Page 5 - 1961-02
P. 5
PROLETAR! DÍN TOATE TARILE, UNITI-VM
vmlsmâsmlui [ « f t f a f j j F. 0 . F.
o Legarea predării geografiei de candidaţii p o p o ra lsi u n i t o r
evenimentele actuale — condiţie e-
senţială a educării elevilor în spi VNWWVVN
ritul patriotismului socialist şi al
internaţionalismului proletar Pentru a patra oară
Joi 2 f e b r u a r i e 1961 4 pagini 20 bani (Pag ) 2-a) ; ? Comuna Sarmizegetusa din cu mult mai puţin decît pre
L raionul Haţeg a cunoscut o vedea devizul.
a Mai rnuitâ atenţie desfăşurării
învăţămîntului de partid
(pag. 3-a) ;
Anu! XIII. Nr. 1893 } frumoasă dezvoltare în anii Pentru desfăşurarea unei
> regimului democrat-popular. mai bogate activităţi cultu
ICA MECANIZARE c, Cu un an in ur- m' ral artistice în
\ mă a luat fiin- sat s-a constru
! NU NEGLIJATA L ţă aici o gos- it un cămin cul
In faţa muncitorilor patriei prima vedere s-ar părea că a- 5 podărie agrico- tural modern.
noastre stă sarcina de mare im ceste unităţi nu solicită credite 5 lă colectivă. La De asemenea, au
portanţă de a spori continuu pro deoarece n-au nevoie de ele. Rea
ductivitatea muncii pe seama litatea este insă alta. La I.C.O., puţin timp du fost construite
promovării progresului tehnic, garajele autobuzelor nu au un pă constituirea şi alte obiective
sarcină stabilită de Directivele atelier dotat corespunzător ce
celui de-al IIHea Congres al rinţelor tot mai mari, dar tova colectivei s-au :§ !p - ¦ 'é :§ f ;
P.M.R. Pentru a sprijini aceas răşii din conducere aşteaptă in
tă acţiune statul nostru pune la vestiţii speciale pentru procura social - cultu
dispoziţia întreprinderilor şi in rea utilajelor şi maşinilor unel
stituţiilor fonduri bancare spe te necesare, in loc ca din astfel procurat 5 5 0 : x ;: rale. La înfăp
ciale destinate achiziţionării sau de credite să şi le procure. La
amenajării dispozitivelor de mi m.c. piatră, 125 tuirea acestor
că mecanizare. Creditele acorda
te se rambursează din economiile m. c. niftip, realizări un a-
realizate in urma aplicării dispo
zitivelor respective. 10.000 kg. pia pcrt deosebit
In Valea Jiului, la exploatările tră var, toate a adus şi tov.
carbonifere şi celelalte unităţi
industriale şi organizaţii econo pe plan local Dumitru Corui,
mice există un teren vast de ac
tivitate în domeniul micii meca şi s-a început preşedintele gos
nizări. Cu toate acestea, în anul
trecut, creditele bancare specia construcţia u- podăriei agri
le au fost insuficient folosite. Pe
toată Valea Jiului s-au folosit Termocentrala Paroşeni se iro nui grajd cu o cole colective
abia ceva mai mult de 750.000
lei. Printre unităţile care au u- sesc in văzduh mari cantităţi de’ capacitate de 15( din localitate,
tilizat asemenea credite sînt vite mari. Datorită acestui
întreprinderea forestieră Pe abur care, captate prin conducte, fapt ca şi celor peste 2.300 care a fost propus pentru a
troşani, O. C. L. Alimentara, ore de muncă voluntară pres
I.C.R.T.I., întreprinderea de in ar putea încălzi cîteva sere care tate de colectivişti, a fost patra oară candidat în Sfatul
dustrie locală „6 August'“, O.C.L'. posibil ca noul grajd să coste
Industrial şi O.A.D.L.F. Efica ar aduce beneficii mari. popular comunal Sarmizege-
citatea acestor credite, folosite cu
chibzuinţă, este demonstrată de In anul trecut C.C.V.J., care tusa. SiDONlA RIJSAN
următoarele exemple:
dispune de 6 mine şi 4 uzine, corespondentă
La întreprinderea „6 August“
drumul de acces la o carieră de nu a solicitat nici un leu din
la Livezeni, pentru care s-au
