Page 58 - 1961-02
P. 58
pag. 2 URUMUL SOCIAUSMULUI Nr. »«îi.
m A îY I E R m I IJ t >n—i<>uyi<nTtToi nhrrrmnmn
C o n s iliu lu i C e n tr a l a l
([Jrmnre din nag. t-a). r: parcul de locomotive Diesel e- vor creşte cu circa 40 la sută. dustria petrolului şi' chimiei au naţională. Se accentuează pe zi ZATE CU SUCCES. Pe ce se de muncă, pasiunea talentul si
lectrice. Va fi electrilicată linia Oamenii muncii vor cîştiga mai îndeplinit planul m prdprfîe de ce trece; izolarea cercurilor îtfft- întemeiază această convingere? înflăcărarea vonsira hnerea.-., ă.
ţesături, tricotaje şi confecţii şi Bucureşti. — Braşov incepindu- mult, vor trăi şi mai bine. Va 102 la sută, economia forestieră perialiste agresive. Cresc şi se Munciţi cu avînl pentru 'îmbogă
de 1,6 ori mai multă încălţămin se astfel procesul de electrificare spori puterea de cumpărare a de 108 la sută-, industrii bunu consolidează necontenit forţele Avem un popor harnic şi ta ţirea continuă a cunoştinţelor
te. Industria alimentară va fi a transporturilor feroviare. Vor populaţiei, consumul de mărfuri rilor de consum de 104 fa sui- păcii în lumea întreagă. lentat, care a clobîndit o boga voastre ştiinţifice şi de cultură
dezvoltată şi utilată la nivelul fi date în folosinţă încă 11000 alimentare şi industriale. Agricultură' a fost înzefrăfă în ta experienţă în opera de con generală, pentru însuşirea teh
celor mai noi realizări ale teh de vagoane de marfă şi se vor 1960 cu 11.500 de ractoare, împreună cu celei ate ţări ale struire a socialismului. în anii nicii noi, aduceţi-vâ contribuţia
nicii, extinzîndu-se producţia se reface 2.500 km. de linie fera Vor creşte de aproape două 14.500 semănători aeeanice, lagărului socialist, ţara noastră care au trecut, oamenii muncii alături de întregul popor ta lupta
mifabricatelor şi preambalarea ori faţă de perioada anilor 1954- 5.500 combine' şi alte laşini a- îşi aduce contribuţia activă la au îndeplinit sarcini mari, de pentru dezvoltarea continuă a
produselor, asigurînd prezenta tă. 1959 fondurile alocate de statul gricole. Producţia de Cereale lupta pentru statornicirea unei răspundere. In toate domeniile economiei naţionale!
rea lor într-o formă cit mai a- nostru democrat-popular pentru boabe a fost de aproap 10 mi păci trainice in lumea' întreagă. au crescut mii şi mii de cadre
trăgă'toare. Se va produce de Transporturile auto îşi vor satisfacerea nevoilor social-cul- lioane tone, de sfeclă le zahăr Aplicând cu consecvenţă politica
2,5 ori mai multă carne şi unt, dezvolta traficul de deservire turale. de peste 3 milioane one, de' de coexistenţă- paşnică Republi destoinice, temeinic pregătite.
