Page 57 - 1961-02

fi TROhETARl DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VM
mulsocialismului
Anuí XIII. Nr. 191 2 Vineri 17 februarie 1981
M A N IFE ST U L
Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare
Cetăţeni şi cetăţene,
La 5 martie, poporul nostru va alege pe noii deputaţi
ai Marii Adunări Naţionale şi ai sfaturilor populare, in
aceste alegeri, Partidul Muncitoresc Romîn, Sindicatele,
Consiliul Naţional a! Femeilor, Uniunea Tineretului
Aiuncitor, organizaţiile obşteşti, culturale şi ştiinţifice
prezintă în comun candidaţi în cadrul Frontului Demo­
craţiei Populare, care întruchipează unitatea de nezdrun-
cinat a întregului popor în lupta pentru înflorirea con­
tinuă a patriei noastre socialistet pentru apărarea păcii.
Acum 4 ani, prin votul lor unanim dat candidaţilor
Frontului Democraţiei Populare in alegerile pentru Ma­
rea Adunare Naţională, oamenii muncii şi-au exprimat
adeziunea totală faţă de programul electoral elaborat pe
baza hotăririlor celui de-al Il-lea Congres al P.M.R.
In cadrul amplelor dezbateri cetăţeneşti care au avut
loc in campania electorală din 1957şi cu prilejul alegeri­
lor de deputaţi pentru sfaturile populare din 1958, oamenii
muncii şi-au spus cuvîntul asupra principalelor probleme
ale construcţiei socialiste în patria noastră, au făcut pro­
puneri preţioase cu privire la mijloacele practice de dez­
voltare continuă a economiei naţionale şi culturii, ridi­
carea nivelului de trai al poporului, înflorirea oraşelor şi
comunelor, raioanelor şi regiunilor ţării.
__In cursul ultimei legislaturi Marea Adunare Naţională,
Guvernul Republicii Populare Romîne au desfăşurat o
bogată şi multilaterală activitate pentru înfăptuirea pro­
gramului prezentat in alegeri de F.D.P., străduindu-se
să-şi îndeplinească cu cinste misiunea încredinţată de
popor.
Marea Adunare Naţională, organul suprem al orindui-
rii noastre de stai, a dezbătut in sesiunile ei şi a adop­
tat legi cu privire la problemele esenţiale ale politicii ţă­
rii. Au fost analizate şi aprobate bugetele anuale, care
au asigurat folosirea resurselor ţării în conformitate cu
sarcinile planurilor de stat, cu necesităţile dezvoltării e-
conomiei naţionale şi îmbunătăţirii traiului celor ce
muncesc. Au fost lărgite atribuţiile sfaturiilor populare
in scopul ridicării nivelului activităţii lor ca organe lo­
cale ale puterii populare ; s-au stabilit măsuri în vederea
unei mai bune funcţionări a aparatului central de s ta t; stat pentru copii. O grijă deosebită s-a acordat creş- GREŞULUI, OMUL MUNCITOR, ÎN TRECUT JEFUIT
s-a îmbunătăţit împărţirea administrativă a teritoriului
R. P. Romine. Marea Adunare Naţională a dezbătut pro­
blemele fundamentale ale politicii externe a Republicii salarii, iar la unele categorii impozitul a fost desfiinţat. r!El Si GRIJII PARTIDULUI ŞI GUVERNULUI, SE
Populare Romine, a desemnat delegaţia ţării la a 15-a Au fost sporite pensiile al căror volum total a ajuns -jJCURA DE O VIATA DIN CE IN CE AMI BUNA.
sesiune a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor
Unite, delegaţie care a exprimat la O.N.U. aspiraţiile şi
voinţa de pace a poporului romin.
In această perioadă au fost elaborate şi adoptate pla­
nul de 6 ani de dezvoltare a economiei naţionale şi schi­
ţa planului economic de perspectivă pe 15 ani, precum
şi importante măsuri cu privire la ridicarea nivelului
tehnic al producţiei, îmbunătăţirea invăţămintului supe­
rior, a invăţămintului profesional şi tehnic şi a învă-
ţămintului seral, creşterea bunăstării celor ce muncesc şi
altSelfea.turile populare au desfăşurat o rodnică activitate;
ele au dat dovadă de iniţiativă şi spirit gospodăresc, de
grijă pentru utilizarea chibzuită a mijloacelor sporite de
care dispun şi au atras in forme multiple masele la con­
ducerea treburilor obşteşti.