cheltuit 70.000 lei, a adus benefi creditele de mică mecanizare, Adevărata preţuire
cii de 117.000 lei în numai 6
luni. La montarea unui cojitor deşi acesta este tţn factor impor
mecanic şi circular I. P. Petro tant pentru promovarea progre -—ooo— Printre echipele fruntaşe ale oţelăriei Martin nr. 1 din
şani a solicitat un credit de 6.000 sului tehnic in minerit. Şi doar Combinatul siderurgic Hunedoara se numără şi cea condusă Rezemat de soba caldă, medicul — Drept să vă spun, rut credeam
Octavian Donţu se gîndea ce să că mai scapă copilul. N-am cuvin
lei, dispozitivul aducînd econo la exploatări şi uzine sînt multe Veşti din industria de prim-topitorul Ccstică Sergiu, de la cuptorul nr. 5. In iacă pentru a se construi şi in Bo- te să-i mulţumesc tovarăşului doc- ^
posibilităţi de introducere a mi luna ianuarie ea şi-a depăşit zi de zi planul în medie cu 13%. şorod un dispensar. tor. Trei zile şi trei nopţi a stat
mii pe an de 20.000 lei. Pentru lingă el, i-a dat injecţii cu penici
cii mecanizări. Citeva exemple: locală In fotografie : Alexandru B ulgaru, Vasile Vc-ioan, Ican Hor- încăperea strimtă, închiriată, nu lină şi cîte şi mai clte. Şi mi l-a
procurarea unor autodube O.C.L. La exploatările miniere se re vath, Maier Nicolae, Vasile Leţcan şi Nicolae Dumbravă reali mai a dispensar nu semăna, in a- pus pe picioare.
semenea condiţii nu se putea lucra.
Alimentara şi I.C.R.T.I. au soli simte, mai ales acum iarna ne O nouă sec fie zatorii succesului. Şi, în zilele de iarnă, mai ales, ve Dar cîte vieţi n-a salvat Octavian
voia unor aparate eficace pen neau pentru consultaţii zeci de oa Donţu în cei trei ani de cînd mun
citat . Băncii de Stat, filiala Pe
tru curăţirea vagonetelor, pen Preocuparea permanentă a con
troşani, cîte 33.000 lei credite.
tru dezgheţarea materialului din ducerii întreprinderii de industrie s a t u l NOSTRU meni din Boşorod, din Lunca ni, căii ceşte în comuna Boşorod ? La că-
AAaşinile achiziţionate din aces ele. Culbutoarele şi maşinile ac locală ,,I.C. Frimu“ din Orăştie IE A LTU L Tîrsa ori din alte sate aparţinătoare pătîiul citor bolnavi n-a vegheat zi- Ş
tuale de curăţat, satisfac cu greu este îndreptată spre satisfacerea
te credite au generat intr-un an nevoile. La mina Lupemi, de pil nevoilor tot mai crescînde ale oa circumscripţiei lui. ie şi nopţi de-arîndul fără a ţine }
dă, in fiecare schimb se scot din menilor muncii.
economii de 42.000 lei şi, res Era obosit. Ca de obicei, bătuse seama de oboseală sau de alte tre- ')
pectiv, de 45.000 lei. alte munci oameni care curăţă Nu de mult, a luat fiinţă o Cei peste 250 participanţi la cînd în mijlocul satului m-a toată ziua drumurile buri personale? O 7
Nu toate unităţile industria
manual vagonetele înainte ca a- nouă secţie de nichelaj care e- adunarea populară pentru de primit o clădire Înaltă impună Boşorodului de ia singură dorinţă
le din Valea Jiului acordă însă
cestea să fie duse în mină, deşi xecută lucrări de uz casnic şi semnarea candidatului d-e depu toare. Era şcoala nouă, şcoala un capăt la altul are tînărui medic: >
atenţia necesară acestor credite
aici există o maşină specială dar piese industriale. Pînă în pre tat în circumscripţia regională noastră. Nu-mi venea să cred ţ pentru a veni în să facă tot ce-i stă v
puse la dispoziţie de stat. Prin ajutorul celor bnl- în putinţă pentru I
care are o capacitate cu totul zent, s-au executat nichelări de nr. 36 au primit cu multă sa ochilor cum de s-a ridicat aşa
tre acestea se pot arăta I.R.T.A.
