Page 50 - 1961-02

nag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr i m

ipsă totala seara 700 şarje pe boită

(Urmare din ung. l-a).

In această dimineaţă vom fi lui al XlX-lea datele a 13.200 e- simţi o scădere a temperaturii, cuptoarelor Martin hunedore- In oraşul Deva, ca de Organizarea expoziţiei
martorii unui măreţ fenomen al clipse de Soare şi de Lună care adierea unui vlnt uşor. Anima­ ne — indici de utilizare înalţi, altfel in toate localităţile
naturii, unic, poate, in viaţa mul­ s-au produs sau se vor produce lele dîndu şi seama de aceste prelungirea funcţionării cup­ ţării, pentru oamenii mun­ „Originea şi evoluţia omului“ —
tora dintre n o i: eclipsa de intre anii 1208 i.e.n. şi 2160 e.n. schimbări neaşteptate, vor da torului cu încă 2-3 luni, eco­
soare. In plină zi, cerul se va In ţara noastră, ultima eclipsă semne de nelinişte. Pe suprafaţa nomii la consumul de cărămi­ cii se ridică noi şi noi o acţiune importantă a S.R.S.C.
întuneca. Din Soare, acoperit de de Soare la fost la 20 noiembrie Soarelui .avînd ioc, uneori, stră­ dă crommagnezitică de apro­ blocuri, moderne, cu apar­
discul Lunii, va rămine numai 1816, iar viitoarea va fi' la 11 fulgerări însoţite de o puternică ximativ 0,600-0,700 Kg. pe to­ tamente spaţioase, con­ Una din principalele sarcini ale So­ de combatere a concepţiilor mistice a:
a geană roşiatică, din care se vor august 1999. emisie de radiaţii ultraviolete şi na de oţel. Dacă se ţine spri­ fortabile.
vedea ţîşnind pe alocuri limb: de de raze X, în aceste cazuri se ma de faptul că această că­ cietăţii pentru răspîndirea ştiinţei şi supra originii vieţii.
foc. Pe bolta întunecată se vor Actuala eclipsă de soare în­ perturbează ionosfera Pămintu- rămidă se importă şi e scum­ In foto: Unui dintre
putea distinge, ziua, stelele mai cepe in sudul Franţei. (Jmbra lui, comunicaţiile radio pe unde pă, ne dăm seama de ceea ce noile blocuri construite culturii este popularizarea concepţiei Capitolul ur-mător tratează „Cînd şi
strălucitoare. Lunii, va trece apoi prin centrul scurte se întrerup uneori chiar au făcut oţelarii. pe Calea Horea.
Italiei, prin Iugoslavia, Bulgaria, cîteva ore, iar acul magnetic are
Eclipsele de soare nu mai con­ Romînia, Ucraina de Sud, Cri- deviaţii. Şi încă un lucru deosebit de ştiinţifice despre natură şi societate, cum a apărut omul ?“, această parte
stituie azi „semne ale cerului“, meea, Ural, pină în Siberia de semnificativ. In toată această
aşa cum in trecut, clasele sfu- Vest, unde eclipsa va lua sfîrşit Cu ocazia eclipsei de Soare perioadă, spre deosebire de ce­
pinitoare încercau să intimideze odată cu apusul Soarelui. din ţara noastră, oamenii de lelalte cuptoare, la cel ce
masele populare. Ştiinţa a dove­ ştiinţă vor face studii importan­ poartă nr. 1 n-a avut loc de-
dit că eclipsele se datorează miş­ Eclipsa totală de Soare din te, la care vor participa şi astro­ clt o singură reparaţie acci­
cărilor Lunii şi ale Pămîntului. ţara noastră începe în sud-vestul nomi din R. D. Germană, R. P. dentală la boltă. Faptul s-a
Ambele fiind corpuri opace, lu­ ţării, la ora 8 şi 40 minute, a- Ungară, R. S. Cehoslovacă, R.P. Intlmplat In luna trecută, in
minate de Soare, aruncă umbră. jungînd treptat pînă în nord-es- Polonă. Astronomii din Pots- timp ce lucra echipa condusă
Cînd Luna intră în umbra Pă­ tul ţării la ora 8 şi 50 minute. dam, specialişti în astfel de cer­ de Iulian Ispas, din cauza u-
mîntului, are loc o eclipsă de Eclipsa va lua sfîrşit în vestul cetări, au şi montat instrumente nei reacţii puternice care a
Lună, iar cînd Pămîntul intră ţării la ora 11 şi 5 minute, iar deosebit de perfecţionate în ve­ deteriorat circa 2 m.p. bol­
in umbra Lunii — Luna acope­ în est, la ora 11 şi 19 minute, derea studiului eclipsei, în apro­ tă. Cu toate acestea, conform
rind Soarele, — avem eclipsă cînd ţara va ieşi din penumbra piere de Constanţa. asigurării conducerii secţiei,
de Soare. Lunii.
