Page 49 - 1961-02
P. 49
IN LNTItLPLNAREA ALEGERILORPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA/
mulsocialismului IN M IJLOC UL A LEG A T O R ILO R
Despre noul în viaţa satul C arnet
electoral
Pe la prînz luliu Zasloţi a venit în lizările obţinute, de munca consiliului VISC4
comuna Brănişca. S-a dus de la ga de conducere şi a gospodăriei.
Anul XIII. Nr. 1910 Miercuri 15 februarie 1961 4 pagini 20 bani ră direct la sfatul popular. De aici Au discytat împreună cîteva ore. A- Evenimentul de mare însem- j
a porn'it-o pe străzile satului. A vi poi cu toţii au pornit spre căminul C nătate din viaţa poporului —¦
Munca p atriotică ............ ............................. ... . zitat căminul cultural, a trecut pe la cultural. Aici grupului i s-au alătu
la un nivel tot m ai înalt ». x iP P iltP p p fi: dispensarul medical... rat şi alţi cetăţeni din Brănişca. Ti alegerile de ia 5 martie — este 1
neri colectivişti, cei din Brănişca l-au ^ întîmpinat şi în comuna Visca, 3
Mişcarea brigăzilor utemiste patriotică de la mina Teliuc şi l|| l l i i m p ţ W ŞŞŞ Cînd după cîteva ore s;a întors din întrebat pe luliu Zasloţi cum merge [ raionul llia, cu multă insufle-
de muncă patriotică, organizată Uzina „Victoria“ Călan, şi-au iW P iv *N nou la sfatul popular comunal, în stra treaba în G.A.G. Fără să pregete, L ţire. Astfel, la Gasa alegătoru- ¦]
de Uniunea Tineretului Munci adus de asemenea un aport im dă l-a Intîmpinat un grup de oameni. acesta Ie-a spus cum în G.A.C. din Min ^ iui se desfăşoară zilnic activi- 1
tor, sub îndrumarea P.M.R., cu portant la colectarea fierului : éém i Erau cetăţenii din satul Bicău, aparţi tia s-au obţinut recolte bogate, cum
prinde azi sute şi mii de tineri. vechi, la înfrumuseţarea între nător de comuna Brănişca. Parte din s-au construit un grajd şi pătule, re ^ tăţi plăcute şi instructive. Aici, 3J
prinderii, la executarea construc ei îl cunoşteau pe preşedintele G.A.G. miză pentru unelte. Le-au fost prezen
Ea este una din expresiile ţiilor, etc. Cu toate succesele ob din Mintia, luliu Zasloţi, candidatul tate şi perspectivele gospodăriei. rL Ss-a eAxYpmutsc zilele ftrieVc'uirtea confe J
înalte ale devotamentului tinere ţinute, în organizarea mişcării de deputat pentru circumscripţia elec ţ rinfa „Viaţa nouă a ţărănimii",
tului nostru muncitor faţă de brigăzilor de muncă patriotică torală nr. fi în alegerile pentru Marea ...L-au ascultat cu multă atenţie co L expunere care a fost însoţită de
cauza socialismului, a contribu mai dăinuie o serie de slăbiciuni Adunare Naţională. Gei care nu-1 cu lectivişti ca Serafim Olaru şi Ioan Po r prezentarea unor imagini grăb
ţiei pe care o aduce, sub condu noşteau auziseră în ultimul timp de el. leac din Brănişca, ca şi Aron Albu ii ce edificatoare, au avut loc î"n-
din Bicău. Din cele povestite şi-au ţ tîlniri între candidaţii de depu-
Comunicativ din fire. om cu vorbă dat seama că tov. luliu Zasloţi este (. taţi şi alegători, s-au organizat
blajină, luliu Zasloţi a răspuns în un harnic şi priceput gospodar. De a- C discuţii cu tinerii care votează
L pentru prima dată, etc.
