o tam pon are sau un alt gen două tarnponări. S-a stabilit m em bri de partid, eîte un sa ­ ricol pentru ochi este utilizarea I. M.
botar ş e f : s-a m ărit num ă­ unei sticle bine înnegrite prin
de abatere. In noiem brie 1958, că una s -a produs din n e g li­ rul de sa b o ţi: a fost in ten si­ fum. Privirea eclipsei printr-un
ficat controlul de noapte. ecran sau carton găurit, ori prin
de exem plu, au avut loc 28 de jen ţa unui sabotar, oare a lă ­ ochelari de soare este de ase­
Şi oam enii s-au pus pe trea ­ menea dăunătoare ochiului.
a b a te r i; şi cam to t a tltea cu sa t linia d escop erită ; cea de-a bă. Com uniştii au creat opi­
nie de m asă in jurul celor v i­
un an m ai tirziu. doua, din cauza unui tlnăr, ca ­ novaţi. Şi aşa, de pe o săp tă- Iip p i«
m înă ne alta, num ărul aba­
C onducerea teh n ică a sta ­ re, grăb in d u -se să plece m ai terilor a scăzut m ereu. In tot / v -> , ' ' M Pi
trim estru l IV al anului 1960
ţiei dădea justificări după ju s­ repede acasă, şi-a părăsit au avut loc doar 3 abateri ! şî -M m m M
(fa ţă de eîte 20 în fieca re lu ­
tificări. Ba că liniile nu mai postul. nă a anului 1959)

corespund, ba că saboţii au Aşa dar, prim a cauză a fost a urm are în trim estrele vi
H şi m 1960, în în tre­
deficienţe de construcţie, ba descoperită.
cerea p e regională, locui I a
că... şi în că m ulte m otive de In ziua urm ătoare s-a a n a ­ fost ocupat de staţia Sim eria-
triaj. In trim estrul IV locul
acest gen. „Să fie oare acesta lizat, cu altă grupă de partid, II, la o diferenţă de num ai
eîteva zecim i de nu net de sta ­
a d e v ă r u l? — iată întrebarea abaterile din tura respectivă. fia C .F.R . P e tr o ş a n i. Tn t r i­
m estru l I 1961... nu se ştie
pe care şi-a p u s-o biroul or­ Aici s-a co n sta ta t că unii o a ­ încă. Oamtenli sp eră în să . Si
au de ce. Au depăşit fiecare
ga n iza ţiei de partid. Să ve­ m eni ob işnuiesc să doarm ă în indice al planului de produc­
ţie în luna Ianuarie, îar aba­
dem. Să încercăm şi alte t i­ tim pul serviciului. D eci, o teri sîn t puţine.

puri de sab oţi“. Şi s-au în ­ nouă cauză. I. ISA!

cercat, dar num ărul de tam - Apoi, m ai departe, din cau ­ secretarul biroului organizaţiei
de partid, staţia G.F.R.
ponări to t n-a scăzut. Prin ză în cauză, s-a con statat că Simeria-triaj
urm are, nu aici era cauza sînt prea puţini saboţi pe pia­
p r in c ip a lă .
ţa de m anevră, că şefii de
Ea continua să rărnînă n e­ m anevră nu au su ficien tă au ­
cunoscută. Biroul organizaţiei toritate in fa ţa su b ordonaţi­
de partid îşi propusese să re­ lor lor, că noaptea, din cauza
zolve această problem ă.
lipsei de control, există m ul­
Dar de unde să Înceapă ? te abateri de la disciplina
Se co n sta ta se că nici saboţii m uncii.
şi nici liniile nu constituie
S§ n a rm a t cu a c e ste con-
cauza abaterilor. Atunci ? P oa­
s l stat.ări, biroul organ iza­

te că unii oam eni... ţiei de partid a analizat fie ­

nn tr -u n a din z ile au avut care cauză în parte în tr-o şe ­
loc două tarnponări în- dinţă iărgită unde s-au luat şi
tr-o singură tură. S-a stat de
m ăsuri. S-a hotărît astfel ca
vorbă cu organizatorul grupei
Tov. Pfaif Laurenţiu, preşedintele G.A.C. din Petreşti este candidat al F.D.P. pentru cir-
de partid de pe tura resp ec­ fiecare abatere să fie d iscu ta­ cumseripţia raională nr. 14 şi circumscripţia comunală nr. 9.

tivă şi la sfîrşitu l lucrului s-a tă în grupa de partid, cea sin ­ iată-l pe candidat (de la dreapta spre stingă primul de la masă) stfnd de vorbă cu un
grup de alegători