Page 54 - 1961-02
P. 54

DRUMUL SOCIALISMULUI

                                                                                                                                                      Dorind să prezentăm unele                                                                                                  ÎNTREBARE : Şi la C ălan se               %
                                                                                                                                                                                                                                                                              desfăşoară, lucrări ed ilitare im-           w
                                                                                                                                                      problem e legate de dezvolta­                                                        interviu cu tov.                   portante. P uteţi să ne daţi ci-             (¦'(
                                                                                                                                                                                                                                         AUREL CRÎŞAN                         teva am ănunte ?
                                                                                                                                                      rea oraşului H unedoara, ne-am                                            secretar a! Comitetului executiv
                                                                                                                                                                                                                                al Sfatului popular orăşenesc
                                                                                                                                                      adresat tovarăşului Aurel Cri-
                                                                                                                                                                                                                                de ilum inat al străzilor. Va fi
                                                                                                                                                      şam, s e c r e ta r al C o m ite tu lu i                                  extins ilum inatul fluorescent'                  RĂSPUNS : Oraşul m uncito-
                                                                                                                                                                                                                                pe m ajoritatea arterelor prin­               resc al sideru rgiştilor din C ă-
                                                                                                                                                      executiv al Sfatului popular                                              cipale, în P iaţa L ibertăţii, P ia ­         lan va prim i în acest an m ai               ţ'((
                                                                                                                                                                                                                                ţa G ării, de asem en ea în in ­              m ult de 200 noi apartam ente.               a)
                                                                                                                                                      o ră şen esc. Tată în treb ă rile şi                                      stituţii, m agazine etc. In acest             S-au prevăzut de asem enea,                  W
                                                                                                                                                                                                                                an, vor începe lucrările de con ­             num eroase lucrări noi printre               (u
                                                                                                                                                      răspunsurile prim ite.                                                    struire a băii publice am p la­               care o şcoală cu 8 clase, m ă-               (((
                                                                                                                                                                                                                                sată în apropierea pieţii de a-               rirea spaţiului com ercial cu                ;>)
     După statistici şi lucrări mai vechi, Hunedoara avea în                C îte v a c u v in te d e s p re ÎNTREBARE : Ce lucrări Im­                                                                                         lim ente.                                     200 m etri pătraţi şi altele.                (rr
1936, 4.629 locuitori, fiind „¦¦¦ un mic tirguşor situat la vîr-                                                                                                                                  portante prevăzute în planul                                                                                             w.
sarea apei Zlaştiulvi în Cer na... un centru turistic dato­                                                                                                                                       de dezvoltare a H unedoarei      ÎNTREBARE : In vederea ex ­
rită monumentelor ce conţin e". Aceleaşi lucrări şi statis­                                                                                                                                                                     tinderii sp aţiu lu i com ercial şi
tici de acum 25—30 de ani, informau că „uzinele de fier                     oraşul m uncitoresc                                                       vor fi în fă p tu ite în acest an,                                        îm bunătăţirii condiţiilor de                    Trebuie să spunem că în a-                w
de la Hunedoara fac parte di n grupul industriilor ¦miniere                                                                                           sau vor începe să fie realiza­                                            deservire a oam enilor m uncii,               fara lucrărilor principale ce
şi metalurgice alo R.I.M.A. (regie de stat), unde lucrează                                                                                            te ?                                                                      ce p roiecte vor fi duse la în ­              urm ează să înceapă în cursul                «t
2.168 muncitori şi 49 funcţia nari, şi au un capital de                                                                                                                                                                         deplinire ?                                   anului 1951, al celor care sîn t
602.362.333.50 lei". Viaţa culţii rulă. a Hunedoarei, spun mai                 Un vast cartier de locuinţe ri­       An de an s-au adăugat oraşu­ R Ă S P U N S : P e n tr u anul                                                                                             deja în cep u te şi vor fi curînd            %
