Page 53 - 1961-02
P. 53
oina 3
Hu s-Líeva
IN ÍNTÍHPINÜREH ALEGERILORPROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢNVAI
mulsocialismului !®©ratrai întărirea, G.A.C. ai F.D. P.
11^ M IJLO C U L A L E O A T O R IL OW Candidaţi
A n ul XIII. Nr. 1911 Joî 16 fe b r u a r ie 1961 4 pagini 20 bani Luni după-amiază, in comuna dăria agricolă colectivă, vorbi
Lancrăm, raionul Sebeş, a avut torii au cerut ca deputaţii, îm
BEZ2H5eS59CTSBnBBBBBBMBMBBnBBBflDBBBBBBBMBnSSa2BBSSnBn loc o intilnire a alegătorilor din preună cu organele de partid şi
circumscripţia electorală regio ale puterii locale să sprijine în
3 # ? em itea U tilei eeţesilíllú-r- Vr nală nr. 42 şi circumscripţia e- tărirea economico-organizatorică
lectorală raională nr. 16 Sebeş, a noii gospodării colective.
L La term enul cu tov. Andrei Cervericovici, se
cretar al Comitetului regional Astfefl, printre altele s-au pro
i stabilii de partid, candidat al F.D.P., pus măsuri pentru procurarea
i pentru Sfatul popular regional şi materialelor necesare construc
cu tov. Dionisie Munteanu, şeful ţiei unui grajd şi a unei ma
Frunfaşi din sfafia Economii de combustibil L D e curînd la term o cen - secţiei financiare a raionului gazii de cereale, înfiinţarea pe
Coşiariu ^ tra'o din G urabarza a fost Sebeş, candidat al F.D.P. pentru lingă G.A.C. a unei ferme a-
Brigăzile de mecanici şi fo- Drept urmare, au încheiat pri ] Sfatul popular raional Sebeş. nexe aducătoare de venituri, cul
vvw v\ chişti de la depoul C.F.R. Teiuş ma lună a anului cu o economie r redat producţiei cazanul tivarea a 7-8 ha. cu zarzavaturi,
au păşit in noul an hotarîţi să de 209,3 tone combustibil con j La intîlnire au fost prezenţi înfiinţarea unei crescătorii de' ra
realizeze economii cit mai mari venţional şi cu planul îndepli i nr. 3 cu indici de exp loa- 1 peste 400 alegători. Luînd cuvin- ţe şi gîşte, etc. ANA GHEORGHIU
de combustibil şi să-şi depăşeas nit în proporţie de 116,51 la su tul, mai mulţi alegători au fă
că ritmic sarcinile de plan. Pen tă. In fruntea întrecerii s-au si Í- t a r e îm b u n ă tă ţiţi. L u c r ă - ] cut propuneri cu privire la o La intîlnire alegătorii şi-au a- lucrează la secţia sortare
tru aceasta au folosit din plin tuat mecanicii de locomotivă rile de reparaţie capitală mai bună gospodărire a comu firmat hotărirea de a vota la 5 a fab ricii de hirivie „1 M ai“
torţa vie a trenului, au întreţinut Vasile Cristea, Francisc Palko, nei şi la creşterea nivelului de martie candidaţii Frontului De P etreştl. P en tru meriteOe
în bune condiţiuni maşinile, au Iacob Oţoiu şi Mihai Ignea, care C ale cazanului au fost fă- viaţă a cetăţenilor din Lancrăm. mocraţiei Populare. sale în m u n că şi a c tiv ita
instituit un regim sever de e.- împreună au economisit peste 50 Tinînd cont că în Lancrăm, a tea obştească ea a fost
conomii şi au transportat un în tone combustibil. [ cute în bune condiţiuni şi fost inaugurată de curind, gospo C. FILARET
semnat număr de trenuri supra- propusă can d id ată & F.D.P.
tonate. i. la te r m e n u l s ta b ilit. corespondent
pentru circum scripţia e-
C îeeto ra lă nr. 14 Sebeş.
i Se repară reţeaua IOAN SUSAN
este’ şeful atelierului de
[ In com unele B ăiţa şi ] presături m asă plastică de
i. T îm p a lu c r ă r ile d e r e p a - j la fab rica ch im ică din
O răştie. Pentru activita
raţie cap itală la reţeaua 1 te a sa tov. Susan a fo st ^
propus candidat al F.D .P. ţ
Un cazan peste plan j- de j o a s ă te n s iu n e , în c e p u - 1 pentru circum scripţia e- V
le c to r a lâ o r ă şe n e a sc ă nr. i
Colectivul de muncă a,l sec din luna februarie, al a reuşit ^ te anul acesta, continuă Înfrumuseţarea satelor, 13 O răştie.