necorespunzătoare. La Lonea, la tacîmuri, instrumente medicale, tisfacţie ca tovarăşul Andriş de repede. Peste drum d-e şcoa ) navi. Se culcă cu a îngriji cea mai de Ş
Petroşani, I.C.O., Termocentrala } gîndul că a doua preţ comoară — |
Uricani asemenea maşini ori nu cîrlige pentru abatoare etc. Sec Gheorghe, preşedintele gospo lă o altă clădire niouă. Era •ţ zi, în zori, să omul.
Paroşeni şi îndeosebi Combina ) plece la Haţeg
există, ori sînt folosite cu totul ţia este încadrată cu un personal dăriei colective „8 Mai“ din sa clădirea magazinului universal . . . Despre acti
tul carbonifer Valea Jiului. La sporadic. Pentru dezgheţarea va corespunzător. tul Beriu, raionul Orăştie, să din Beriu. e pentru a vedea vitatea medicului
gonetelor cu cărbune n-au fost candideze din partea Frontului L ce-i de făcut. Fără Octavian Donţu de
ooo— asigurate aparate de încălzire. Pentru produse de ctt Democraţiei Populare la ale In aceşti ani multe s-au con la dispensarul din
gerile de la 5 martie. struit şi în gospodăria.. colecti * un dispensar co Boşorod vorbesc
Toate acestea şi încă multe al mai bună calitate vă. Un grajd modern cu o ca multe alte. fapte.
te posibilităţi de folosire a fon Cu legitimă mîndrie au scos pacitate de 100 capete de vite, respunzător nu pu In ultimii doi ani,
durilor de mică mecanizare se Pentru a obţine produse de cit in evidenţă participanţii la a- o remiză încăpătoare pentru a- bunăoară, în ra
cunosc foarte bine la combinatul mai bună calitate, întreprinderea dunare realizările obţinute în dăpostirea atelajelor, silozuri şi tea să asigure o za lui de activita
carbonifer, sînt necesare, (spun „I.C. Frimu“ din’ Orăştie, a asi ultimii 2-3 ani în satul Beriu. altele. Şi-apoi nu trebuie uitat asistenţă medicală te procentul de
tovarăşii specialişti) dar fonduri gurat secţiei de tîmplărie lemn Satul este complect colectivizat, numărul mare de oase ale co aşa cum se ce mortalitate a scă
speciale nu solicită pe motiv că uscat — condiţie esenţială pen gospodăria colectivă pe zi ce re. zut simţitor, cazu
la combinat sînt suficiente fon tru buna reuşită a lucrărilor e- trece se întăreşte, se îmbogă lectiviştilor construite în ulti rile de îmbolnăvi
duri de investiţii capitaleţ?!). xecutate. In acest scop, cuptorul ţeşte. Viaţa oamenilor, traiul, mul timp. Intr-un cuvînt faţa Aiară sufla un re sînt tot mai ra
Hoîfman a fost transformat în- s-au schimbat mult în bine. vint rece, cu lulgi re şi — un lucru
Mentalitatea aceasta este ne tr-un uscător da cherestea de ma satului s-a schimbat mult. Şi de zăpadă. De cînd eare-1 bucură nes
cesar să dispară atît la C.C.V.J. re capacitate. Printre cei oare au luat eu- toate s-au făcut intr-un timp se culcase nu tre pus de mult — oamenii vin şi i se
cit şi la a'te unităţi industriale vintul a fost şi tovarăşul Ion scurt. cuseră decît două adresează acum pentru orice, cu
din Valea Jiului. Partidul cere Meritul deosebit la realizarea Filipescu care nu ?Ie mult şi-a eeasuri. Deodată multă încredere, fiind siguri că îi
acestei transformări îi revine e- terminat, stagiul militar. Tovarăşa Iustina Popovioi, în tresări: i se păruse, ori bătu- ajută ori că îi sfătuieşte ca un a-
minerilor şi celorlalţi muncitori chipei conduse de tovarăşul Oc văţătoare la şcoala de 7 ani din se cineva in geam? devărat părinte.
