Page 56 - 1961-02
P. 56
flâS'. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1911
waB^apg wiwiw^iMajaa!«ii^«BOT^anaBuuiaiww wwta-sm
AxOXmela şlir?i * judxĂm ^iB s ilr i • ix L tirrie le ş lir i • D eclaraţia guvernului sovietic
în leg ătu ră
cu a sa sin a re a Iui Lum um ba
MOSCOVA (Agerpres). — inate imediat şi îndepărtate din Guvernul U.R.S.S. a deelarat
TASS transmite: La 14 februa
O pinia publică mondială priveşte i n L A O S : !sioi atacuri rie, guvernul Uniunii Sovietice Congo toate trupele belgiene şi că în ceea ce-1 priveşte nu va
a dat publicităţii o declaraţie întregul personal belgian din a- mai întreţine nici un fel de re
cu adm iraţie măreaţa realizare împotriva rebelilor în legătură cu asasinarea Iui ceastă ţară. laţii cu Hammarskjoeld şi nu-I
ft Patrice Lumumba, în care cere va mai recunoaşte ca demnitar
a ş tiin ţe i sovietice HANOI 15 (Agerpres). — succesive împotriva tripelor re ca O.N.U. să condamne cu ho- In declaraţia guvernului so al O.N.U.
Postul de radio „Vocea' Paiet bele. tărîre acţiunile Belgiei care au vietic se cere ca în decurs de
MOSCOVA 15 (Agerpres). — Pre Italia Lao“ a transmis un comunicat dus la asasinarea lui Patrice o lună să înceteze aşa-numita Amintind apelul adresat tu
sa, radioul, cercurile ştiinţifice precum al Comitetului militar naţional In comunicat se arată că la 21 Lumumba, Joseph Okito şi Mau- „operaţie a O.N.U." în Congo turor ţărilor de guvernul legal
şi opinia publică din lumea întreagă Ziarul italian „Gazetta dei Popoio" laoţian, în care se spune că tru şi 22 ianuarie unităţi ab forţelor rice Mpolo. şi să fie retrase de acolo toate al Congoului, condus de Antoi-
continuă să comenteze extraordinara serie: „Oamenii de ştiinţă şi specialiş pele guvernului legal şi unităţi patriotice au atacat ui convoi trupele străine, pentru a se a- ne Gizenga, care cere ajutor
realizare a ştiinţei şi tehnicii sovietice tii care au înfăptuit lansarea acestei le Patet Lao au lansat atacuri Guvernul sovietic califică a- corda poporului congolez posi pentru salvarea Republicii Con
— lansarea staţiei interplanetare au rachete au tot dreptul să se tnîn- de trupe rebele in drejtul loca sasinarea lui Patrice Lumumba bilitatea de a-şi rezolva singur go, guvernul sovietic subliniază
tomate în direcţia planetei Venus. drească, aşa cum au acest drept toţi treburile interne. în declaraţie că consideră acor
cetăţenii sovietici". „Este o dovadă in lităţii Vank Khy de p( şoseaua şi a tovarăşilor săi de luptă darea unui astfel de ajutor ca
F ranţa contestabilă a progresului ştiinţei şi drept o crimă incompatibilă cu Dag Hammarskjoeld trebuie o datorie sfîntă a tuturor sta
tehnicii sovietice. Roacţia din întreaga naţională nr. 13, provcînd ina Carta O.N.U. să fie înlăturat din postul de telor iubitoare de libertate.