ţiei cazane tubale de la Atelie să-şi depăşească planul cu un să se desfăşoare într-un
rele de reparat material rulant cazan de 70 m.p. Aceasta înseam IN C L IŞE U : lo a n Su
Simeria desfăşoară o susţinută nă că va fi asigurată termofica- t ritm su sţin u t. P în ă în pre- j san, explică tovarăşei Ze-
întrecere pentru a întîmpina Zi rea la încă cîteva blocuri de lo novia P aulin o op eraţie la
ua ceferiştilor cu succese cit cuinţe în plus. Un merit deose [- z e n t a u f o s t r id ic a ţi si e - preocupare principală p resa u n ică Drin în că lzire.
mai inimoase în muncă. Rezul bit în obţinerea acestui succes
tatele acestei întreceri sînt fru revine maistrului' loan Pleşa. l chipaţi de către lucrătorii 1 . . . . r . .¦
moase. In perioada care s-a scurs
T Întreprinderii regionale de D A R I O IIE R .T A
m uncitoare la secţia m a-
Ş GHEORGHE CI OHOTĂ, fiuncâ însufleţită f electricitate H unedoara— Oarda de Jos. Această comună din dînsul — să. luăm măsuri încă din rochinărie nr. 1 a Fabricii
D eva, 100 de stil pi. raionul Alba, aşezată pe malul sting acest an pentru a mări şcoala de 7 „Sim ion B ărnuţiu“ din
| impiegat de mişcare. Datorită pri- •' al Mureşului, aştepta oaspeţi dragi : ani existentă. Acest lucru este cu to Sebeş îşi d ep ă şeşte în m e
^ceperii sale în muncă, cunoştinţelor / Colectivişti candidaţii Frontului Democraţiei Popu tul posibil. Putem şi trebuie să-l fa die norm a cu 4-8 la sută.
< pe care ie posedă, precum şi aten- din Geoagiu în vizită lare ; tov. ing. Gheorghe Prodan, can cem.
L ţlei cu care lucrează, el asigură cir- , didat de deputat pentru Marea Adu P entru m eritele sa le în
; culatia trenurilor în bune condiţiuni. c la Cioara — Uliţele satului nostru nu prea m uncă, ea a fost propusă
sînt puse la rînd — a spus tovarăşul candidat al F.D .P. pentru
Şi la revizia de vagoane Coşla- Totodată, ei au colectat 8.000 to Un grup de colectivişti nare Naţională, Gheorghe Stancu, can Gheorghe Mărgineanu. Aşa cum sînt c ir c u m s c r ip ţi a. e le c to r a lă
riu zilele acestea se caracterizea ne fontă veche pentru oţelăriile astăzi, judecind ca buni gospodari, ele raion ală nr. 7 Sebeş.
ză printr-o muncă însufleţită. patriei. d in s a tu l G e o a g iu , corn p o- ^ didat de deputat pentru Sfatul popu nu ne fac cinste. In afară de acea
Dornici să întimpine ziua lor cu sta ne aduc pagube. Umblînd pe ast ARTISTIC
rezultate tot mai frumoase, ce Aceste succese se explică şi i n e n ţi ai fo r m a ţiilo r a r t is - -j lar regional şi Alexandru Petrovici, fel de uliţe, ne stricăm încălţămintea,
feriştii şi-au intensificat efor prin faptul că nu de mult au pri \ tie e a le c ă m in u lu i c u ltu - j candidat de deputat în sfatul popular atelajele. Pietriş şi nisip avem de brigada a rtistică de a g ita ţie din
turile. mit vestea cîştigării diplomei de unde aduce. Nu ducem lipsă. Mure Leşnie a prezentat program ul
t r a l, s-a u d e p la s a t duim ini- j raional. şul e doar lîngă sat. Totul depinde „V iaţa nouă în gosp od ărie“.