de 3,3 ori mai mult ulei, de 2 generală de peste 3 ori. In acest floarea-soarelui de 522 nii tone.' ca Populară Romină a dezvol
ori mai mult zahăr, de 4 ori scop se vor da în folosinţă Locuinţe Producţia de carne a fot cu cir tat relaţiile politice, economice, CetăţeniMasele de oameni ai muncii
mai mult lapte. 50.000 de camioane şi 13.000 re ca 60.000 tone mai mre ca în culturale cu un număr mare de
morci şi se vor moderniza peste Acţiunea de construire a lo 1959. Salariul real a rescut cu ţări cu orînduiri sociale diferite. sînt mai unite ca oricând în ju
Ridicarea nivelului tehnic al 4.500 km. de drumuri. Transpor cuinţelor va continua să ocupe circa î l Ia- sută. Au fost date Rominia nu mai are astăzi pe
industriei va permite îmbunătă tul maritim va creşte în 1965 de un foc de frunte în preocupă în folosinţă 28.000 de ?artamen arena internaţională rolul de ce- rul Partidului Muncitoresc Ro şi cetăţene,
ţirea calităţii tuturor produselor. 7,5 ori faţă de 1959. rile statuiui care va investi în te, 3.000 săli de clas noi că riuşereasă pe ca're-1 avea în tre mân, călăuza sigură a poporului
Durabilitatea, finisajul şi pre acest scop circa 13 miliarde mine şi cantine studereştf, labo cut. Succesele însemnate obţinute
zentarea vor satisface tot mai Se va extinde telefonia auto Iei. Pînă în 1965 se vor da în in anii din urmă în dezvoltarea pe drumul fericirii şi bunăstă Alegerile de ia 5 martie con
mată şi reţeaua telefonică inter economică şi culturală a ţării
noastre, faptul că face parte din rii'. stituie un important eveniment
marele şi puternicul lagăr so
cialist, rolul activ pe care-1 joa politic în viaţa ţării noastre,
că R. P. Romină alături de ce
mult cerinţele cumpărătorilor. urbană. folosinţă oamenilor muncii ratoare. lelalte ţări socialiste în lupta Muncitori, întreaga desfăşurare a campa
pentru menţinerea şi consolida niei electorale — adunările de
Buna oalitote a fiecărui produs 300.000 de apartamente constru Se perfecţionează neîncetat rea păcii, au făcut să crească Clasa muncitoare, care are ro propuneri a candidaţilor, întîl-
prestigiul ei peste hotaré. Tot mai lul hotăritor in obţinerea mari niriie dintre candidaţi şi alegă
„fabricat în R.P.R." este o cau n com erţ ite din fondurile statului — a- activitatea statului ostru de- multe popoare manifestă interes lor noastre realizări, îşi îndepli tori, adunările şi mitingurile e-
ză patriotică a întregului popor, dică de peste trei ori mai mult moorat-popular pusă in slujba pentru realităţile din patria neşte cu cinste misiunea istori lectorale — constituie o mani
noastră, pentru m'odul in care că in opera de construire a so festare a profundului democra
o chestiune de onoare pentru oa Volumul de mărfuri de toate decît în ultimii şase ani — de înfăptuirii măreţului pgram de am rezolvat problemele grele ce cietăţii noi, socialiste. In aceas tism al orînduirii noastre, a
menii muncii. felurile pus in vînzare va creşte o calitate mai bună şi cu un dezvoltare a economii si cultu au stat in faţa noastră după o tă operă, muncitorii îşi manifes sprijinului acordat de masele largi
liberare — lichidarea înapoierii tă din plin aptitudinile şi ca populare programului Frontului
In agricultură an de an. Pe baza studierii a- grad mai înalt de confort. Con rii ţării, de ridicare nivelului economice, dezvoltarea indus pacitatea creatoare. Democraţiei Populare. In fieca
tente a cererii de consuni a gresul a! Ill-lea al P.M.R. a de trai al poporului.) sarcină triei şi agriculturii, ridicarea ni re circumscripţie electorală, în
Se va asigura un belşug tot populaţiei, industria producătoa stabilit ca în aproximativ 15 an' importantă a organe! de stat. velului de trai al poporului nos închinaţi hărnicia şi talentul fiecare oraş şi sat, raion şi re
mai mare de produse agroaii- re dc bunuri do consum va fur problema locuinţelor să fie în a sfaturilor populare de comba tru. vostru luptei pentru îndeplinirea giune, oamenii muncii c o n tri
mentare în interesul îmbunătă niza unităţilor comerciale sorti linii generale, rezolvată în ţara terea flotantă a oriqor mani an de an, trimestru de trimestru, buie prin activitatea lor practi
ţirii necontenite a traiului popu mentele şi cantităţile de măr noastră. festări de birocratism,‘e uşurin Traducînd în viaţă prevede a planului dé stat I Luptaţi pen că, prin propunerile şi sugesti
laţiei muncitoare de la oraşe şi furi dorite de oamenii muncii. ţă şi risipă in minuia fondu rile planului de şase ani, dez- tru ridicarea nivelului tehnic al ile (or la realizarea sarcinilor
O crotirea sănătăţii rilor statului. Intreâgjlor acti volfînd continuu puterea econo producţiei, folosiţi cu pricepere construcţiei socialiste.