departe cărţile din care am al?s aceste date. „se reduce la                 dicat prin grija partidului şi gu­    lui muncitoresc noi blocuri. In 1961 s în t p r e v ă z u te lu cră ri de                                        RĂSPUNS : Spaţiul com er­                  term inate, dintre care am a-
activitatea şcolilor şi cîţorva societăţi culturqle" (dar                   vernului nostru siderurgiştilor       1953 au fost date In folosinţă o d e o se b ită im p o r ta n ţă . U n ele                                    cial al oraşu lu i va fi sp o r it                                                         $
netnăentificate), in schimb „Pitorescul oraşului e simţit cu                şi constructorilor Hunedoarei,        276 apartamente, in 1954 alte dintre c e le m ai de se a m ă p r i­                                           ou a p ro x im a tiv 2.000 m etri             m intit aici doar o parte, Sfa-
o deosebită intensitate, mai a ies de pe dealul Huituri, aşe­               un oraş adebărat, locuit de oţe­      280, aceste cifre crescînd mereu vesc c r e şte r e a c o n sid e r a b ilă a                                 pătraţi. In piaţa Oasei orăşe­                tul popular orăşenesc H une-                 <W
zat cam la 5 ltm. nord de oraş". Se mai preciza că judeţul                  lari, cocsari, laminatori, ingi­      in aşa fel incit in anul I960 nu­ ora şu lu i m u n ci to i este al sid e -                                   neşti de cultură au şi început                doara, cu sprijinul oam enilor
Hunedoara (în împărţirea administrativă din 1936). trimitea                 neri şi tehnicieni cu familiile lor,  mărul apartamentelor nou cons­ ru rg iştilo r şi co n str u c to r ilo r                                      lucrările la patru m ari blocuri.             m uncii din oraş, al tuturor ce              ))S
în parlamentul ţării p deputaţi ş/ 4 senatori., că numărul                  iată ce este astăzi O.M.-ul din       truite şi date in folosinţă side- n oştri. V or fi c o n str u ite lo ­                                       La parterul acestora vor fi                   tăţen ilor, va în fă p tu i în pe-
                                                                            Hunedoara.                            rurgiştilor depăşeşte cifra de cu in ţe noi p e un sp a ţiu de                                                instalate m agazine, etajele ur-              rioad’a im e d ia t u r m ă to a r e şi      w
medicilor (pentru întreg judeţul), era de 80 ( cite 6 pentru                                                      800. In O.M. lâcuiesc majorita­ 25.860 m .p. şi 300 de a p a r ta ­                                           m în d să c u p r in d ă 141. a p a r ta ­    alte lucrări de m are însem nă-              şi
fiecare deputat şi senator) Y ai aflăm că oraşul Hunedoara                     Primele lucrări au început aici    tea fruntaşilor in muncă din com­ m en te din p r e fa b r ic a te p en tru                                   m ente de locuit.                             ta te . Avem In v ed ere lucrări             %
avea un singur gimnaziu de băieţi, 3 cafenele si avroane 40                 in anul 1947, iar cele dinţii fa­     binat, maistrul Ştefan Tripşa, m u n cito rii c o n stru cto ri. O m a ­                                                                                    de extindere a reţelei de apă.               %
                                                                            milii de muncitori s-au mutat         Erou al Muncii Socialiste, Au­ re p a r te din a c e ste lu crări sîn t                                                                                     canalizare şi ilum inat electric,
                                                                            in casele noi, ridicate pentru ei,    rel Stanciu, un alt maistru apre­ în cu rs d e e x e c u ţ ie ; 260 de                                                                                      crearea de noi sp aţii şi zone               (u
                                                                            un an mai tirziu. Predarea locu­      ciat de colectivul de oţelari din a p a r ta m e n te vot fi p red a te lo ­                                                                                verzi, asfaltarea unui num ăr
                                                                            inţelor unui număr de 20 de frun­     care face parte, furnaliştii Ola­ ca ta rilo r în c ă în cu rsu l p r i­                                                                                    de străzi etc.                               m
                                                                            taşi in producţie s-a făcut Ia 23     rii Alexandru şi Olaru Vasile şi m ului se m e str u al an u lu i 1961.
                                                                            August 1948, intr-un cadru fes­       mulţi alţii. Pentru toţi aceştia ÎN T R E B A R E : In a fa ra c o n ­                                                                                                                                    j)
                                                                            tiv, la comitetul de partid al u-     şi pentru tovarăşii lor, oraşul str u c ţiilo r d e lo cu in ţe, ce a lte
                                                                                                                  muncitoresc se dezvoltă mereu, lu crări sîn t p rev ă zu te ?                                                                                                                                             \
                                                                            zinei, simbolizînd grija partidu­     se înfrumuseţează, îşi adaugă R Ă S P U N S : M u lte îm b u n ă ­                                                                                                                                       Â
                                                                                                                  noi sta ţii verzi, noi edificii so- tă ţir i vor fi a d u se siste m u lu i
                                                                            lui pentru crearea celor mai bu­      cial-culturale.                                                                                                                                                                                          /)>

                                                                            ne condiţii de viaţă oamenilor                                                                                                                                                                                                                 u)

                                                                            muncii.                                                                                                                                                                                                                                        •((

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                           )))

                                                                                                                                                                                                                                A ctivitate cultura.