Cetăţeni şi cetăţene,
Partidul Muncitoresc Romîn şi organizaţiile obşteşti
înmănuncheate în Frontul Democraţiei Populare se pre­
zintă în faţa alegătorilor cu bilanţul bogat al realizărilor
obţinute în anii care au trecut de la ultimele alegeri.
Cu totii cunoaşteţi aceste realizări. Prevederile enun­
ţate în Manifestul F.D.P. din 1957, hotărîrile Congresu­
lui al 11-lea al P.A1R. au fost îndeplinite, iar într-un
şir de domenii depăşite. Oriunde îţi îndrepţi astăzi pri­
virea, pe întregul cuprins al ţării, vezi semnele minu­
nate ale vieţii noi, marile schimbări aduse de orînduirea
socialistă care a învins pentru totdeauna. In ţara noas­
tră nu mai sînt nici capitalişti, nici moşieri, nici chia­
buri. A fost înlăturată pentru totdeauna exploatarea
omului de către om. Poporul muncitor este deplin stă-
pîn pe munca Iui, stăpîn în ţara sa liberă şi inde­
pendentă.
Muncind cu entuziasm, urmînd cu încredere politica
partidului ca propria sa politică, poporul nostru a ob­
ţinut succese importante în creşterea puterii economice
a patriei, în industrializarea socialistă — temelia dez­
voltării întregii economii naţionale.
S-au înălţat sute de fabrici şl uzine, combinate, ter-
mo şi hidrocentrale; un mare număr de întreprinderi
au fost mărite şi modernizate. Vechile centre siderurgice
de la Hunedoara şi Reşiţa s-au dezvoltat puternic; a
fost sporită puterea termocentralelor de la Paroşeni,
Borzeşti, Singeorgiu de Pădure; au început să producă
energie electrică . primele agregate ale hidrocentralei
V. I. Lenin de la B icaz; au intrat in funcţiune lamino­ lui său de trai material şi cultural.
rul de ţevi de la Roman, fabrica de fire şi fibre sintetice
de la Săvineşti, uzinele chimice moderne de la Năvo­ velul de trai al oamenilor muncii creşte şi datorită im­ gospocamea jQr oE)şteşţ_j jn cadrul comisiilor
dari, Făgăraş, Govora, Borzeşti, numeroase unităţi ale portantelor mijloace puse la dispoziţia lor de către stat, perina nen e, co^. ceţgţenesţ'j comitetelor'de stra-
industriei bunurilor de consum.
PRODUCŢIA INDUSTRIEI NOASTRE ÎNTRECE
AZI DE 5 ORI NIVELUL DINAINTE DE RĂZBOI.
O mare dezvoltare cunosc ramurile hotărîtoare pentru
avîntul întregii economii: industria siderurgică, con-
strucioare de maşini, energetică, industria chimică şi a
petrolului. Producţia industriei constructoare de maşini
este acum de 10 ori mai mare decît în 1938, a indus­
triei siderurgice de aproximativ 7 ori, a industriei chi­
mice de 11 ori.
Realizări importante au fost obţinute în industria bu­
nurilor de consum. Producţia de zahăr a crescut de 4 ori,
cea de ulei de 6,6 orî, de ţesături de 2,4 ori.
Profunde schimbări înnoitoare s-au petrecut în agri­
cultura tării. CEA MA! MARE PARTE A ŢĂRĂNOII
A PĂŞIT PE CALEA ARĂTATĂ DF. PARTID — CA­
LEA AGRICULTURII SOCIALISTE. La sfîrşitu! anului
Am ajuns pe o culme de unde se înfăţişea­
ză limpede priveliştea viitorului minunat al
patriei noastre. De pe poziţiile cucerite mer­
gem cu paşi mari mai departe, spre desăvîrşi-
r e a construirii socialismului î n Republica
Populară Romînă.
(Din Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare).