Ziarul parizian „Le Monde“ scrie: lume poate fi rezumată în cuvintele: secretar general al O.N.U. de
„Oamenii de ştiinţă şi inginerii so uimire şi admiraţie“. Ziarul „Unita“ micului pierderi în oamini.şi ma fntrucît acţiunile Belgiei, ca oarece a fost complice şi orga Guvernul sovietic declară că,
vietici se pot mlnclrî pe bună dreptate scrie: „Au cuvîntul din nou oamenii în ceea ce-1 priveşte, este gata
cu lansarea staţiei interplanetare au de ştiinţă sovietici. Uimeşte şi entu Răscoala de pe „Santa teriale. La 8 februarie brţele pa re au dus la asasinarea lui Lu- nizator al răfuielii cu oamenii ca împreună cu celelalte state
tomate în direcţia planetei Venus". ziasmează tot mal mult revoluţia pe Maria“ — prologul unei triotice au atacat trupile rebele mumba şi a tovarăşilor săi de prietene cu Republica Congo,
Ziarul parizian de seară „Paris Pres care cetăţenii sovietici o înfăptuiesc cu la nord de localitatea iiu Ka de luptă, constituie o încălcare de stat din Republica Congo şi să acorde tot ajutorul şi spriii-
se L’Intransigeant“ şi-a consacrat o calm depăşind întrutotul, şi nu numai insurecţii generale pe şoseaua naţională ir. 13. Au flagrantă a Declaraţiei cu pri nul poporului congolez şi guver
întreagă pagină „remarcabilei realizări in sens figurat, calculele cele mal cu în Portugalia vire la acordarea independen a întinat numele O,. N. U., se nului său legal.
a înţelepciunii umane" cum califică e> tezătoare de care este capabilă ima
lansarea staţiei. Ziarul subliniază că ginaţia umană“: ATENA 25 (Agerpres). — După fost ucişi zece rebeli, .a 11 fe ţei ţărilor şi popoarelor colo spune în declaraţia guvernului
lansarea staţiei cosmice prezintă un cum scrie ziarul grec „Nea" lupta por sovietic.
mare interes pentru toate ramurile G re c ia tughezilor împotriva dictaturii iui Sa- niale, adoptată la cea de-a 15-a
ştiinţei şi tehnicii. „Oricare ar fi pe lazar intră într-o fază hotăritoarc. In bruarie un detaşamen rebel a sesiune a Adunării Generale a Pentru soluţionarea problem ei congoleze
viitor soarta staţiei automate interpla Directorul Observatorului din Ate tr-o corespondenţă din Lisabona ziarul căzut intr-o ambuscacl organi O.N.U., Organizaţia Naţiunilor
netare scrie comentatorul ziarului „La na, prof. Adatnopulos arată într-un scrie că „în munţii Portugaliei au a- zată de torţele populae la nord Unite este datoare, în confor Proiectul de rezoluţie pr
Groix“, fie că va atinge planeta Ve articol publicat in ziarul „Avghi" că părut primele detaşamente de luptă ale de Hin Hop, ucigind au rănind mitate cu Carta, să aplice agre
nus, sau o va ocoli străbătînd spaţi „noua realizare a oamenilor de ştiinţa partizanilor care au început să acţio
ile Universului aceasta este în orice sovietici este strălucită din multe neze împotriva regimului dictatorial al opt rebeli. sorului sancţiunile corespunză
caz o acţiune fără precedent şi oa Iui Salazar. Prezicerea că răscoala de
menii de şîiy.ţă din întreaga lume o puncte de vedere". Relevind excep pe vasul „Santa Maria“ va fi prologul Comunicatul arată d atacurile toare. preşedintelui Consiliului de Securitate
aplaudă frenetic". unei insurecţii generale din Portuga
ţionalul progres în domeniul astrona- lansata împotriva truplor rebele In declaraţia guvernului so de către delegaţia sovietică
de-a lungul şoselei naionale nr. vietic se cere ca trupele care se
utlcii sovietice, Adamopulos a declarat 13 sînt coordonate ct acţiunie NEW YORK 15 (Agerpres). ului de Securitate Patrick Dean,
află în Congo în urma hotă- TASS transmite : La 14 februa reprezentantul Angliei, următo
rîrii Consiliului de Securitate rie delegaţia sovietică la O.N.U.
a adresat preşedintelui Consili- rul proiect de rezoluţie al Uni
forţelor patriotice împţtriva tru să aresteze imediat pe agenţii unii Sovietice:
pelor rebele din regiunea SaU colonialiştilor Cbombe şi Mobu-
Fuhun. tu şi să-i defere justiţiei.