Savanţii sovietici s-au anga­ cifra de 700 şarje pe boltă va
Eclipsele de Soare au loc cînd In partea ţării, situată la sud jat ca în regiunea marelui ob­
Luna, trecind între Pămînt şi de linia Tr. Severin, Piteşti, Plo- servator astronomic solar din fi depăşită.
Soare se găseşte în faza Lună sşti, Brăila, eclipsa va fi totală. Grimeea, să risipească — dacă
nouă. Dar nu de fiecare dată cînd va fi nevoie — norii în ziua e- Ceea ce, bineînţeles, se va
este Lună nouă, are loc şi o e- In regiunile unde eclipsa de clipsei. In Uniunea Sovietică, ca urmări şi la celelalte cuptoare.
elipsă de Soare, deoarece Luna Soare va fi totală, încă înainte şi la noi, dacă cerul va fi înnou­
îşi urmează drumul in jurul Pă­ ca eclipsa să devină totală şi rat şi condiţiile de zbor vor per­ ........ ............... _====f3a;
mîntului intr-un plan puţin în­ puţin după sfirşitul ei, din cauza mite, se va urmări eclipsa din a-
clinat faţă de orbita Pămîntului unor fenomene optice în atmos­ vion. Preocupare intensă combaterea, cu ajutorul ştiinţei, a ve­ constituind combaterea viguroasă, prin-,
în jurul Soarelui. Astfel se în- feră, se vor vedea nişte umbre
tîmplă că Luna trece de cele mai fugare trecînd peste suprafaţa Observarea eclipsei, în faza derilor înapoiate, a superstiţiilor, pre­ tr-o demonstraţie ştiinţifică, a falsităţii
multe ori fie pe deasupra, fie pe Pămîntului. Tot atunci, razele
solare, trecînd prin văile mun­ parţială, cere protejarea vederii judecăţilor şi misticismului. naivei legende biblice despre „facerea
dedesubtul discului Solar, fără ţilor Lunii, vor apărea fărâmi­
ţate intr-un şireag de puncte cu un geam afumat sau cu oche­ pentru dezvoltarea economico- Nu de mult, filiala regională S.R.S.C. omului“ de către o fiinţă supranaturală,
a mai arunca umbra ei pe Pă- sclipitoare. Cei ce observă eclip­
lari de sudură. In faza totală a primit o nouă expoziţie tipărită de divină.
mint. sa de pe un loc ridicat, vor ve­
dea umbra Lunii inaintind pe însă, splendoarea fenomenului organizatorică a G.Â.C. mare tiraj. Este vorba de expoziţia Altă parte a expoziţiei prezintă „a-:
Astronomul austriac T. Ppol- Pămînt. In zona umbrei, se va „Originea şi evoluţia omului“, reali­ semănări şi deosebiri între om şi mai­
poate fi urmărită şi cu ochiul li­ A trecut doar un an de cind an, colectiviştii din Răduleşti zată de S.R.S.C. cu participarea activă muţă“, în care se pune d a r problema
tzer a calculat la sfirşitul secolu­ a luat fiinţă gospodăria agricolă şi-au propus să construiască un a unui colectiv de oameni de ştiinţă locului omului şi a maimuţelor antro­
ber. colectivă „Unirea“ din satul Ră- grajd pentru 75 vite mari, să din ţara noastră. poide în scara lumii anijmale, urmă­
duleşti, raionul Ilia. Primul an mărească numărul vacilor de rind a- se înlătura confuziile care mai
de muncă unită a celor 60 fami­ lapte de la 22 la 36, al oilor de Prezenţa acestei expoziţii oferă, or­ dăinuie în ceea ce priveşte asemănă­
lii de ţărani muncitori din sat, la 230 la 300 etc., iar o parte ganizaţiilor de masă, şi îndeosebi sub­ rile şi deosebirile între om şi strămo­
filialelor S.R.S.C. din regiune, posibi­ şul său.