4 jagini 20 bani
1960 sectorul socialist cuprindea 81,6 la sută di su­ neret. In ţara în care altădată milioane de copii rămî-
neau analfabeţi, astăzi nu mai există copii de vîrstă
prafaţa agricolă şi 83,7 la sută din suprafaţa aabilă şcolară care să nu fi fost şcolarizaţi, iar aproape toţi
a ţării. Marea superioritate a gospodăriilor colecte se
absolvenţii de anul trecut ai clasei a IV-a au fost în­
vădeşte în recoltele bogate pe care le obţin, în venurile scrişi în ciclul II al şcolii de 7 ani. Din acest an şco­
tot mai mari pe care le asigură ţăranilor muncitor lar a tost introdusă gratuitatea manualelor pentru toţi
elevii de la clasa I pînă la clasa a VM-a, inclusiv. In
Statul democrat-popular dă un puternic ajutorjărâ- învăţămîntu! elementar şi mediu de cultură generală,
nimii muncitoare prin tractoare şi alte maşini agcole, în şcolile pedagogice, în învăţămîntul profesional şi teh­
cadre de ingineri şi tehnicieni agricoli, seminţe ălec- nic sînt cuprinşi aproape 2.800.000 efevi. Numai în şco­
ţionate, animale de rasă. materiale de construcţi etc. lile medii de cultură generală, profesionale şi tehnice
In timp ce în 1938 în agricultură lucrau abia 4.ÎD de învaţă astăzi 435.000 elevi, faţă de 88.500 în 1938.
tractoare — acestea aparţlnînd moşierilor şi chialrilor
— astăzi lucrează pe ogoarele patriei 43.000 traoare, Statul acordă o deosebită atenţie învăţămîntului su­
perior care pregăteşte cadrele de înaltă calificare ne­
peste 17.000 combine pentru păioase, 32.000 seănă- cesare dezvoltării economiei şi culturii socialiste. Avem
tori şi numeroase alte maşini, toate produse de Uus- azi de patru ori mai multe facultăţi decît în 1938. Nu­
tria noastră, iar numărul specialiştilor din agcul- mărul studenţilor care au intrat în 1960 în anul 1 este
aproape egal cu cel al tuturor studenţilor Romîniei anu­
tură trece de 30.000. lui 1938. Aproape două treimi din numărul lor primesc
Maşinile şi tractoarele, ştiinţa agrotehnică, mura u- burse, locuiesc în cămine, iau masa în cantine. Pentru
pregătirea şi întreţinerea unui student statul cheltuieşte
nită a ţăranilor pe ogoarele întinse ale gospodării! co­ în medic 11.000 lei anual. învăţămîntul seral dă posi­
lective şi întovărăşirilor agricole tac să rodească m bo­ bilitatea oricărui tîuăr să frecventeze şi să absolve
gat pămîntul, sporesc belşugul de produse agricolePro- şcoala medie şi institutele superioare, lucrînd în ace­
ducţia agricolă sporită asigură populaţiei satisfierea laşi timp în producţie.
consumului crescînd de pîine, carne, lapte, grăsin. iar
industriei materiile prime necesare. Un puternic avînt au luat cultura, arta, ştiinţa puse
în slujba poporului. Au tost asigurate condiţii de crea­
S-au dezvoltat transporturile; traficul de mărltria ţie deosebit de favorabile cercetătorilor ştiinţifici, scrii­
crescut cu 42 la sută faţă de 1955, transporturile a<o torilor, artiştilor şi celorlalţi oameni de cultură.
crescînd de aproape trei ori şi jumătate.
Se desfăşoară o largă activitate de ridicare a ni­
Partidul Muncitoresc Romin şi Guvernul Repuţcii velului de cultură al maselor, de răspindire a cunoş­
Populare Romine s-au îngrijit de ridicarea tuturor rfu- tinţelor ştiinţifice. Anul trecut s-au difuzat -în oraşe, in
nilor ţării. Regiunile Oltenia, Bacău, Mureş-Autorpg sate şi pe şantiere 50 milioane de cărţi şi broşuri, multe
Maghiară, Dobrogea, în trecut rămase în urmă, cuSc sute de milioane de ziare şi reviste; s-au prezentat oa­
astăzi o puternică şi continuă înflorire economică. menilor muncii aproape un milion spectacole de cine­
matograf şi peste 28.000 spectacole de teatru şi con­
Ca urmare a dezvoltării economiei, a sporit avţ] certe.