k O activitate bogată desfăşoa-
C ră şi echipele artistice de a-
L matori. Pînă acum, în cinstea
cerea partidului, la eforturile în care frînează desfăşurarea ei mai trebărilor celor din grup. $i împreu ceea, atunci cînd în cadrul adunării '- alegerilor au fost prezentate do-
tregului popor pentru construi largă. Există numeroase şi mari nă cu grupul de cetăţeni din satul populare au discutat despre proble
rea noii societăţi. Participarea la posibilităţi încă nefolosite pen Bicău a discutat despre viaţa nouă mele gospodăreşti, oamenii au vorbit L programe artistice cuprin-
munca patriotică reprezintă una tru lărgirea muncii patriotice, a satului. Aici, în acest sat, oamenii cu toată încrederea că propunerile lor r v.înd cîntece, recitări şi dansuri
din formele create de spiritul i- pentru mai buna ei desfăşurare, au construit prin munca lor, pentru vor fi sprijinite şi înfăptuite. Împreu
novator propriu tineretului, de a pentru promovarea iniţiativei şi De asemenea, echipa de teatru
[ pregăteşte piesa „Agenţii elec-
[ torali in sat“ care va fi pre-
răspunde la chemările partidu energiei creatoare a tineretului. ei, o şcoală de 4 ani, s-a radioficşţt nă cu ceilalţi deputaţi, cetăţenii s-au I zentafă cît de curînd, iar pio-
lui, de a realiza economii, de a Slab s-au preocupat comitetul satul, 56 familii şi-au construit case angajat ca la toate acţiunile de interes ^ merii clasei a V!-a pregătesc
contribui la reducerea preţului U.T.M. din cadrul minei Ghelar noi. Apoi luliu Zasloţi le-a vorbit de obştesc să contribuie prin. muncă vo [• un program de brigadă închi-
de cost al construcţiilor, la da de antrenarea tinerilor la acţiuni viaţa nouă a colectiviştilor din Min luntară- [ nat alegerilor intitulat: „iar e
rea în funcţiune înainte de ter patriotice şi birourile organiza tia, sat vecin cu Brănişca, despre rea ţ ţara-n sărbătoare“.
men a unor obiective economice, ţiilor de bază U.T.M. de la V. FURiR
T.A.P.L., O.A.D.L.F., întreprin GH. AL. HAIDUC
social-culturale etc.
' corespondent
Amploarea luată de mişcarea derea de industrie locală „Ilie CUT
brigăzilor utemiste de muncă Pintilie“, I.G.O. şi altele, care
patriotică oglindeşte creşterea au muncit nesatisfăcător cu res Comuna va fi fot mai frumoasă La Gasa alegătorului din co- 3
conştiinţei socialiste a tinerei ge ponsabilii brigăzilor şi cu tinerii L muna Gut se desfăşoară in a» 3
neraţii din patria noastră, pre şi ca urmare au obţinut cele mai Duminica trecută, în Gristur domnea puşi candidaţi de deputaţi în circum (_ ceste zile diverse activităţi. Re- 3
cum şi creşterea capacităţii or slabe rezultate în cadrul oraşu o atmosferă sărbătorească. Numeroşi scripţiile electorale orăşeneşti nr. 59 l cent s-a prezentat o conferinţă
ganizatorice şi a forţei mobili lui, deşi posibilităţile pe care le cetăţeni se îndreptau spre clădirea că şi respectiv 62. L din care a reieşit că în anii de
zatoare a organelor şi organi aveau erau mari. Cu fiecare zi oraşul Hunedoara devine tot mai frumos. Noi minului cultural, unde urmau să se în- In cadrul adunării populare ce a a- [• democraţie populară şi în co- jj
zaţiilor U.T.M. Organele şi organizaţiile blocuri de locuinţe pentru oamenii muncii se construiesc in O- tîlnească cu tovarăşii Nagy Etelka, vut loc cu această ocazie, participan L muna Cut s-au înfăptuit multe 3
U. T.M. din aceste întreprinderi propusă candidat de deputat în circum ţii care au luat cuvîntul au trecut în
In cadrul oraşului Hunedoara, trebuie să studieze aceste posibi rasul nou. scripţia electorală regională nr. 54, revistă realizările obţinute de către oa iucruri bune. Printre acestea se 3