Cele 5 procente cu care şi-au unitate fruntaşă pe regionala de noi. Eu zic, că ar fi bine ca sfa
depăşit planul la revizia vagoa j că în sa tu l C ioara. Aici, ei j ...Se apropie ora 15. Oameni de tul popular comunal, să elaboreze un A ceste două brigăzi a rtistice
nelor în prima decadă a lunii cu C.F.R. Cluj, pentru rezultatele plan privind amenajarea uliţelor şi de agitaţie s-au calificat pen
rente arată că s-a muncit bine. au p r e z e n ta t în fa ţa a f to ate. vîrstele, tineri, bătrîni şi femei, noi ne angajăm să cărăm pietrişul şi tru faza intercom unală ce s-a
obţinute in trimestrul IV al a nisipul şi să-l împrăştiem pe uliţe. d esfă şu ra t la B rănişca.
ţ p e s te 350 c e tă ţe n i un bo- ¦, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, um
nului trecut. Tovarăşul Petru Iosua, a discutat GURAN IOAN
g a t p ro g ra m a r tis tic . Cu j plu sala pînă la refuz. Peste 300 de despre modul în care gospodăria lor
colectivă, de curînd înfiinţată, va pu corespondent
a c e s t p r ile j p r e ş e d in te le 1 cetăţeni din comună sînt prezenţi la tea construi un grajd pentru 100 ca
pete vite mai ieftin, iar Valeria Va- Rapoiiui1 m a r e
Pentru oţelării g o s p o d ă r ie i c o le c tiv e din J întîlnire. Adunarea a început. Rînd siu a ridicat problema punerii în
funcţiune a uneia din cele trei mori Pentru a întîm pina sărbăto
G e o a g iu , tov. lo a n D u d a ş, c pe rînd, se înscriu la cuvînt tineri şi existente. reşte alegerile de la 5 m artie,
artiştii am atori din com ună se
Printre acţiunile întreprinse in ţiunilor de colectare a fierului a v o r b it ce lo r p r e z e n ţi ^ bătrîni. In cuvinte simple, pornite din Aşa cum au cerut mai mulţi cetă pregătesc intens. Sub îndrum a
cinstea zilei lor, ceferiştii de la vechi sînt picherul loan Malcó ţeni, pe baza propunerilor făcute, s-a rea in gin eru lu i V. B lidaru, co
Districtul 10 Sebeş au colectat mete, şefii de echipe Vasile Călin d e s p r e r e z u lta te le o b ţin u - j inimă, ei vorbesc cu mîndrie despre rul, ce num ără p este 50 de p er
cantitatea de 1.000 kg. fier vechi. şi Moise Cloambă şi meseriaşul stabilit ca sfatul popular comunal să soane, repetă cîntecele „Ţară
Ei s-au angajat ca pînă la 1 Mai de cale Ilio Albu. te de ţă r a n ii m u n c ito r i ^ realizările regimului democrat-popular, scu m p ă să tr ă ie şti“, „Sub al
să predea oţelăriilor din Hune elaboreze un plan de desfăşurare a p ă cii s t in d a r d “ şi a lte le . Tar
doara încă 10.000 kg. fier vechi. F. CHÎRUŢA i d in s a tu l G e o a g iu , d e sp r e J Arată ce s-a înfăptuit în anii din ur brigada artistică de agitaţie,
lucrărilor de înfrumuseţare a comu c o n d u s ă de p r o fe so r u l M. M u n
Pînă in prezent, în fruntea ac- corespondent I1. tr a iu l îm b e lş u g a t pe ca re j mă în satele comunei lor ş! fac pro teanu. pregăteşte sceneta „în
t aceştia si 1-au fău rit de puneri pentru înfăptuirea de noi Iu nei, cetăţenii manifestîndu-şi dorinţa gospodăria n oastră“, şi un
f crări de interes obştesc, pentru înfru program despre farsa alegeri
r cînd m uncesc în gosp od ă- de a realiza multe din propunerile fă lor din trecut.
1
museţarca satelor, la care se anga JURCA TRAIAN
{ ria colectivă, înd'em m îndu-i T r jează să .participe cu toţii.