ţării. Aceasta a dat posibilitate partidului şi guveri
lui să ia noi măsuri pentru mărirea veniturilor celor
muncesc, pentru ridicarea nivelului de trai.
Oamenii muncii simt tot mai puternic că tot ceea
se înfăptuieşte este spre binele şi în folosul lor. Au Io.
sporite salariile pmroufnecsiotroi'r*loilro,r, caind4gr4einloerriloecro, nto-em—hniîc-ie-cieş-n3iilodJl< TRECiND IN REVISTA MARILE SALE ÎNFAPTU-
învâţătorilor şi ir i, POPORUL NOSTRU ARE DE CE SA SE BU-
cercetare ştiinţifică, medicilor, funcţionarilor, lucrători' CURE ŞI ARE CU CE SE MINDR1. ROMlNIA, MEN-
lor din comerţul de stat şi cooperatist şi ale altor ca- ţ jn UTÂ VEACURI DE-A RfNDUL IN ÎNAPOIERE
tegorii de oameni ai muncii. S-a introdus alocaţia de ECONOMICĂ, ÎNAINTEAZĂ RAPID PE CALEA PRO-
terii salariilor la categoriile de oameni ai muncii cu şj ASUPRIT DE CLASELE EXPLOATATOARE STA-
venituri mai mici. S-a redus considerabil impozitul pe p f N p E SOARTĂ SA SE AFLA IN CENTRUL ATEN-
în 1960 de 6 ori mai mare ca în 1950.
Ca rezultat al tuturor acestor măsuri salariul real a Cetăţeni şi cetăţene,
fost în 1960 cu 47 Ia sută mai mare ca în 1955. Veni­ DACĂ ŢARA NOASTRĂ A OBŢINUT ASEAIENEA
turile băneşti totale realizate de salariaţi şi pensionari CCESE IN DEZVOLTAREA SA, DACA TRĂIM
au fost în 1960 cu 15 miliarde mai mari decît în 1955. i CE IN CE A1AI BINE SI AVEM INCREDINŢA-
\ CA FIECARE ZI NE VA ADUCE NOI V1CTO-
Au fost efectuate însemnate reduceri de preţuri de
care a beneficiat întreaga populaţie. Dezvoltarea reţe­ — ACEASTA SE DATORESTE FAPTULUI CA
lei comerciale a asigurat o mai bună deservire a cetă­ CIR AIA ŢĂRII SE AFLĂ PARTIDUL MUNC1TO-
t ROMIN, NEOBOSIT LUPTĂTOR PENTRU FE-
ţenilor.
A sporit mai mult de odată şi jumătate volumul de
mărfuri desfăcute prin comerţul socialist cu amănuntul.
Veniturile mărite îngăduie oamenilor muncii să cum­ JREA POPORULUI. Prin lupta sa eroică. îndeluri-
pere tot mai multe mărfuri de folosinţă îndelungată ca fişi grea dusă în decursul întregii lui existenţe, prin
biciclete, motociclete, aparate de radio, televizoare, mo­ «amentul neclintit faţă de cauza celor ce muncesc,
bilă, răcitoare electrice, maşini de spălat rufe etc. Pjolitica sa înţeleaptă şi clarvăzătoare, Partidul şi-a
c’it încrederea, preţuirea şi dragostea nemărginită
Intre 1956-1960 s-au construit din fondurile statului
aproape 100.000 apartamente. Numeroase familii de a elor largi populare.