au luat fiinţă, pînă la sfârşitul a- lităţi, cerind sprijinul şi sfatul Iată în prim plan blocul 89, cu 24 apartamente, construit Horvath Rozalia şi Horvath loan, pro- menii muncii din Cristur de-alungul
nului 1960, 458 brigăzi utemiste organelor şi organizaţiilor de ultimilor ani şi au tăcut o serie de ^ numără electrificarea comunei, ~
de muncă patriotică, care cu partid, şi să ia măsurile cele mai din economii. preţioase propuneri pentru continua
prind 13.971 de tineri şi tinere, eficace pentru folosirea lor, pen înflorire a comunei. Astfel, tovarăşi ^ construirea unui cămin cultu-
utemişti şi utemiste. Aceste bri tru lichidarea lipsurilor existen ca Max Victor, Ioan Ghilea, Chizely
găzi au efectuat pe diferite şan te, pentru dezvoltarea largă a Agneta şi alţii au arătat că dacă as ţ ral, a unui pod peste rîul Se- 3
tiere şi locuri de muncă mai muncii patriotice, asigurînd pe tăzi satul este electrificat şi radioficat,
mult de 925.200 de ore muncă această cale, sporirea contribu dacă aici s-a înălţat un frumos cămin L eaş, construirea unui local pen- 3
voluntară, realizînd economii de ţiei tineretului la lupta întregului cultural şi o clădire corespunzătoare
peste 1.232.244 lei, egale cu pre popor pentru construirea socia A A A A M / 700 şarje pe haltă pentru sfatul popular comunal, s-a în (_ tru sfatul popular, etc. Conte- 3
ţul de cost a zeci de apartamente. lismului. fiinţat o şcoală elementară de 7 ani şi
funcţionează două grădiniţe; dacă în ^ rinţa a fost urmată de o în- ^
In acţiunile patriotice între Care sînt problemele şi sarci Cristur la fiecare a doua sau a treia
prinse în cursul anului 1960, nile principale ce se pun acum casă găseşti una nou construită, toate (_ fîînire a tinerilor din com'inâ, -j
s-au evidenţiat in mod deosebit mişcării brigăzilor utemiste de acestea au fost posibile datorită pu
comitetele U.T.M. din C. S. H., muncă patriotică, de rezolvarea terii populare, datorită eforturilor de L Care vor vota pentru prima da- 3
I.C.S.H., T.U.G., I. M. Teliuc, U- puse de oamenii muncii sub conducerea
zina „Victoria“ Călan, care au cărora depinde avintul continuu Reparaţia a început la 1 mai atinsă frumoasa cifră de 595 vitarea răcirii vetrei şi deci o. partidului, datorită sprijinului -'ce l-au t tă, cu tovarăşul Petru Benea, 3
mobilizat tineretul pentru a par ora 7,50. Au intrat în repara- şarje pe boltă. De aici a por şocului termic. Uşor de zis, primit din partea deputaţilor.
ticipa la acţiunea de înfrumuse al muncii patriotice ? nit totul. greu de făcut. Pînă la urmă |r secretarul organizaţiei de bază !j
ţare a oraşelor şi satelor, colec ţie bolta, camerele de zgură, s-a făcut. încărcarea directă Viaţa ţăranilor muncitori din (irfs-
tarea de fier vechi etc. I> exem In primul rind se cere orga d capetele, stîlpii, grătarele. Lu~ Ce şi-au spus oţelarii în fa a minereului pe vatră (rod ai L Pd.Mm.Rr.>, care le1--a- v_ortbuit a-ces- 3
plu, brigada de muncă patrioti / crarea a durat pînă la 10 ţa acestei situaţii ? Dacă poa- ginăirii creatoare a unui en turul de azi nu seamănă nici pe de
nizaţiilor U.T.M., spre a ridica < mai ora 9, adică 217 ore şi te fi atinsă cifra de 600. e tuziast colectiv de inovatori), 1
că de la T.U.G., cuprinzînd un ( 10 minute. posibil să fie şi depăşită. De reducerea timpului de ajusta parte cu cea din trecut. Toate fami [ fora despre adîncul democra- ~]
mai sus steagul muncii volun la a spune şi pînă la a face re (rezultat direct al unei ju
număr de 30 de tineri, a colectat Socotiţi şi dumneavoastră, e ţnsă cale lungă. Ai trecut de dicioase organizări a muncii liile de ţărani din sa! au format o [_ tism al sistemului nostru elec- 3
tare, să se ocupe în primul rind 50Q ?arje^ holta e uzată _ echipelor) de la 35 la 25 mi toral.