Forţele regulate şi• unuit-ărţiile ad-ejl daTrmnoiăae»t|.e:iaunuţuitjiăaţmcilheomarbmeatişei şMi oj!banu-- Consiliul de Securitate :
lia se adevereşte. Intr-adevăr atît înă partizani hărţuiesc în permanen- trebuie să fie dezarmate ime- apreciind asasinarea primului ministru al Republicii Congo,
Patrice Lumumba, şi a lui Okito şj Mpolo remarcabili oameni
untrul ţării cit şl în coloniile portu ţă inamicul la 20-25 km. de Vieri- jdiat.
de stat ai republicii drept o crimă internaţională incompatibilă
gheze, în Africa se desfăşoară o largă ţjane ' Trebuie de asemenea dezar- cu Carta O.N.U. şi drept o încălcare flagrantă a declaraţiei
R. F. G. că trebuie să se aştepte realizări noi mişcare antidictatorială care nu pre , ——_____ ___ = we-'--— .:— ir------- cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor co
şl mai senzaţionale în acest domeniu. vesteşte nimic bun pentru Salazar“ . loniale, adoptată de cea de-a 15-a sesiune a Adunării Gene
Ziarul vest german „Westfalische' S IT U A Ţ IA [IN C O N G O rale a O.N.U.,
Rundschau“ scrie: „Ruşii- au lansat un Cuba Evenimentul cel mai de seamă, ara-
condamnă cu hotărîre acţiunile Belgiei care au dus la
satelit care eclipsează tot ce s-a rea Directorul Observatorului naţional tF „ N e a “, l-a constituit crearea Jun n Ponorul coniio’ez co^m iă Sm?ta pentru in d e această crimă ;
lizat pînă în prezent şi care înfăptu din Guba, Jose Oarlos Milas a decla tei eliberării naţionale a Portugaliei pendenţă ® Mobuf persecută pe văduva
ieşte în practică ceva din ceea ce a* rat : „Lansarea spre Venus a puterni din care fac parte reprezentanţi ai tu şi fiu l Ji Lumumba consideră necesar să se aplice Belgiei precum şi agreso
mericanii nici n-au inclus încă în pla‘ cei nave cosmice — această realizare turor forţelor antidictatorlale ale ţă rului, care prin acţiunile sale periclitează pacea in te rn a ţio
nurile lor pentru viitorii cinci ani“- dintre cele mai remarcabile ale omu rii care şi-au propus drept scop înlătu LEOPOLDVFLLE 15 (Agerpres)— Gli.pă de clipă, a declarat Opanga
Superioritatea tehnicii ruşilor în do lui în domeniul cuceririi cosmosului rarea cu forţa a lui Salazar. In Portu După cum transmite agenţia Asrla- Paiiline Lumumba corespondentului, mă nală, sancţiunile prevăzute de articolul 41 al Cartei O.N.U. si
meniul construcţiei de rachete faţă de este o dovadă a colaborării dintre oa galia a fost larg răspîndit apelul jun ted press, Ia 14 februarie, primiml- tem pentru viaţa noastră şi nu pot cere statelor membre al? O.N.U. să aplice neîntîrziat aceste
menii de ştiinţă sovietici de diferite tei adresat poporului pe care îl cheamă nistru al guvernului provincieir,en_ rămîne nicăieri mai mult de două nopţi. sancţiuni ;
tehnica amerioanilor nu numai că nu specialităţi, Orice lansare de acest fel să se unească în jurul ei şi să înlă taie, Manziiala, a cerut paporpt con Nu am absolut nimic în afară de ro
constituie un triumf ai cercetărilor ture dictatura. golez să continue lupta pentru ieP6n- chia pe care o port, nu am bani şi obligă comandamentul trupelor O .N .U . aflate în Congo