muncitori, intelectuali, funcţionari care locuiau în case 'e marile realizări care au schimbat din temelii viaţa
vechi, insalubre, au intrat în locuinţe noi, sănătoase, P°lui nostru se datoresc muncii eroice, hărniciei, în-
confortabile pentru care plătesc chirii ce reprezintă doar suii şi avîntului patriotic al clasei muncitoare, ţără-
un mic procent din veniturile lor. Sînt în curs de con­ nui intelectualităţii, care muncesc cu devotament
struire cartiere întregi de locuinţe şi blocuri în mai pennflorirea patriei socialiste, pentru dezvoltarea
toate oraşele ţării. ecorîi şi culturii. Patriotismul înflăcărat al oamenl-
*or '.ii, conştiinţa lor socialistă au o mare însem-
Oraşele sini mai bine gospodărite. Cu participarea n^ antru progresul şi continua întărire a orînduirif
activă a populaţiei au fost realizate numeroase lucrări noas\
de alimentare cu apă, canalizare, pavare. iluminat pu­
blic. S-a dezvoltat şi îmbunătăţit transportul în comun. *n 'erea succeselor istorice ale poporului nostru,
Au început importante lucrări de sistematizare urbană. un faije seamă îl constituie ajutorul frăţesc al Uni-
unu jCCi colaborarea şi într-ajutorarea cu toate
S-au îmbunătăţit simţitor condiţiile de viaţă ale ţă­ ţările lisle
rănimii. Au sporit veniturile ei. Numai din vînzarea
produselor către stat. ţărănimea a primit în anul 1966 nportant în rezolvarea problemelor de sfat,
aproape 9 miliarde şi jumătate tei. In comparaţie cu cu pra\.ea activă a maselor, îl au deputaţii Marii
1954. consumul ţărănimii a crescut la pîine cu o tre­ Adunăr!ona|e^ aj sjaturj|or populare; ei sînt, pe
ime, la carne si grăsimi cu mai mult de jumătate, la
zahăr de peste 6 ori. înfăţişarea de azi a satelor noas­ Ctnum'î> deputaţii poporului. Cetăţenii trimit
tre nu mai seamănă cu cea din trecut cînd purtau pe­ in Mare()nare ţsjaţjonajg şj sfaturile populare din
rindurile,cjţorj|or^ ţăranilor şi intelectualilor oa­
cetea sărăciei şi înapoierii. An căpătat amploare con­ meni vre de încrCC|erea lor, buni gospodari, care
strucţiile de locuinţe: în anii 1956— 1959 s-au construit
la sate peste 330.000 de locuinţe precum şi un mare ' fnpnri fapte devotamentul faţă de popor
număr de şcoli noi, cămine cultural*, cinematografe dis­
pensare, case de naştere. -*s °ibire ca de la cer la pămînt ţaţă de vre
Din fiecare familie de ţărani muncitori au plecat la mduecaerseaE xppirljo|oart aştio pr irliomrărciîinlodr, în parlament, în' con
învăţătură elevi sau studenţi, s-au ridicat învăţători sau în consiliile judeţene
profesori, medici sau agronomi, ofiţeri sau lucrători în
aparatul de stat. 9! « T ^ f l a u reprezentanţii moşierilor, fabri
canţnor, D^,-jor> !ar ţoaţe problemele de stat erau
Participînd activ la opera de construire a socialismu­
şni.° ffaă„nră„e coirnn1ae uşilor zăvorite, pe ascuns de popor
acestuia.
Azi a .de‘î lucru firesc ca oamenii muncit să ia
parte _activa2^ erj penţru stabilirea principalelor
lui, ţărănimea noastră munceşte cu hărnicie şi avint
pentru făurirea vieţii sale noi, pentru ridicarea nivelu­ masuri re erj>a dezvoltarea economiei naţionale, la
adoptarea piyr de stat, îmbunătăţirea acţiunii de
deservire soc.uraj^ gospodărirea oraşelor şi co­
In ţara noastră, ca şi în celelalte ţări socialiste, ni­ munelor. ; 1Me cetăţeni iau nemijlocit parte la
gratuit sau cu plată redusă, pentru nevoile social-cul- i j populare, în cadrul consfătuiri­
turale. Cheltuielile social-culturale ale statului au fost
în 1960 de patru ori mai mari faţă de 1950, ajungînd să lor de Pr 0 întreprinderi, al controlului obştesc
reprezinte un sfert din bugetul total al ţării. .asupra unitaţilc,^^^ dg t t cantjnel institu.