                                                                                                                                                                                                                                   o Peste 600 fie slderurgişti îşi petrec, tate de 4,236 copii, din care 630 sini
                                                                                                                                                                                                                                orele libere în sălile clubului munci­ copii de vîrstă preşcolară, înscrişi la
                                                                                                                                                                                                                                toresc „Siderurgistul" şi un număr grădiniţe.

                                                                                                                                                                                                                                aproape tot atît de mare de construc­ • In acest an şcolar s-au distri­

                                                                                                                                                                                                                                tori. la ţlubul „Fillmon Sîrbu". Ulti­ buit copiilor din clasele 1—VII ale

                                                                                                                                                                                                                                ma formă de activitate organizată şcolilor din oraşul Hunedoara, 16.00(1

                                                                                                                                                                                                                                la clubul combinatului este teatrul de manuale şcolare în tnod gratuit, con­

                                                                                                                                                                                                                                păpuşi „Voinicel", care dă pentru ce'         form hotărîrilor celui  de-al lll-lea
                                                                                                                                                                                                                                                                              Congres al P.M.R.

’.iespre Hunedoara de ieri şf înflorirea Hunedoarei de                                                                                                                                                                          mici spectacole de două ori pe săp-
ne-am propus să vorbim în rînăurile care urmează.
                                                                                                                                                                                                                                tâmfnâ.                                       O [n Hunedoara sînt peste 37.00(1

                                                                                                                                                                                                                                                                              de cititori ai presei de partid centrale,

                                                                                                                                                      ?30CÇ ® In Hunedoara veche, erau abia regionale şi locale.

                                                                                                                                                                                                                                2 şcoli primare, una cu 7 clase şi o La filmele prezentate pe ecranele (h

                                                                                                                                                                                                                                alta cu 4. Numărul elevilor era foarte din oraşul Hunedoara în anul trecut (y

IK Călătorul care cu 15—20 de            noase pentru viitor. încercarea                                                                                                                                                        mic. variind intre două şi trei sute. s-au înregistrat peste 1.000.000 de )Y
                                         de a face o comparaţie între
 A ani in urmă urca pe Vailea Cer-       Hunedoara veche şi Hunedoara                                                                                                                                                           In anii regimului de democraţie popu­ spectatori.                                          ţX
 » noi—apă nestatornică de munte,        anului 1961, este la îndemîna
 g aci abia încăpînd între maluri,       oricui. O cifră : populaţia ora­                                                                                                                                                       lară, s-au construit Ia Hunedoara o « Iubitorii de artă din Hunedoara
 (( aci piriiaş molcom dar mereu         şului a crescut de 10 ori în 20
 >; tulbure — şi lăsa în stingă ma-      de ani. Numărul celor care ur­                                                                               A PyN/N/N.              /S.AA/.                                           şcoală medie, o şcoală de 7 ani cu sînt cuprinşi în 17 formaţii artistice V)
))) Iul greoi al Suiturilor, pătrun-     mează astăzi cursurile diferi­                                                                                                                                                         16 clase şi un mare grup şcolar pro­ cu activitate publică (orchestre, co y
u) dea curînd intr-o aşezare ciuda-      telor şcoli ale Hunedoarei, este   SIf GRAIUL                            CIFRELOR > In fotografie : imagini '                                                                          fesional. Cele 15 unităţi şcolare în ruri, echipe de dansuri, ansambluri »
                                         aproximativ egal cu totalul                                                                                              > ale oraşului nou muncit0 -                                  funcţiune în 1960—1061, sînt frecven. muzicale, echipe de teatru etc). «
     tă. II izbea şi aerul sumbru a)     populaţiei acestui mic tirguşpr    0 Primul furnal de la Hune­                                                           i resc de astăzi.
))/ străzilor şi locuinţelor, dar mai    din anul 1936.
u( cu seamă ochii iară veselie ai                                                                                 tă aproape 50 la sută din în­
w oamenilor. Uzina veche înghi-             Peste Piaţa Libertăţii din
W ţes dimineaţa cîteva mii de tu­        Hunedoara, împlântat chiar in      doara a început să fie construit treaga producţie a vechilor iur-
rn crători, îi seca de puteri in a-      malul Cernei, se înalţă catar­
m telierele mici, ori pe platformc-      gul liniei de înaltă tensiune ca­  în anul 1882. Acesta a dat cea nale timp de 34 ani (între 1910-
jy) le furnalelor, şi le dădea dru­      re aduce uzinei o parte din pu­
gi mul tirziu, osteniţi, frămîn-         terea rnarei termocentrale e-      dinţii şarjă de îontă la .12 iu­ 1944).
                                         lectrice de la Paroşeni. E un
 ( taţi de întrebări ne,dezlegate        simbol viu al înnoirilor din a-    nie 1S84, adică doi ani mai tîrr 0 Reţeaua de cale ferată a
                                         ceşfi ani de transformări revo­
I) despre viaţa lor şi a celor care      luţionare.                         ziu. A! doilea furnal a intrat combinatului siderurgic — linii