cît şi rezultatele obţinute de co­ din terenurile degradate şi slab lităţi largi de a-şi intensifica propagan­
da în domeniul răspîndirii cunoştinţelor Partea următoare cuprinde „evoluţia
lectivişti au dovedit pe deplin productive să fie plantate cu despre originea şi evoluţia omului. omului din cele mai vechi timpuri
pînă cînd a căpătat înfăţişarea de azi“.
superioritatea gospodăriei agri­ pomi fructiferi. Problema cea mai importantă care jAceastă parte se poate dezvolta în pre­
şe pune în momentul de faţă în legă­ zentările făcute, cu referiri concrete la
cole colective faţă de sectorul Pentru a nu face risipă de tură cu prezenţa acestei expoziţii este evoluţia societăţii omeneşti pe actualul
folosirea ei la maximum şi în mod teritoriu al patriei noastre.
individual. zîle-muncă, adunarea generală a judicios.

Poziţia Soarelui, Lunii şi Pămîntului, azi, la 15 februarie, ora 10, în ¦fleOO- Cu toate că anul trecut condi­ colectiviştilor a hotărît ca la Conducerile căminelor culturale, clu­ Ultimul capitol demonstrează cum
timpul eclipsei de soare. In zona unde vîrful conului de umbră a Lunii ţiile climatice n-au fost favora­ construcţia grajdului să efectue­ burilor sindicale şi colţurile roşii care „munca l-a creat pe om“. Acest capitol
(A) cade pe suprafaţa Pămîntului, eclipsa este totală; această zonă se Bilanţ îmbucurător bile obţinerii unei producţii bo­ ze iiecare colectivist cîte 4 zile au sarcina să afişeze aceste expoziţii, oferă posibilităţi largi de generalizare
deplasează spre est în direcţia săgeţii. Penumbra Lunii (B) cade pe Pă­ gate, colectiviştii au scos de pe de muncă voluntară. Colectiviş­ să nu se mulţumească numai să expu­ politică şi filozofică de pe poziţiile ma­
mînt în regiunea însemnată cu litera f i ; în această regiune eclipsa este pămîntul lor mai mult ca altă­ tii au şi asigurat cantităţi în­ nă planşele respective în vreun loc terialismului istoric, accentul principal
parţială. dată. Ca urmare a acestui fapt, semnate de piatră,- lemn şi alte oarecare- şi apoi să le dea uiţării. Pen­ . căzînd pe uriaşul avînt al forţelor de
ei au primit pentru fiecare zi- materiale pentru construcţia tru ca expoziţia să-şi atingă scopul producţie în socialism, în condiţiile
Monea patriotică, muncă cîte 6 kg. şi jumătate grajdului. propus, este necesar ca pe baza docu­ mundi eliberate de exploatare.
griu şi porumb, cîte 5 lei, pre­ mentaţiei pusă la dispoziţie, zilnic sau
cum şi zahăr, brinză, furaje etc. In aceste zile ,de iarnă, colec­ la două zile, să se tacă expuneri în faţa Avînd în vedere unele deficienţe ob­
O parte din veniturile realizate tiviştii din Răduleşti se preocu­ vizitatorilor, de către profesori de spe­ servate mai ales la sate în organizarea
în gospodărie, au fost destinate pă intens pentru asigurarea unei cialitate, în care să se dezvolte, adîn- acestei expoziţii, se recomandă ca ea
dezvoltării averii obşteşti. Co- recolte bogate de cereale in a- cească şi lămurească problemele ştiin­ să fie montată în locuri cît mai vizi­
lectiviştii ’ au ridicat construcţii nul 1961. Pe terenurile care vor ţifice pe care expoziţia le prezintă în bile, pentru a atrage atenţia unui nu­
imagini şi texte. măr d t mai mare de oameni ai muncii.