in cursul anului 1960, cantitatea Mai, iunie, iulie... decembrie nute, au dus la menţinerea gospodărie agricolă colectivă în care
de consolidarea brigăzilor ute 1960, ianuarie şi cele cîteva stropită, in expoliere — în unei temperaturi constant ri BRETEA MURESANĂ
pericol de a cădea de la o zi dicate a vetrei cuptorului.
miste de muncă patriotică. A- L zile care au trecut din a doua la alta. La întîlnirile care au avut
j lună a noului an. Şi cuptorul 'Menţinerea profilului cupto loc pînă în prezent intre cam
S îşi cîntă cintecul de foc şi me- Progreso! iehsiîc ¦ rului — s-a mers pe un nivel dsdaţii F.D.P. şi cetăţenii din
\ tal dacă nu ca în primele zi constant al băii — şi stabili ( satul Bretea Mureşană, raionul -j
rea poziţiei optime a injectoa-
le, pe aproape. De fapt, in (, llia. s-a propus printre altele 3
tenţia ne e de a vă prezenta 9a ordinea zilei relor au venit să complecteze bunăstarea şi fericirea cresc riecon jr ca în viitor să se acorde mai 3
doar o parte a lui şi anume măsurile anterior amintite. Ul tenit. Colectiviştii sporesc an de an ^ multă atenţie întreţinerii dru- 3
bolta. De ce anume bolta, se Duşmani la tot pasul şi in tima măsură a dat mai multă sectorul zootehnic, dezvoltă ramurile a-
primul rînd stropii de oţel. in bătaie de cap oţelarilor. Bol nexe aducătoare de mari venituri bă ţ murilor. Traducîml în fapt a-
de 585 tone fier vechi, situin- ceasta presupune intensificarea va vedea mal jos. timpul fierberii metalului in ta fusese ridicată cu an sfert neşti ; îşi făuresc pe zi ce trece un L ceastă propunere, sfatul popular
du-se printre organizaţiile frun muncii politico-educative cu tine Conform proiectului şi prac de metru. Trebuia deci găsită l comunal a mobilizat cetăţenii
taşe pe oraş. Tinerii din această rii care s-au înscris in aceste bri C din comună, reuşind ca pîr.ă
brigadă au prestat peste 5.860 ticii oţelarilor care exploatea
ore de muncă patriotică. Brigă găzi. acum să se transporte şi îm-
Educaţia comunistă, a arătat ză cuptoarele Martin de 185
tone a Combinatului stderur- t prăştie pe ...d..r.u..m...u..r.i.l.e....d..in raza
'/ gic Hunedoara, campania bol- acea poziţie a injectoarelor * trai tot mai fericit şi mai îmbelşugat.
care să permită concomitent Gu prilejul întîlnirii dintre candi comunei zeci de m.c. de pie- }
zile de muncă patriotică de la la Lenin, trebuie făcută în primul ;¦ ţii — adică durata de func- baie, stropii de oţel ating bol- şi încălzirea în cele mai bune triş. Această acţiune continuă.