corespondent
[. p e în to v ă r ă ş iţi! din C io a ra 1
-3>1
Sectoare fruntaşe să p ă şe a sc ă şi ei cu în — Ştiinţa şi cultura a devenit un
credere pe această cale. bun al maselor largi populare. Parti
dul şi guvernul nostru vor ca po
VASILE HALALA IE SIMION OANCEA
corespondent porul să fie tot mai luminat. In Di
ţ acar. Foarte conştiincios în muncă, ţ In u ltim a vrem e, la I. M. rii din sectoru l 180-M usariu, 1 rectivele Congresului al lll-lea al
el veghează ca prin sectorul săuj Barza întrecerea socialistă, pe urm aţi de cei din secto a rele I, P.M.R. se prevede trecerea treptată
de muncă trenurile să treacă în Ţ profesii s-a extin s în m ajorita II şi III — V alea M orii. Ei şi-a u
cele mai bune condiţiuni de sig u -' te a sectoarelor de m u n că din în d ep lin it sarcin ile de p lan la m e d o c u m e r îia r . la învăţămîntul general de '8 ani —
ranţa circulaţiei. subteran. m in ereu pe cele 12 zile din lu spunea tov. Ioachim Suciu. De aceea,
na februarie în proporţie de
In fruntea întrecerii s-a u si 116, 106,2, 111 şl r e s p e c tiv 114 ştiînf iiîce trebuie să stabilim ce avem de făcut
tu a t p în ă la 12 feb ru a rie, m in e- Ia su tă .
întreprinderea regională cinemato pentru a pregăti din timp condiţiile cute pînă în ziua alegerilor: la
grafică, în colaborare cu S.R.S.G., a necesare trecerii la învăţămîntul ge 5 martie.
organizat în 146 cinematografe să neral de 8 ani. Eu propun — a spus N. BADIU
Printre echipele care au ob
ţinut pînă în prezent cele mai teşti prezentarea unui prograjn de Fii-,
bune rezultate în producţie, a-
La Haţeg rmntirn cele con d u se de to v a me docUmentar-ştiinţifice. Totodată,
răşii P arten ie B enea, lo a n In -
HPfe1 T l i M M L I I L E C L I P S E I drel şi A m brozie R esiga din pentru localităţile fără cinematograf s-a Propuneri im p o rtan te
sectorul 180-M usariu, precum organizat o caravană care să prezinte
şi ale tovarăşilor N icolae T.
Ieri, în timpul eclipsei de soare, ca treprinderea forestieră, Staţia G.F.R., D avid şi T raian T ebieş din sec ţăranilor muncitori aceste producţii ci In sala arhiplină a căminului tru Marea Adunare Naţională,
drele didactice de la Şcoala medie din . întreprinderea „Vasile Roaită“ etc. Ex torul in -V a le a Morii. nematografice. cultural din Vata, tov. Aron Col- s-a întîlnit cu alegătorii.
Haţeg au fost repartizate de către plicaţiile au fost însoţite de materiale ceru, candidat al F.D.P. în cir
documentare. Principalul film rulat cu acest prile| cumscripţia electorală nr. 4 pen- Alegătorii care au luat cuvin-
conducerea şcolii în diferite întreprin este oferit în 10 copii, fiind, intitulat tul au subliniat importantele rea
deri şi instituţii pentru a explica oa In cadrul şcolii medii, profesorul „Ge sînt eclipsele de Soare şi de Lună“. lizări obţinute in comuna lor şi
menilor muncii fenomenul eclipsei. Leontin Barbu a făcut mai multe fo
au făcut propuneri privind con
struirea unei şcoli elementare
Astfel, profesorii Anton Nopcea, Hor tografii în diferite etape ale eclipsei, Urmărind eclipsa de soare de 7 ani în Va ţa de Jos, electri
tensia Nopcea, Simion Drăghiţă, Gris- cît şi Înregistrări de temperatură şi ficarea comunei Vata, extinderea
tina Bătrîncea, Andrei Epure, Vasile mişcarea umbrelor Lunii, aspecte ce E clipsa de Soare, raa cin eva regretul. m irativ de una sin sa. Din vacarm ul staţiunii balneare Vaţa de Jos,
Tănăsescu şi Margareta Daju au ex au fost apoi explicate elevilor din acest rar şi splendid — Ai c itit In „ S cîn - gură : Fain I glasurilor, desprinzi construirea unui pod peste Crişul
plicat acest fenomen salariaţilor de la clasele V-XI. . fenom en al naturii, frtnturi care îţi ara Alb în dreptul satului Ociu etc.
cooperativa „Retezatul", de la stalu a provocat ieri d im i te ia “ de ieri ? îşi în — Te uiţi la „vîr- tă că aici discuţiile
rile populare raional şi orăşenesc, in. PETRU CRIŞOVAN neaţă pe străzile D e treba un m iner or colaci“, m ătuşicâ ? se p oartă la un nivel Intîlnirea de la Vaţa de Jos a
vei o anim aţie tot a- tacul. Un astronom întrebă zîm bind un „mai în alt“. fost urmată de un program pre
directorul Şcolii medii Haţeg tît de rară şi d eose a calculat datele a tîn ă r . zentat de ansambLul „Ciocîrlia“.