^ însăminţa.te în prirnăvară^ şi In acest sens pot fi luate ca exemplu
Pentru a înfăţişa însă publicului mai metodele de popularizare ale cluburilor
la un nivel tot mai înalt La I.G.O. Orăştie s-a analizat re­ noi şi au cumpărat un mare nu- care au fost arate în întregime pe înţeles şi in profunzime problema muncitoreşti din Valea Jiului şi Hune­
cent îndeplinirea angajamentelor din măr de animale. din toamnă, s-au transportat originii şi evoluţiei oţnului pe un plan doara, care pe lingă că au expus în
(Urmare din pag. t-a) pentru colectarea fierului vechi, contractul colectiv pe anul 1960 şi s-a pină acum peste 130 tone de gu­ mai larg, mai complex, este util ca a- locuri potrivite planşele, au făcut şi a-
discutat proiectul contractului de mun­ Vorbind despre perspectivele noi de grajd. S-a asigurat în­ ceste expuneri să se organizeze pe ca­ fişe de mînă şi prezentări ale expo­
stabilirea de sarcini pe o du­ că pe anul 1961. Din dările de seamă gospodăriei, tovarăşul Laurian treaga cantitate .de sămînţă ne­ pitolele mari ale expoziţiei. ziţiei Ia staţiile de radioiicare, cine­
vească organele şi organizaţii­ rată mai lungă pentru fiecare prezentate de comitetul sindicatului şi Ghiara, secretarul organizaţiei cesară şi s-au reparat maşinile matograf etc.
le U.T.M. de la mina Teliuo pro­ brigadă şi tînăr. conducerea întreprinderii a rezultat că de bază P.M.R. spunea : „Vrem şi utilajele ce vor fi folosite în Primul capitol al expoziţiei ilustrea­
blema antrenării tinerilor la planul producţiei globale pe 1960 a ca în scurt timp gospodăria campania de primăvară. ză „Originea vieţii şi evoluţia ei în N. ŞERBAN
munca patriotică. Ele trebuie să Odată cu consolidarea brigă­ fost îndeplinit în proporţie de 106 la noastră să devină bogată, puter­ erele geologice“, în lumina teoriei evo­
educe şi să dezvolte la tinerii zilor existente şi cu întărirea sută, realizîndu-se economii de 337.000 nică, să asigure colectiviştilor o Colectiviştii din Răduleşti nu secretarul h’ilialei regionale
brigadieri conştiinţa importan­ conducerii lor, trebuie desfăşu­ lei la preţul de cost şi beneficii de viaţă din ce in ce mai fericită. neglijează nici celelalte acţiuni
ţei muncii lor, patriotismul rată fără întrerupere şi munca 5*15.780 lei. Avem posibilităţi mari. Datorită de gospodărire a satului. Cu luţioniste a lui 0. Darwin, bun prilej S.R.S.G.
socialist, grija pentru avutul pentru lărgirea mişcării brigă­ specificului satiilui nostru putem sprijinul sfatului popular comu­
obştesc, spiritul şi răspunderea zilor utemiste de muncă patrio­ Aceste succese au fost deterfminate crea un puternic sector zooteh nal şi al deputaţilor, ei au pro­ C Â R T I NOI
faţă de angajamentele luate, tică, pentru ca în aceste bri­ în mare măsură de realizările obţinute nic şi pomiviticol“. curat pe plan local o cantitate
dragostea pentru brigadă, pen­ găzi să intre alte sute de tineri în sectorul prestări de servicii în con­ însemnată de materiale de cons­
şi tinere. strucţii. Cele expuse de tov. Laurian trucţii pentru construirea unei
tru steagul ei. Ghiara, exprimă năzuinţa tutu­ şcoli şi a unui cămin cultural,
O altă problemă de care de­ T. LAZARESCU ror colectiviştilor. Ele sînt de­ a căror lucrări urmează să în­
Un exemplu convingător al pinde în bună măsură îmbună­ altfel concretizate prin fapte. Iri ceapă in primăvară. G. Cătană: Poveşti popora­ versuri. Cu o prefaţă de Al. /
corespondent
rezultatelor care se pot obţine tăţirea activităţii brigăzilor ute­ planul de producţie pentru acest Succesele înregistrate pînă a- le din Banat, culese din gu­ Sahighian. c
cum de colectiviştii din Rădu­
atunci cînd se duce o bună mun­ miste de muncă patriotică, este leşti se datoresc şi faptului că ra poporului. Ediţia a II-a 160 pag. — 5 Iei. (
in fruntea tuturor acţiunilor au
că educativă cu tinerii, este ac­ asigurarea unei cît mai bune e- fost in primul rînd comuniştii. îngrijită şi prefaţată de Ala- E.S.P.L.A. >

tivitatea brigăzii nr. II T.U.G., videnţe a muncii desfăşurate. Cu multă însufleţire au mun­ rin Bucur. 1\ Cezar Pefrescu : Oraş pa- )
cit pentru continua întărire a
a brigăzilor de la laminorul de Evidenţa strictă a realizărilor gospodăriei, Laurian Ghiara, Au­ 192 pag. — 2,90 lei. triarhal — roman. Prefaţă de
rel Simoc, Lazăr Ghiara, Sabin
800 mm. de la C.S.H., şantie­ obţinute este necesară din mai Cu brigada ştiinţifică Jerje şi alţii, care au constituit Ed. tineretului. Mihai Gafiţa.