minorul de 800 mm. din C.S.H. rînd prin muncă. Participarea . ţionare optimă a cuptorului ta, şi azi ciţiva, mîine 'alţii, condiţii a încărcăturii, şi evi daţii de deputaţi şi alegători, ultimii
au prestat peste 35.000 ore de tinerilor şi tinerelor la munca > cu aceeaşi boltă, sau, şi mai cu timpul atacă stratul de că- tarea bătăii flăcării spre bol au făcut propuneri de realizarea a noi I LUCACIU
muncă voluntară şi au colectat patriotică, constituie deci o şcoa . exact, numărul de şarje ela- rămidâ care cade. Ce era de tă. Pînă la urmă, după zeci obiective, menite să ducă la dezvolta
peste 3.980 tone fier vechi, iar lă de educaţie comunistă pen < borate cu aceeaşi boltă — âu- făcut ? Azi, soluţia găsită, pa- de probe, s-a găsit cel mai rea şi pe mai departe a comunei. corespondent
brigăzile de muncă patriotică de tru tineret. Tocmai din acest ; rează aproximativ timpul ne- re sim plă: să ridici bolta. Şi potrivit unghi de înclinaţie a
la şantierul construcţii II punct de vedere trebuie să pri- \ cesar elaborării a 500 şarje, au ridicat-o, cu prilejul repa- injectoarelor. Printre altele, cetăţenii comunei Cris IN RAIONUL HAŢEG
I C.S.H. au colectat peste 250 to \ in mod frecvent insă, acest raţiei din mai anul trecut, cu tur au propus înfiinţarea în comună
ne fier vechi şi au prestat peste VINTILĂ NICOLAE 250 mm. faţă de proiect. Pe- Lucrurile fiind în sflrşit pu Gu prilejul întîlnirilor dintre
9.800 ore muncă voluntară pe număr e depăşit cu 20,30 şi ricolui stropirii, datorită dis- se la punct din toate puncte a unui dispensar medical cu serviciu
şantierele de construcţii. secretar cu probleme economice chiar 40 şarje, datorită unei tanţei mari dintre baie şi boi le de vedere, cuptorul nr. 1, permanent, precum şi punerea unei [ candidaţii de deputaţi în aîe-
a Gomitetului orăşenesc U.T.M- raţionale exploatări a agrega- tă, dacă n-a fost complect e- intrat, deja In campanie şi-a ourse locale la dispoziţia călătorilor
Brigăzile utemiste de muncă telor. Mai mult chiar, la unul vitat, s-a redus la maximum. continuat salba şarjelor, ela- l gerile de (a 5 martie şi ceia-
Hunedoara din cele trei cuptoare a fost borînd zilnic 3 şi uneori chiar 4. pe traseul Sîntandrei-Bîrcea Mare-Bîr-
Un alt duşman al durabili cea Mică-Gristur. I. tenii din comunele raionului
tăţii el a constituit-o şi încă Şi acum, in cea de a 9-a
o constituie variaţia de tem lună de exploatare, bilanţ: pes Numeroşi participanţi la întîlnirea P Rateg s-au scos în relief 0 sea-
peratură a vetrei şi implicit a cu candidaţii de deputaţi propuşi de
bolţii, cu consecinţa inerentă te 680 şarje pe boltă — re [ n)ă de realizări obţinute în a- 3
cord in istoria exploatării ei în viitoarele alegeri şi-au exprimai
— expolierea, adică desprin convingerea câ prin munca lor entu C n>i de democraţie populară, fă-
derea de pe boltă a unor foiţe A. JURCA ziastă şl cu sprijinul celor aleşi, co
subţiri din masa de cărămidă C cîndu-se totodată n--u--m--e-r--o-a-s--e -Jţ
crommagnezitîcă. Soluţia: e- (Continuare în pag. 2-a) muna Gristur va fi tot mai frumoasă l ]
şi viaţa lor tot mal bună. propuneri pentru viitor. Printre 3
t altele s-a propus repararea po- 3
l
^ durilor din raza comunei Pui.
C. electrificarea unor sate, indigui- ^
L rea Văii Sibişel, construirea de ^
IN GOSPODĂRIILE AGRICOLE COLECTIVE j poduri la Fărcădin, Vîlcele. ^
i palm compania dt primăvară [ Gînfaga, punerea în funcţiune 3
C a băii populare din Glopotiva
(. etc,
[ .. N. SBUCHEA
Q corespondent
M IE R C U R E A tesc acum răsad n iţele şi se SÎNTUHALM V vV W V i V. CHIS •'xJw lw /U uli
m inţele de legum e.