 f ii aşteptau acasă.                    2                                  în producţie la 24 mai 1885, al       interioare, de triaj etc. — are        In p r e v e d e r ile p ia n u lu i cîe                                   Prim ul dintre noile m ari                tă în tr-u n interval de tim p de
                                                                            treilea la 23 iulie 1890< al pa­      r» iungime de aproximativ 250       şase ani de dezvoltare a eco­                                             furnale care se con stru iesc la              două ori şi jum ătate mai scurt
 !> Redusă pe atunci la o e-                                                trulea la 4 august 1895, iar al       km. Pentru a ilustra dezvol­        nom iei naţionale, un loc im ­                                            H unedoara a şi început să se                 d e c ît al fu r n a lu lu i nr. 5. P r o ­
v» xistenţă fără perspective, dato-                                         cincilea, la 26 iulie 1902. Aceste    tarea secţiei de transporturi a     p ortant îi ocupă noile şi p u ter­                                       contureze. Coşul de fum are de                ducţia anuală a acestui colos
% rită complicităţii de interese a                                          cinci furnale vechi, de capacita-,    combinatului, care a fost înfăp­    nicele construcţii industriale                                            pe acum vreo 50 dS m etri în ă l;             va d e p ă şi d e 10 ori p r o d u c ţia
ui stăpânilor de acţiuni ale diferi­                                        te mică, înzestrate rudimentar,       tuită paralel cu creşterea capa­    care vor fi ridicate la C om bi­                                          ţim e, fundaţiile agregatului,                de fontă a furnalelor uzinei
ş i telor societăţi mai mult sau mai                                        n-au produs insa decît arareori       cităţii de producţie a secţiilor,   nata] siderurgia din H u n e­                                             halei, troliilor, cauperelor sînt             din H unedoara in anul 1938.
% puţin anonime, uzina de fier                                              cu întreaga lor capacitate, tiincJ    e suficient să arătăm că aceas­     doara.                                                                    gata, lucrările de m ontaj sînt
yV din Hunedoara aparţinînd sta-                                            oprite cîte unul, sau mai multe       tă reţea de cale ferată este de­                                                                              execu tate rapid. C ăutînd un                    In preajm a blum ingului şi
W t'ului burghez, nu putea să 0-                                            în acelaşi timp. Producţia de         servită de 60 locomotive.              In acest an va intra în fu n c­                                                                                      a lam inorului de 650 m m .,
m fere celor cîteva mii de oa-                                              îontă a combinatului de la Hu­                                            ţiune bateria a patra de coc­                                             term en de com paraţie, vom pu­               creşte im petuos alt şantier.
M meni care lucrau aci decit un                                                                                      p Intre 1938—1944. nu s-a        sificare şi astfel, uzina cocso-                                                                                        Aci se co n stru ieşte noua s e c ­
Iii semişomaj vecin bun cu mize­                                            nedoara în anul 1959 reprezin-        construit pe teritoriul oraşului    ch im ică va lucra în v iitor cu                                          tea spune că datorită unul a-                 ţie de lam inoare de sîrm ă,
re ria, sărăcia şi foamea.                                                                                        Hunedoara nici o casă nouă. in      întreaga sa' capacitate proiec­                                                                                         profile uşoare, m ijlocii şi benzi,
                                                                                                                  perioada 1948— 1960, au fost ri­    tată.                                                                     vint sp orit In m uncă, rid ică ­             cu o ca p a cita te de a p ro x im a ­
«f Fotografia dt faţă are o vîrs-                                                                                                                                                                                                                                             tiv 1.000.000 de ton e anual. A-
SY, tă de 51 de ani. Ea reprezintă                                                                                dicate din credite acordate de      O ţelăria M artin nouă, fu n c­                                           rii c a p a c ită ţii p ro fesio n a le a
m centrul Hunedoarei, Piaţa Li-                                                                                   siat, cît şi prin contribuţia per­                                                                                                                          ceastă nouă şi puternică sec­
))) bevtăţii de azi şi vechea moară                                                                                                                   ţionează astăzi cu patru cup­                                             fiecărui constructor şi în zes­
j , de apă a oraşului. In fapt, din                                                                               sonală a oamenilor muncii,  871     toare de m are ca p a cita te, a-                                         trării tehnice m ereu Îm bună­                ţie va intra parţial în fu n cţiu ­
SV) 1910, data la care a fost luată                                                                               locuinţe individuale !              gregate m oderne. în zestra te cu                                         tăţite a şantierului, execuţia                ne chiar In a cest an.
))) imaginea şi pină in 1944. n-au                                                                                                                                                                                              fu rn a lu lu i nr. .7 va fi e f e c t u a ­
<h survenit schimbări esenţiale in                                                                                0 In cursul istoriei lor, îna­ siste m e de com en zi a u to m a ­
yX structura acestui peisaj. Glodul                                                                               inte de 1944, furnalele din Hu­ te. L'a al cin cilea cu p tor se
% de pe străzi s-a menţinut in-                                                                                   nedoara au raportat în doi ani lu crea ză in tr -u n ritm viu. Tn
M tact, cîteva case mai răsărite                                                                                  diferiţi, la rubrica producţie, ci­ cursul an u lu i 1961. el va fi t e r ­
                                                                                                                  fra zero: în 1919 şi 1932 (pri­ m in at. E ste de a ju n s să ne
     erau locuite de negustori, in-                                                                               mul an de după primul război gîn d im că un sin g u r cu p tor de
 »1 vîrtitori a tot soiul de afaceri,                                                                             mondial şi în perioada crizei ge­ a c e st fel în tr e c e c a p a c ita te a
% avocaţi, sau cei din consiliul
W de administraţie al uzinei. Lu-                                                                                 nerale a capitalismului 1928— tu tu ro r celor cinci cu p to a re
re crările edilitate importante: a-
                                                                                                                  1933).                              din o ţe lă r ia M artin nr. 1, iar
      pă, lumină, asfaltarea străzilor,
iii canalizarea, in sfîrşit măsurile                                                                              0 Laminorul de proîile mijlo­ p ro d u cţia sa a n u a lă e s te a p r o ­
re menite să ridice oraşul din îna-
                                                                                                                  cii (de 650 mm.), de la Hune­ x im a tiv e g a lă cu p r o d u c ţia de
m poiere, pe care şi le treceau
                                                                                                                  doara este o uzină socialistă de oţel a co m b in a tu lu i din H u n e­
re din mîncă în mînă primarii,
                                                                                                                  mari proporţii, înzestrată după doara în anul 1956 !
))) căpătau o anumită valoare
                                                                                                                  ultimul cuvînt al tehnicii. La M ari şi im p o r ta n te lu crări
SY) doar sub forma demagogiei e-
                                                                                                                  construirea acestui laminor au de c o n str u c ţie se d esfă şo a ră
<« lectorele, a făgăduielilor minci­
                                                                                                                  fost necesare 14.000 tone uti­ în a lte d o u ă p u n c te afe o r a şu ­