rul construcţii II I.C.S.F1., sec­ multe puncte de veclereT atît pe teren exemplu în muncă şi în activi­ 482 pag. — 11,10 lei.
tatea polilico-organizatorică. * * * Balade olteneşti. Cu­ Ed. pentru literatură
torul II Teliuc. Brigăzile amin­ pentru faptul că ea are un ca­ lese de C.S. Nicolăescu-P!op- -k
tite sînt bine consolidate din racter stimulativ pentru fiecare Al. LAZAR şor. Prefaţă de Corneliu Băr-
punct de vedere organizatoric, fînăr, arătîn’du-î Operativ cît a bulescu. Colecţia „Mioriţa". J. London :Colţ alb. Ediţia a
formează colective sudate, iar făcut şi cît mai are de făcut, L.a căminul c u l i u r a l Ill-a. In romîneşte de Alircen
membrii lor sînt legaţi între ei 188 pag. — 4,95 lei.
printr-o prietenie puternică, prin cît şi pentru a cunoaşte econo­ Cu sprijinul com itetului com u­ Alexandrescu.
miile realizate de fiecare briga­ nal al fem eilor, la căm inul cul­ Ed. tineretului. 224 pag. — 4 ie i; 9 Ie'
tural din B ălţa a fo st prezen­
hotărîrea de a îndeplini şi de­ dă.. Evidenta precisă a rezulta­ însoţite de formaţii artistice frămîntat pe locuitorii satelor ta tă p iesa „O scriso a re p ierd u ­ (cart.).
de amatori, două brigăzi ştiin­ Cioara şi Căstău. Profesorii Is- t ă “ , de I. L. C a ra g ia le, o se a ră
păşi angajamentele. Tinerii au telor are de asemenea un pu­ ţifice din Orăştie s-au deplasat trate Ioan şi Kuna Otto de la cu tem a „A specte din satele Gh. Asachi :Scrieri alese. Ed. tineretului
o comportare înaintată, exem­ ternic rol agitatoric în întrece­ zilele trecute în satele Cioara şi colectivizate ale ţă rii“ şi două
Căstău. Interesul mare al cetă­ Şcoala medie mixtă „Aurel Vlai- program e artistice la care şi-au Ediţie îngrijită şi prefaţată L Feuchtwanger: Simone. In
ţenilor din aceste sate faţă de cu" din Orăştie. au lămurit cum adus contribuţia elevii şcolii de
plară, atît la locul de muncă, rea dintre brigăzi, precum şi în programul acestor brigăzi este se produce o eclipsă de soare. de N. A. Ursu. Colecţia „Bi­ romîneşte de F.ma Ben?uc s:
confirmat de prezenţa în sală a Răspunsurile au fost însoţite de 7 ani din B ăiţa.
în producţie, cit şi în viaţa de antrenarea a noi' şi noi tineri peste 600 de participanţi (350 la material intuitiv, demonstrîndu- blioteca şcolarului" nr. 2. Costa Giurgiuca. Prefaţă dc
zi cu zi. la munci patriotice. Totodată Cioara şi 260 la Căstău). se practic cum se formează e- ANA EPURF.AN
trebuie asigurată stimularea bri­ clipsele. 248 pag. — 4,25 lei. Zoe Durnitrescu-Bu.şulenga.
O altă problemă importantă găzilor si a tinerilor prin toate La Cioara, tov. dr. Boldoşan secretară a comitetului comunal
pentru dezvoltarea muncii pa­ Petru a răspuns cetăţenilor la Un interes deosebit au stîr- al femeilor -— Bâita Ed. tineretului. 276 pag. — 5,50 le i; 10,75
întrebări despre reumatism şi nit „minunile“ realizate cu aju­
triotice, căreia trebuie să i se vaccinări, în vreme ce dr. Anca torul ştiinţei, prezentate de tov. •ir Iei (cart.).
dea o mare atenţie, este asigu­ Cornel, la Căstău, a lămurit în­ Mizgan T. Liviu şi Huzoiu
rarea unei conduceri concrete, . miiloacele. trebări referitoare la creşterea Gheorghe, profesori de chimie Eusebiu Camilar: Negura. Ed. tineretul"!