Grija pentru ocrotirea sănătăţii poporului constituie ţnlor medico-sai, 7
una din preocupările permanente ale statului nostru. S-a
lărgit considerabil reţeaua de spitale, policlinici, dispen­ In participare! p|jng de |niţjatîvă şi energie a
sare. case de naştere, creşe şi cămine. Anul trecut, a- mase or a via a j şj 0bşţească, Ia conducerea tre­
proape 600.000 de persoane şi-au petrecut concediul de buri or e s a > '»şte oglindirea profundul demo­
cratism a orm bastre, care reprezintă cea mai
democia ica orrîlf Vernr.re fjţn întreaga istorie de
odihnă sau au beneficiat de tratament în staţiuni bal- pmă acum a P°P omîn. La temelia marilor drep­
neo-climatice. Datorită îmbunătăţirii condiţiilor de trai, ţ i ' ş. libertăţi a l e . , gta fa tul că în tara noas.
alimentării şi deservirii medicale mai bune, uşurării con­ tră puterea apa. ţ.r. ce miJ esc
diţiilor de muncă şi celorlalte măsuri prin care statul Democraţia socir.s ur„ ceţgţenj]or dreptul la
nostru ocroteşte viaţa celor ce muncesc, în Republica
Populară Romînă a crescut durata medie a vieţii. ! K u T M, „h„„iTAun *c>a•z <de?*«in*v¦aliditate. Nicio-
( 2ta in
S-a dezvoltat puternic învăţămîntul de toate gradele, a [itioiral de asemenea lartii
care a devenit accesibil tuturor copiilor şi întregului ti- drepturi şi libertul, ^ ca jn zi|ele noastrei „ţ.
ciodată n-a avut asemenea posibilităţi depline de dez­
voltare multilaterală, de afirmare a capacităţilor sale
creatoare. Pe baza deplinei egalităţi în drepturi a oa­
menilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, s-a ci­
mentat prietenia şi frăţia poporului romîn cu minori­
tăţile naţionale. Temelia de granit a orînduirii noastre
o constituie alianţa frăţească a clasei muncitoare ou ţă­
rănimea, unirea întregului popor în jurul partidului şi
guvernului în lupta pentru construirea socialismului.
Cetăţeni şi cetăţene,
AM AJUNS PE O CULME DE UNDE SE ÎNFĂŢI­
ŞEAZĂ LIMPEDE PRIVELIŞTEA VIITORULUI MI­
NUNAT AL PATRIEI NOASTRE. DE PE POZIŢIILE
CUCERITE MERGEAI CU PAŞI AlARI MAI DEPARTE,
SPRE DESĂVIRŞIREA CONSTRUIRII SOCIALISMU­
LUI IN REPUBLICA POPULARA ROMÎNĂ.
Programul trasat de Congresul al lll-lea al Partidu­
lui Muncitoresc Romîn, la întocmirea căruia au parti­
cipat în adunări largi aproape 5 milioane de cetăţeni,
însufleţeşte întregul nostiu popor. Oamenii muncii ştiu
bine pentru ce muncesc şi luptă. Realizarea prevederilor
planului de 6 ani va însemna un puternic avînt în dez
voltarea economică a întregii ţări, ridicarea tuturor re
giunilor. dîndu-se o atenţie deosebită regiunilor, raioa
nelor şi oraşelor mai puţin dezvoltate, creşterea consi
derabilă a producţiei industriale şi agricole şi sporirea
consumului pe locuitor la principalele produse, apropi-
indu-ne pas cu pas de nivelul ţărilor înaintate din. punct
de vedere economic. Ţara noastră va face mari progrese
în toate domeniile de activitate.
I m Imdrasstrle
Industrializarea socialistă a ţării va continua într-un
ritm susţinut. In anul 1965 industria va produce de
două ori mai mult decît în 1959. Producţia industrială
a anului 1965 va reprezenta trei sferturi din producţia
industrială obţinută în cursul primului cincinal. PESTE
CINCI ANI, TARA NOASTRĂ VA PRODUCE IN MAI
PUŢIN DE 40 DE ZILE ATÎT CIT S-A PRODUS IN
'ROMIN1A BURGIIEZO-MOŞIEREASCĂ ÎN ÎNTRE­
GUL AN 1938.
In perioada planului de şase ani se vor lărgi, reutila
şi moderniza 400 de întreprinderi. Se vor construi 180
de întreprinderi şi 300 secţii industriale noi, înzestraie
la nivelul celor mai recente realizări ale tehnicii.