C olectiviştii din M iercurea cu D e asem enea, în atelierul g o s C olectiviştii din S în tu h alm , în Candidaţi ai Frontului Democraţiei Populare — v
nosc din exp erien ţa anilor tr e podăriei ei au rep arat şi pus la toate cam paniile agricole s-au
cuţi că pregătind din tim p con punct to a te carele, căruţele şi situ at în rîndurile fruntaşilor.
diţiile necesare bunei desfăşu a tela jele cu care vor lucra în P entru a fi g a ta să ‘ iasă la
rări a cam paniei agricole de prim ăvară. , m uncă de îndată ce tim pul va
prim ăvară au reuşit să însăm in- fi favorabil, ei au revizuit din
ţeze toate culturile în cadrul e- G î R_B O V A vrem e în treg inventarul agricol.
pocii optim e. In acest an, încă In m om entul de fa ţă to a te p lu
din luna ianuarie, m em brii a- Şi în acest an, m em brii g o s gurile, grapele şi atelajele care
r.eşi.ei g o sp o d ă rii au tr a n sp o r podăriei agricole colective din necesitau reparaţii sîn t puse la
Gîrbcva, se p regătesc intens punct. Ele au fo st rep arate in
tat la eîm p 600 tone gunoi de pentru începerea m uncilor a-
gricole de prim ăvară. în d r u
grajd din cele 2.000 ton e care
trebuiesc transportate. m a ţi d e c ă tr e in g in e r u l a g r o a te lie r u l g o s p o d ă r ie i c o le c tiv e şi
A tenţie deosebită acordă co nom al gospodăriei, colectiviş în cel al colectiviştilor din D e
lectiv iştii p regătirii sem in ţelor tii au selecta t 4.500 kg. săm in- va.
necesare pentru culturile de ţă de ovăz, 400 kg. floarea- Folosind zilele prielnice de lu
prim ăvară. P în ă în prezent, ei soarelui şi să m în ţă de borceag cru, colectiviştii din Sîntuhalm
au se le c ta t 4.500 kg. orz, 2.500 p en tru 24 ha. P en tru fertiliza rea au tr a n sp o r ta t p în ă acum la
kg. ovăz şi 300 kg. flo a r e a -so a - so lu lu i, au tr a n sp o r ta t la cîm p g ră d in a de zarza v a tu ri p e ste 50
relui. Pentru stabilirea puterii peste 200 tone gunoi de grajd, tone gunoi de grajd pentru a
de germ inaţie au recoltat şi tri iar griul de toam n ă a fo st în fi Incorporate în soi od ată cu AGNETA WEBER MOISE ADAM LUCRETIA COSTA IOAN HOMORODEAN
m is probe laboratorului din Al g ră şa t p în ă acum cu 2,5 v a g o a arătura de prim ăvară. preşedinta gospodăriei agricole montator la Atelierele C.F.R
ba Iulia. ne de superfosfat. Concom itent este colectivistă în comuna Gir- planificator la Atelierele C.F.R. colective din Lăpuşnic, candi- Simeria, sectorul I locomotive
cu a ceasta, în a telierele g o s P aralel cu aceasta, ei au se dează m. aleSerile de la 5 mar-
Pentru ca şi în acest an gră podăriei au fo st reparate toate lectat în treaga cantitate de să hova şi a fost propusă să can- din Simeria, candidea..ză în , a- he pentru circumscripţia elec- candidează in alegerile de la 5
dina de legum e a gospodăriei u n eltele şi a tela jele n ecesare în m înţă necesară culturilor de dideze in circumscripţia electo- martie in circumscripţia Pec
colective să dea producţii cit cam pania de prim ăvară. prim ăvară şi au trim is probe cuaeze in circum scripţiajtecto ceirgceunm6scrdipeţi!a.a^ 5, pen-U torală regională nr. 29.
m ai ridicate, colectiviştii pregă- la laboratorul din Alba Iulia. electorală regio- •J-x—/¦\SJ torală regională n i 55.
rată regională nr. 16.
nală nr. 56