tavian Văidea,nu, care a reuşit să — „Cînd am plecat în arma Beriu, a rostit puţine cuvinte
să sporească producţia pe seam i termine lucrarea înainte de ter tă — spunea dînsul — nu era în cadrul adunării, despre rea — Cine i ?
men, făcînd ca secţia tîmplărie turnată decît. temelia noii şcoli. lizările obţinute de cetăţenii din — Eu tovarăşe doctor, a lui Gre-
creşterii productivităţii muncii, să nu rămină în gol de produc Cînd m-am întors, mare mi-a Beriu, dar pline de conţinut. cu din Luncani. Îmi moare copilul.
ţie. fost mirarea dar si bucuria Satul nostru, a arătat ea, este
prin promovarea pe toate căile aproape ca un oraş. Avem o Cu indemînarea omului deprins să Am rămas dator cititorilor cu o .
şcoală cum nu este alta în ra fie sculat aşa, în miez de noapte, explicaţie: doctorul Donţu munceş- L
a progresului tehnic. Mica me medicul îşi trase la repezeală hai te acum intr-un dispensar nou, spa- c
nele pe el, îşi luă trusa, încălecă pe ţios (are 10 încăperi), dotat cu a- /
canizare este una din aceste căi. ca! şi porni grăbit. parate din cele mai moderne. La a- L
ceastarealizare de preţ, alături de c
Tocmai de aceea, creditele de mi Brigadă ştiinţifică pe teren ion, şcoală cu etaj, cu 8 săli de Pină la Luncani e cale de cîteva cetăţenii satului, el a adus o preţioa
că mecanizare să fie solicitate clasă, 2 laboratoare şi a-lte de ceasuri. Pe drum, medicul îl între să contribuţie. A fost în primele
ba pe Grecu despre boala copilului. rinduri şi exemplul lui a fost urmat
şi folosite. Organizaţiile de partid In urmă cm citeva zile, briga zii au răspuns competenţi între pendinţe, şcoală spaţioasă, lu de toţi.
din Valea Jiului, mai ales cele da ştiinţifică a casei raionale de bărilor puse. Din brigadă au fă Din cele relatate îşi dădu seama
de la exploatări, au datoria de cultură din Orăştie, s-a depla cut parte inginerul Viorel Balo minoasă, în oare copiii noştri pe loc că trebuie să fie vorba des Pentru munca neobosită ce o des
a controla mai îndeaproape şi de sat la gospodăria agricolă colec ta, profesorul Ilie Livescu şi vor învăţa pentru a deveni ce pre o congestie pulmonară. făşoară ca medic, ca gospodar pri
a cere conducerilor administrati tivă din Spini pentru a da răs alţii. In încheiere, formaţia ar tăţeni eu' o temeinică pregă ceput, cetăţenii din circumscripţia
ve să folosească creditele pentru punsuri variatelor probleme ri tistică de muzică populară şi u- tire. Avem cămin cultural, ci — II scăpăm noi, dar dacă m-aţi
mica mecanizare a procesului de dicate de colectivişti. şoară a prezentat un frumos fi înştiinţat măcar de ieri, alaltă nr. 3 a comunei Boşorod l-au pro
producţie. program artistic. Asemenea ieşiri nematograf, bibliotecă, iar la ieri, ar fi fost mai uşor.