competente şi Operative a bri- Carnetele şi insignele de bri­ productivităţii vacilor de lapte, de la Şcoala medie mixtă „Au­ Prefaţă de Mihai Gafiţa. Co­ V. Kaverin : Doi căpitani F
găzilor de către comitetele la creşterea vitelor, combaterea rel Vlaicu“ din Orăştie, ele fiind lecţia „Biblioteca pentru toti“ diţia a iV-a. Traducere de
U.T.M. O bună conducere, cere gadier e bine să fie înmînate bolilor la animale clc. un mijloc eficace de combatere nr.' 57. Marcel Gafton si EirJia Zam-
cunoaşterea de către organele chiar în locurile unde muncesc a superstiţiilor, ţăranii corivin- firescu. Colecţia „Cutezăto­
brigăzile, aceasta avînd o mare Inginerii agronomi Balotă gîndu-se cu proprii lor ochi de 470 pag. — 5 lei. rii“.
valoare educativă. Viorel şi Simţea Nicolae au dai faptul că experienţele chimice E.S.P.L.A.
răspuns întrebărilor referitoare n-au nimic supranatural. 686 pag. —¦ 15,40 lei :
si activiştii U.T.M. a tuturor Comitetul orăşeneso U.T.M. la îngrăşămintelc minerale şi Al. Gh'eorghiu-Pogoneşti: 19,60 lei (cart.).
problemelor legate de activita­ Hunedoara, finind seamă de lip­ In încheiere, bogatul program
tea brigăzilor. Este semnifica­ surile arătate mai sus, luptîncl Rînduri de ieri şi de azi — Ed. tineretului.

tiv faptul că la mina Ghelar de pentru înlăturarea lor, a reuşii
pildă, unde există posibilităţi să mobilizeze majoritatea tine­
largi pentru un mare avînt al rilor la acţiunile patriotice, cla-
mişcării brigăzilor de muncă sîndu-se pe primul loc pe regiu­
patriotică, necunoaşterea de că­ ne şi pe locul III pe ţară la ac­
tre membrii comitetului U.T.M. ţiunile de colectare a fierului In anii regimului
a unor probleme privind struc­ vechi, fapt pentru care a primit democrat popular,
tura brigăzilor, antrenarea tine­ diploma de onoare şi drapelul cultura şi arta au
rilor din secţii în munca patrio­ Comitetului regional U.T.M. luat o dezvoltare
fără precedent. Nu­
tică. a făcut să dăinuie o serie Pentru anul acesta, organele folosirea lor, căi de ridicare a artistic prezentat la Cioara, la meroase cămine
culturale s-au con­
de slăbiciuni care puteau fi e- şi organizaţiile U.T.M., precum productivităţii în agricultură, care şi-au adus contribuţia struit din fondurile
'vitale. însăşi numărul brigăzi­ şi activiştii U.T.M. din cadrul despre fondul de bază al G.A.C., muncitori de la F.C. Orăştie şi stătu 3ui şi prin
lor din această întreprindere oraşului trebuie să ducă o ac­ despre întreprinderile anexă ale membrii noului taraf al Casei contribuţia cetăţe­
este încă redus, în comparaţie tivitate şi mai perseverentă, pri­ acestora şi altele. Despre bunul raionale de cultură, precum şi
cu numărul tinerilor de aici. cepută şi entuziastă pentru ca nilor.
In clişeu t Cămi­
Conducerea concretă a brigă­ şi în acest an: tinerii brigadieri obştesc, legalitatea populară ş.a. iilrnul rulat la Căstău, au con­
nul cultural di“
zilor trebuie realizată printr-un să dea o nouă şi puternică pil au vorbit competent tovarăşii tribuit la reuşita deplină a a- Strei, oraşul Hu­
complex întreg de mijloace: asi­ dă de muncă şi abnegaţie, pen­ (zvoreanu I. şi Crişan Oliviu. cestei interesante acţiuni ofe­ nedoara.
gurarea unui sistem regulat de tru . a-şi aduce o contribuţie toi rind participanţilor clipe de des­
înştiinţare a comandanţilor de mai mare la înfăptuirea înainte Interesante şi pline de conţi­ tindere şi învăţătură. f
brigăzi, instituirea ele zile şi de termen a sarcinilor de plan nut au fost şi răspunsurile la

lini ale muncii voluntare pe 1961. problemele ştiinţifice, care au proî. B. VULCU