a diminuat după lansarea de fa 4 oc denţa patriei sale, în numele11 Pa- trăiesc numai din ajutorul pe care mi-1 ca, potrivit hotărîrii Consiliului de Securitate, să-i aresteze ime
ştiinţifice". trice Lumumba,
tombrie 1957 a primului satelit dar a diat pe Chombe şi Alobutu, pentru a-i preda justiţiei, să de
crescut. zarmeze toate unităţile armate şj jandarmeria aflate sub con
trolul acestora, să asigure imediata dezarmare şi îndepărtare
din Congo a tuturor trupelor belgiene şi a întregului perso
nal belgian ;
Dopa tratativele dintre De Gaulle „Lupta naţională, a declar Manzi- dau oameni neînfricaţi. hotărăşte ca în decurs de o lună să înceteze „operaţia
v» •%/ ¦¦ laia la postul de radio 5tanville, va Mobutiştii, relevă corespondentul, O.N.U." în Congo, şi să se retragă de acolo toate tru p e le
continua. Gînd este dobor7nul, din străine, pentru a acorda poporului congolez posibilitatea de
locui lui se ridică alţii". persecută de asemenea pe toţi locuito a-şi soluţiona singur treburile interne:
şi Adenauer După cum reiese din dle cores. rii Leopoldville-ltii care acordă adă recunoaşte că este necesară înlăturarea Iui D. Hammarsk-
pondentului din Elisaheth3 al agen- post sau vreun alt ajutor văduvei lui joeid din postul de secretar genera! al O.N.U. deoarece a fost
alunecat de la bun început spre Gaulle şi Adenauer au In pre ţiei United Press Intern;nak Ghotn- Lumumba şi fiului lui. complice şi organizator al răfuielii cu oamenii de stat din Re
problemele asupra cărora se ştia zent după această nouă întreve be, profitînd de spriji monopolu publica Congo.
că nu vor exista divergenţe în dere un caracter cu mult mai rilor belgiene şi de Înginîa secreta
tre cele două guverne şi anume puţin personal, in ciuda eforturi rului general Hammars:,ci „manifes E^ IMTIBEAÓA HALIMIÎF
asupra problemelor militare, lor depuse in cadrul discuţiilor
mai precis asupra amplasării pe particulare de a se restabili tă indiferenţă faţă de^lgnarea ge
nerală a opiniei pubicnondiale pro
vocată de asasinare?'mulul minis
Tratativele iranco-vest-germa-
ne care au avut loc săptămina
trecută la Paris între cancelarul
R. F. Germane — Adenauer şi
8preşedintele Franţei — De Gaul-
le, cu participarea miniştrilor
Ziarele înfierează crima, sevîrşităAfacerilor Externe ai celor două vechea căldură“.
teritoriul Franţei de baze şi de „A rămas de asemenea in sus tru Patrice Lumumb
ţări, s-au desfăşurat, cum se in- pozite militare vest-germane
tîmplă de obicei cu vizitele can Cum era şi firesc aceste intreve pensie problema „unirii-vamaile“, Potrivit coresponc**11' din Ehsa-
deri au tost menţionate in antu cum scrie ziarul vest-german
de colonialişti in Congocelarului federal în capitalelerajul celor două delegaţii ca „Frankfurter Allgemeine“, a ce bethviiie ai agenţieprance Presse.
fiind „satisfăcătoare“, in spe lor şase“ şi a „celor şapte” sub „guvernul« katangf3 declarat că
occidentale, in cel mai desăvîr- cial pentru militariştii de la acelaşi acoperiş“.