Vor fi astfel construite mine de cărbuni şi de minereuri,
o nouă uzină de cocs, un combinat de aluminiu cu o
capacitate de 50.000 tone anual, un mare complex pe­
trochimic la Ploieşti. Va începe construirea marelui
combinat siderurgic de la Galaţi care va produce în
etapa finală 4 milioane tone oţel anual — obiectiv prin­
cipal al programului de perspectivă ; se vor da în folo­
sinţă combinatele chimice care se ridică în prezent şi
se vor construi altele noi. Se va termina construirea unei
fabrici moderne de piese de radio, se va construi o fa­
brică de cauciuc sintetic, una de anvelope, o alta de
fibre artificiale, mai multe fabrici de celuloză şi hîrtie,
de ulei, de bere, abatoare moderne, fabrici automati­
zate de conserve, de pîine, de industrializarea laptelui,
mori, instalaţii de vinificare, antrepozite frigorifice şi
altele. Se va extinde mecanizarea şi automatizarea pro­
ducţiei şi se va aplica pe scară tot mai largă tehnica
nouă, se va asigura valorificarea superioară a resurse­
lor naturale.
Se va dezvolta baza energetică a economiei naţionale^
Va creşte producţia de ţiţei şi de energie electrică, se
vor extrage circa 12 milioane tone cărbune. Puterea ce
se va instala în centrale electrice numai în şase ani va
întrece de peste 3 ori De cea construită în deeursul În­
tregii existenţe a regimului burghezo-inoşieresc.
Industria siderurgică va cunoaşte o creştere însem­
nată. Extracţia minereului de fier va ajunge la circa 4
milioane de tone. Producţia de fontă se va mări la 2
milioane de tone. Se va lărgi baza de- materii prime ne«
cesară producţiei de oţel. In 1965 ţara noastră va pro­
duce 3,3 milioane tone de oţel, iar în 1970 circa 7,5 mi­
lioane tone. Ce reprezintă aceste cifre apare limpede
dacă ne gîndim că în 1938 în Romînia nu se produceau
nici 0,3 milioane tone oţel.
Va fi sporită producţia metalelor neferoase. In 1965
se vor produce circa 4 milioane tone minereuri com­
plexe şi cuprifere.
'Industria constructoare de maşini va produce insta­
laţii moderne de foraj, utilaje pentru rafinării şi indus­
tria chimică, locomotive Diesel electrice, nave maritime
şi fluviale, utilaje pentru industria construcţiilor şi a
materialelor de construcţie, maşini unelte, camioane,
tractoare, maşini agricoie. Se vor produce de 3 ori mai
multe bunuri metalice şi electrotehnice de uz casnic, de
o calitate mai înaltă şi în sortimente mai variate.
Industria chimică va produce în 1965 fală de 1959 de
peste 14 ori mai multe mase plastice şi răşini sintetice,
de 43 de ori mai multe fibre şi fire sintetice, de aproape
3 ori mai multă hîrtie şi de 3,5 ori mai multe anvelope.
Producţia de îngrăşăminte chimice, care va ti furnizată
agriculturii în vederea fertilizării soiului şi sporirii re­
coltelor va cunoaşte în anii care vin o deosebită extin­
dere.
In 1965 se vor pune la dispoziţia agriculturii de 10
ori mai multe îngrăşăminte chimice decît în prezent,
ajungîndu-se în 1975 la aproape 2 milioane tone. Aceasta
va permite, împreună cu celelalte măsuri agrotehnice,
sporirea însemnată a producţiei agricole.
Economia forestieră va asigura nevoile sporite de ma­
terial lemnos prin extinderea lucrărilor de împădurire
şi ocrotire a pădurilor, prin valorificarea superioară a
lemnului în produse finite ca placaj, furnir, parchete,
mobilă, plăci aglomerate şi fibro-lemnoase.
Producţia industriei uşoare şi alimentare va spori de
2 ori şj îşi va îmbogăţi sortimentele. Industria uşoară
va da în 1965 faţă de 1959 — de 2 ori mai multe
(Sontinuare în pag. 2-a)