                                                                                                                  laje mecanice, 8.000 tone sche­ lui. E ch ip e d e e x c a v a to r işti.

                                                                                                                  lete metalice, 5.000 tone oţel b eto n iştf, m onitori, s u te de lu ­

                                                                                                                  beton, peste 6.000 tone cără­ cră to ri cu în a ltă c a lific a r e

                                                                            •V..- . .  ^V         <1              mizi etc. Totalitatea utilajelor şi clin cadrul în tr e p r in d e r ii de

                                                                            M g i ' 1 ip'IP»** -                  a diverselor altor materiale ne­ c o n str u c ţii sid e r u r g ic e H u n e.

                                                                                                                  cesare laminorului, cit şi greu­ doara, duc a stă z i a sa ltu l p e n ­

                                                                                                                  tatea pietrişului si cimentului tru r id ica rea a d ou ă noi s e c ­

                                                                                                                  din lucrările de fundaţii etc., ţii sid e r u r g ic e . E ste vorba d e s ­                                  in fo to g r a fie : O imagine de pe şantierul noilor laml
                                                                                                                  depăşeşte o jumătate de milion pre fu r n a le le noi şi noma s e c ­

                                                                                                                  de tone.  v“'"                      ţie de lam inoare.                                                        noare.
   49   50   51   52   53   54   55   56   57   58   59