şit secret. însăşi programarea Bonn. Cu totul diferit au decurs „afacerea Lumumb tost încheiată" LO NDRA 15 (A g erp res). — este vorba de un asasinat pre ploatează. C ongcul, vinovat este
vizitei, anunţată de fapt foarte tratativele în ce priveşte pro Adenauer a adus In capitala m editat. Este vorba de un scan g u v e r n u l d'e la B r u x e lle s. V in o
nebulos şi deseori aminată, a blemele politice. După cum a re Franţei proiectul unei uniunii va şi că „O.N.U. nu ,uie să se ames Ziarele din în treaga lum e co dal intolerabil". vaţi sînt politicienii congolezi
iost fixată astfel incit să coinci ieşit din declaraţiile făcute de male între cele două uuiuni e- tece". Ghiar dacăns'^ ul de Securi m en tează ou in dignare m o n stru venali care au accep tat să slu
dă cu perioada cind în Franţa se Adenauer la sosirea sa la Bonn, conomice vest-europene rivale, tate va numi o ,lsle illteniaţională oasa crim ă săvirşită de colonia R edactorul şef al ziarului jească tru stu rile“. „Com plice,
întruneau şefii de guverne ai discordanţa dintre De Gaulle şi uniunea „celor şase“ („piaţa co pentru anchetarfasas' n‘*rii iui Lu lişti in Congo. francez „Liberation“ scrie că arată „L iberation“ este şi se
„celor şase1' ţări participante la Adenauer n-a putut fi învinsă. mună“) şi cea a „celor şapte“ mumba, i s-a rra* corespondentu „vinovaţi de această crim ă sînt cretaru l g en eral al O.N.U. care,
„Piaţa comună“, ?i aceasta toc („zona liberului schimb“ ), deoa lui în cercurilfUver,lamentale" din Ziarul englez „T im es“ rela oam enii oare trag sforile Între în ciuda p rotestelor n u m eroa
mai pentru a distrage atenţia De Gaulle n-a reuşit nici de as rece el nu doreşte să se separe Katanga, Ghornu va permite aces- tează că „m ilioane de oam eni gii afaceri congoleze. Com plicii selor sta te şi, in special ale
opiniei publice franceze şi inter tă dată să obţină sprijinul lui de Anglia şi de celelalte ţări din ici comisii săde locul» unde a fost din C ongo şi din în trea g a lu lor sin t cei care, prin la şita statelor africane, a perm is a-
naţionale de la aceste tratative. Adenauer pentru planul său de „grupul celor şapte“, pentru că deţinut Lumi’ să 'a contact cu m e vor con sid era u ciderea lui tea lor şi solid a rita tea de in te ceastă crim ă josn ică“.
N-a fost dat publicităţii nici un creeare a unui aşarzis secretariat aceasta ar împiedica monopolu locuitorii s a tin care ar ti fost o- Lum um ba şi a colaboratorilor rese, i-au a cop erit“. Ziarul sub
comunicat oficial şi nici prota permanent de politică externă rile vest-germane să pătrundă săi un caz evident de asasinat liniază că crim a a fost com isă C om plici, adaugă ziarul, sînt
goniştii acestei întilniri n-atţ tă al celor şase ţări membre ale pe pieţele acestor ţări. Franţa ur sub privirile îngăduitoare ale guvernele ţărilor occidentale
cut declaraţii cu privire la cele „Pieţii comune“ şi în general măreşte menţinerea '„Pieţii co morît acest? p olitic“. A cest act grav ar pu rep rezen ta n ţilo r O.N.U. care, în care s-au solidarizat cu intri
discutate sau la hotărîrile luate. pentru a obţine un rol mai im mune“ in actuala ei formă spe- Mobutu sanlzat o adevărata hăi tea să ducă la consecinţe şi mod oficial, au fost trim işi gile financiarilor şi ultracolo-
portant în N.A.T.O., planuri de rind să asigure economiei fran m ai grave, adaugă ziarul. Z ia pentru apărarea tînărului stat n ia liştilo r şi au cerut ca O.N.U.