bită. 13.200 eclip se, p e n — De ce la noi e-
rit?® î>- tru ap ro a p e 1.000 de Baba coboară sti clipsa nu-i tota lă ? REMUS BULZ
Sticle colorate ani. cla şi se în cru n tă la întreabă un puşti
Dragoş Nicolae e l: p istr u ia t. secretar al Sfatului popular
este unul dintre cei A pariţia în plin — Azi n u -i greu Vata de los
mal buni îngrijitori- centru a unei per să cunoşti fenom e- — Ce „vîrcolaoi“ ? — Pentru că la noi
mulgători de ia soane cu un ciob de Aia care a stu p ă S o a este nu um bra ci PROGRAME
G.A.S. Petreştl. s t ic lă a fu m a tă în m-î- nul, şi-a d at părerea rele îi Luna, nu „vîr- penum bra Lunii, vin
nă, ar fi atras a ltă un altul. Au apărut c o la c ii!“ Ce, n- am răspunsurile în cor. Teiuş
In anul 1960, de d ată priviri curioase, atîtea cărţi şi bro
la vaca „Codana' m irate, ar fi produs şuri despre eclipse, auzit eu la căm inul — Cine ştie . cind Z ilele trecu te, in sala clubu
el a obţinut 5.170 ilaritate. Ieri însă, că, citin d u -le, poţi cultura] o con ferin va fi c nouă eclip să lui m u n cito resc din T eiuş, p e s
litri lapte. In me lucrurile au sta t a lt deveni astronom . ţă despre eclipsă ? totală ? te 40 de colectivişti din lo ca li
die, de Ia lotul pe fel. Apăi la difuzor, n-am tate au susţinut un frum os
care-1 are în îngri Mitul auzit ? N um a’ cine-i — In anul 2000. spectacol, com p u s din poezii
jire, el a obţinui In tr e 9 şi 10 d im i „vîreolaeilor" strigară cîţiva. despre alegeri, cintece populare
în anul trecut, 3.5011 neaţa, anim aţia stră rom âneşti şi m aghiare, precum
litri lapte. In pre zilor a crescut. S in a căzut — N u-i adevăraţi In şi două piese de teatru. S p ec
zent el mulge zil guri sau in grupuri, 1999. tacolul s-a bucurat de succes.
nic 160 litri lapte- oam enii au început In piaţă, obişnuita
să urm ărească evo zarvă. Se discută lu — D ata precisă ? ADRIAN OŢOIU
luţia eclipsei. Sti cruri diferite. Totuşi — 11 a u g u st.
cluţe dreptunghiula pe p rim u l loc e e~ — A tunci am 45 corespondent
re sau sim ple cio elipsa de soare. O de ani.
buri, afum ate la lu babă, m ăruntă, pri __ Eu 48. Vefi
m inare, s-a u tra n s v eşte prin sticlă , la
form at pentru m o Soare si ex cla m ă ad- prost crede în „vîr- O a m en ii a,u u r m ă In cadru] prim ei faze a celui
m ent în_ „in stru m en colaci !“, dădu baba rit. au d iscu ta t a- de-al V l-lea concurs al artişti
te “ optice, in jurul verdictul şi socotind prins. Nici celor m ai lor am a to ri şi in c in ste a a le g e
cărora s-au înfiripat ocupaţi nu le-a pă- rilor, ech ip ele căm inelor cu l
discuţii despre e- d isc u ţia în c h e ia tă 1ru t r ă u d'e c ît e v a m i turale din V eţel, Leşnie, Căoi
c lip să . nute acordate eclip şi B retelin au p rezentat un bo
şi-a pus din nou s ti sei. F iecare a câşti gat program artistic.
— P ăcat că nu gat- ceva. C u n o ştin
sîn t în B ucureşti s-o cla la ochi. ţele s-au îm pletit, Brigada artistică de agitaţie
văd totală, îşi exp ri- s-au îm bogăţit îă- din V eţel a scos în evidenţă
Elevii de ia etaj m urîndu-se deopotrivă ^ realizările gospodăriei colective
un fenom en in tere şi h ă rn icia c o le c tiv iştilo r , c r i
Ciorchine, la fe san t al naturii. tici nd totod ată pe cei ce nu
restrele de la etaj a
şcolii m edii „Dr. P e L. MAGUREANU
tru G roza“, elevii din
clasele I-IV urm ă
resc gălăgioşi eclip
ţin pasul cu ei. D e asem en ea