Cei peste 200 de participanţi s-au făcut şi la alte gospodării oraş ne ducem eu autobuzul pe pus din nou candidat al F.D.P.
au pus întrebări din diferite do agricole colective din raza ra Am stat de vorbă cu Ironim Gre
menii de activitate: agricol, ju drum pietruit. Ne mai trebuie cu nu mult timp după această în-
lumină electrică (şi o vom a-
Ing. GH. DUMITRESCU ridic, tehnic, etc. Membrii brigă ionului. vea în curînd) şi satul nostru
va fi altul. tîmplare. V. PITAN
M. SZABO \AA/VW VW VVSZW VS.'W VW VW VW W W W W W \ '
®B O
W mW wM 'i Ä II „...Lucrez la furna vai de noi. Abia îm fel. Primim haine de ceastă situaţie. Zil
le, aici in Hunedoa- pingeam, cu pieptul, protecţie, salarii mari. nic făceam drumul
W Şwâi s ilii , ra, de aproape 30 de cîte doi oameni, un Eu de pildă, realizez pe jos. Cit de greu
} ani. Am văzut cu o- vagonet încărcat cu numai din salariu şi era mai ales iarna,
:: < chii mei două Hune- cocs. Noroc că fur cînd ieşeam din
; doare : una aceea de prime un venit a- schimb noaptea şi
Lăcătuşul ajustor Traian Hor l pe vremea capitaliş- nalele mergeau re nual de peste 30.000 plecam pe malul ÎNTREPRINDEREA MINIERA TEL1UC. In foio: Maşinile au luat locul minerilor. Escavatoare puternice
vath de la uzina „Victoria“ Că- ţ tilor şi una astăzi, dus. Aceasta însă nu lei. S-a uşurat mult Cernii în sus, prin încarcă vagonefi cu minereu care hrăneşte necontenit marile furnale alo Hunedoarei şi Gălaiuilui.
ian, este considerat printre mun din lipsă de mine de tot munca noas zăpada troenită... As
citorii de trunte ai uzinei. Pen } nouă, frumoasă, în- reu. siderita cea mai tră. încărcarea fur tăzi, muncitorii au
tru calitatea lucrărilor sale, tov. Ş floritoare, Hunedoa- bună o trimiteam nalelor s-a mecani la dispoziţie aparta
iraian Horvath a primit titlul de ) ra anilor puterii la Reşiţa, uzină ce zat, minereul vine mente spaţioase, cu
fruntaş în producţie. | populare. Ce deose- se afla în proprieta pregătit. Şticul se a- tot ce le trebuie. Eu
} bire impresionantă!... stupă acum cu ma tot la Cinciş stau,
IN CLIŞEU: lăcătuşul ajustor î Şi Ioan Zlătior, tea particulară a lui şina şi nu manual dar merg cu autobu
Iraian Horvath controlînd o roa Ausnit-Pop-Bujoiu... zul...".
tă dinţată. ) maistru principal la cum făceam noi...
L secţia i-a furnale, .. .Minereul venea înainte vreme, da A vorbit cu entu
, pensionar peste ŢM- la Hunedoara în bul ziasm apoi de gru
l ţin timp, a început gări mari. Trebuia că te accidentai, e- pul de laminoare de
) să vorbească despre spart şi concasor rai dat afară, fără la Peştiş, de O.M., de
ţ felul cum munceau n-aveam. Foloseam să beneficiezi de furnalele noi, ăe o-
baroasele. Vă imagi ţelăria nouă, toate
oamenii la furnale în naţi ce muncă epui vreun drept în afa construcţii socialiste.
zantă. Şi-apoi, eram ră de acela ăe-află- Dar şi mai entuzias
anii regimului bur slab hrăniţi, rău îm minzi. Astăzi primim mat s-a arătat faţă de
ghezo - moşieresc şi brăcaţi. Mîncam în concediu plătit, în viitorul Hunedoarei,
cum muncesc astăzi. fiecare zi mălai eu grijire medicală gra viitorul întregii pa
ceapă şi arareori tuită, ajutor de boa trii, hotărît de cel
„Furnalele se înh cartofi copţi. Drept de-al lll-lea Con
cărcau manual, cu lă etc. gres al partidului.
cărucioarele. Vara încălţăminte. folo In Hunedoara nu
mai mergea, dar seam opincile... .
iarna, cînd vagone erau locuinţe. Eu am
tele îngheţau, era Astăzi e totul alt
locuit la Cinciş. Şi
nu eram singur în a-