Această rezervă a fost păstra care ziarele franceze vorbeau în ceze un rol predominant in a- tuire a vă' Patrice Lumumba, rul „G uardian“ scrie: „a fo st congolez de aten tatele ultraco- să -l recunoască pe K asavubu“.
tă tocmai pentru că organizato că înainte de începerea tratati Opanga P*e Lumumba şi a fiului loniaiiştilor belgieni. „V inovate
rii tratativelor ştiau că obiecti velor. „Divergenţele dintre De cest organism. de această crim ă sîn t diferite Printre num eroasele ziare a-
vul discuţiilor lor, in primul Gaulle şi Adenauer, — scrie a- Cea mai bună ilustrare a să lui în vîde doi ani- lăsat să m oară oa un m artir, le consilii adm inistrative ale rabe care condam nă crim a co
rînd problemele privind st'ringe- genţia Associated Press, citind După relateiiză corespondentul dar ideile sale vor continua să trusturilor belgiene oare ex- lonialiştilor cităm cotidianul
rea colaborării militare in ca cercuri din apropierea celor două fie p ropagate“. „Al G um huria“ care apare la
drul axei Bonn — Paris, se lo delegaţii, — care au umbrit din Le/'he ai ziarului „Daily imperialişti, Hammarskjoeld a a- Cairo. El scrie „S în gele nevin o
consfătuirile interoccîdentale la Mail arestarea lui Lumumba. Ziarul vest-germ an „G eneral minat pînă in ultima zi convoca v a t al iui L um um ba a fo st v ă r
h a m m a rs k jo e ld p o a r t ă în t r e a g avesc tot mai mult de ostilitateanivel înalt nu au fost lichidate, rea Consiliului de Securitate, de sat din vina im perialism ului şi
ba mai mult relaţiile dintre De şi reprezentanţii Uniunii Sovieti a secretaru lu i gen eral al O .N.U“.
opiniei publice din Franţa şi din ce şi ai multor ţări africane, în Ziarui „Al Ahram “ se în treab ă
„ce va putea răspunde secreta
r ă s p u n d e r eGermania occidentală. rul gen eral ai O.N.U. H a m m a r
skjoeld, popoarelor africane ca
Intr-adevăr, după cum reiese re au fost zguduite de această
din relatările presei, discuţiile au crim ă jo sn ic ă “. Z iarul „Al Ah-
Opang,lline şi fiul ei şi’au schim" 1 A n z e lg e r “ e s t e de p ă rere că bar“ relatează că „dacă vreun
bat d de ori dorniciliul- I „totul lasă să se înţeleagă că
racelor rezultate ale cancelaru
lui vest-german la Paris o fur
nizează agenţia Associated Press
care arată că „Adenauer a ple
cat la Bonn fără ca cel puţin o
singură personalitate franceză tsinarea bestială a lui Pa- skjoeld, comandamentul trupelor
să fie prezentă pentru a-i ura Lumumba de către agenţii O.N.U. din Congo i-a încurajat
călătorie bună“. Agenţia citată aialişti a stirnit un uriaş val făţiş pe imperialişti. El s-a do
scrie că purtătorul de cuvînt al nînie şi indignare în întreaga vedit a fi nu numai incapabil
Ministerului Afacerilor externe e. să împiedice ofensiva colonialiş
al Franţei, care a încercat să des- Ţ" . . tilor belgieni împotriva poporu
lui congolez şi a guvernului său
mintă existent'a unei crize în rneu-/n°i^a^sSaec)uolcornimiaalisdminudtleCaocrnreigmolea ac- grijoraţi din ce in ce mai mult com plice trebuie să îm partă
laţiile îranco^ves^germane^ csoinn-. de soarta lui Lumumba şi a ce răsp u n d erea m orţii lui L um um
legal, dar s-a dovedit a fi com lorlalţi fruntaşi congolezi, au
a putut a . . .Ane unele trăsături caracteristi- plice la numeroase crime. ba, acesta nu p oate fi decît
„precaute“ ş. ca era vizibil „stik Ea a {ost comisă la adă cerut cu insistenţă aceasta. H am m arskjoeld“. M îinile se
Secretarul general Hammar Recentele evenimente au spul c reta ru lu i g e n e r a l al O.N.U. vor
" “?!lanţul convorbirilor !1 »' skjoeld a urmărit imperturbabil berat definitiv încrederea în r ă m în e p ă ta te de s în g e le lui
produce ziarul „L Humanité securitatea popoarelor. cum aparatul său contribuie la Hammarskjoeld şi in aparatul Lum um ba, adaugă ziarul arab.
1IO3 februoatr*1ire» care0 0 1 * 0 aorrOaTtCăl Pciăl i U J„ iI încălcarea repetatelor hotăriri său. S-a văzut astfel că secreta Tn a r tic o lu l in t it u la t „C on go
plan politic De Gaulle nu i ale Consiliului de Securitate cu rul general al O.N.U. şi lacheii
Aceasta împrejurare nu poate sâ privire la Congo. Timp de multe săi au .jucat un rol care nu se şi răsp u n d erea O.N.U.“, să p tă -
luni el n-a luat nici o măsură potriveşte cîtuşi de puţin cu func m înalul „India“ care acare la
ţinut decît o oarecare sat; nu provoace îngrijorare in rin- împotriva duşmanilor înverşu ţiile pe care le deţin într-o or Delhi atrage şi el atenţia asu
ţie de amor propriu. Pe p? naţi ai poporului congolez. ganizaţie internaţională -de fe pra rolului nefast pe care se
durile tuturor celor pe care îi lul O.N.U. cretarul general H am m arsk
conomic el a trebuit să-i preocupă soarta O.N.U. Se ştie Chiar şi atunci cind colonia joeld şi forţele reacţiunii ce
liştii belgieni şi agenţii lor l-au Cerind pedepsirea aspră a or stau în sp atele lui l-au ju cat
lui Adenauer o concesie <j‘-. că la invitaţia şefului guvernu răpit pe primul ministru Lu ganizatorilor şi executorilor di în în rău tăţirea situ aţiei din
cipiu admiţînd că 'uşa s g recţi ai acestei crime josnice o-
lui legal al Congoului, Patrice mumba şi pe ceilalţi lideri na pinia publică mondială aşteap C cn go. Subliniind că a c tu a lă
Lumumba, Organizaţia Naţiuni tă în acelaşi timp să fie trase
nă deschisă lărgirii ultesn_ lor Unite şi-a trimis trupele în ţionali ai Congoului, punîndu-le concluziile corespunzătoare şi în criză din Congo poate să ducă
„pieţii comune“ în spej^ Congo, asumîndu-şi obligaţia să legătură cu cei care au încura- Ia „ n ie r d e r e a a b s o lu tă a p r e s
tru Anglia. In ce priyare ajute tînăra republică să-şi apere viaţa in primejdie, Hammar tigiului şi a autorităţii O .N.U.“, .
bidinele de ordin mF?U.0m.a“i, jat asasinarea lui Patrice Ly
interesează direct integritatea şi independenţa îm skjoeld nu a luat măsuri pentru mumba indiferent de funcţiile pe săptăm ânalul scrie: „Vina p en
potriva atentatelor colonialiştilor
D e m o n str a ţii îm p o tr iv a în a r m ă r ii a to m ice a R. F. G erm an e. precis „directoratul ,)rijjn belgieni şi a agenţilor lor. înlăturarea crimei. Căutînd să _t r u t o a t e a c e s t e a_____________________ __ „o p oj a<x ri bt ăi t il nI I
Aspect de la d e m o n str a ţia care a a v u t lo c recen t la H am b u rg. primul rînd secretaruul gene
Franţa n-"a găsit nici'Ade. Ce s-a întimplat in realitate? scoată din cauză pe complotiştii
- IN CLIŞEU : Pe una din pancartele purtate de demon din partea cartcel Sub conducerea secretarului
stranţi scrie : „Cerem eliberarea luptătorilor pentru pace, ares
nauer' DEA general al O.N.U., Hamrnar-
rare le deţin. ' ral al O.N.U. Hamm'arskinelfi“.
taţi !" Redacţia si administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. feleion : 188; 189; 75. laxa in numerar con lortu aprobării Qireqiuiui Generale P.I'.l.R. nr. 2Ö3.32U dm 6 noiembrie pjdy. — Tiparul: Întreprinderea Poli graiicâ „I Mal“™ Deva.