Se va îmbunătăţi- organizarea vitate trebuie să fie phinsă de mică şi capacitatea de aparare maşinile şi utilajele! Ridicaţi
a patriei, poporul nostru aduce productivitatea muncii, reduceţi Trecerea în revistă a înfăptu
sate. In planul de şase ani se ş: repartizarea reţelei comercia Spre a asigura ocrotirea in grijă faţă de nevoile amcnilor o contribuţie importantă la în preţul de cost, daţi patriei pro irilor din ultimii ani şi a pers
prevede ca, în condiţii climatice le potrivit cu nevoile cetăţeni condiţii tot mai bune a sănătăţii muncii, de atenţie faţăe propu tărirea forţelor păcii din întrea duse mai multe şi mai ieftine! pectivelor măreţe care ni se
normale, producţia de cereale să lor. In vederea deservirii cit populaţiei, se vor lua măsuri nerile, sugestiile şi ssizările ga lume. îmbunătăţiţi continuu calitatea
ajungă la 14— 16 milioane tone mai bune a consumatorilor se pentru creşterea capacităţii de lor. Fiecare leu din vitul ob produselor, ridicaţi prestigiul deschid prilejuieşte o nouă şi
de cereale. Se va asigura baza vor construi şi amenaja noi u- In strinsă unire cu celelalte mărcii de fabrică! puternică manifestare a avântu
furajeră necesară dezvoltării zo nităţi comerciale înzestrate cu u- spitalizare cu încă 18.000 pa ştesc trebuie rninuit cspirit gos ţări ale lagărului socialist, îm
turi, pentru lărgirea reţelei de podăresc şi priceperi cu ina.lt preună cu toate statele iubitoare lui creator şi a patriotismului
otehniei, astfel ca numărul bo tilaj modern, noi magazine spe policlinici orăşeneşti şi raionale, simţ de răspundere. de pace. ţara noastră va conti
vinelor să crească în 1965 'a 5,8 cializate. nua să promoveze cu consec Jaran t, fierbinte al poporului, a hotărî-
milioane, al oilor la 13 milioane, pentru ridicarea continuă a ni Realizarea progŢHilui dc venţă politica de coexistenţă paş rii sale de a înălţa tot mai su s
iar producţia anuală de lapte la In domeniul velului asistenţei medicale. Se nică, să lupte pentru destindere In strîrisă alianţă cu clasa
peste 50 milioane hectolitri. Nu gospodăriei vor continua construcţiile şi a- viitor al ţării noaL necesită internaţională şi colaborare în muncitoare, ţărănimea participă edificiul socialismului în scum-
mărul porcinelor va ajunge la comunale m.enajărrfe in staţiunile balneo- participarea tot m asivă a ma activ la construirea socialismu p3 noastră patnef de a o fgce
7,5 milioane. Se va mări oroJus- climatice de care vor beneficia selor populare la iNvarea tre tre popoare, pentru zădărnicirea lui. Agricultura socialistă, mun tot mai frumoasă’ şi mai înflo
ţia de plante tehnice, legume, Pentru nevoile gospodăririi un număr tot mai mare de oa- burilor obşteşti. Ojia publică ca unită pe ogoarele lucrate cu
cartofi, fructe şi struguri. capătă un rol toi ai important uneltirilor cercurilor imperialis tractoare şi maşini agricole, a- ritoare. de a-şi aduce contri
m eni ai m uncii. in societatea noaa> întrea duce belşugul în satele noastre, buţia la victoria cauzei păcii,
Realizarea acestor p evederi ga viaţă social?conomică şi te agresive, pentru dezarmare în casele ţăranilor.
se bazează pe posibilităţile mari Invăţăm înt şi cultură democraţiei şi socialismului in
de stat. Dezvolfia democra generală ,şi totalii, pentru asigu lumea întreagă.
pe care le deschide dez/citarea oraşelor şi comunelor se vor a- Se vor investi fonduri sporite ţiei socialiste e_° caracteris rarea unei păci trainice în lu Munciţi cu dragoste pentru Muncitori, ţărani,
şi consolidarea unităţilor agrico loca aproape 5 miliarde de lei. în vederea dezvoltării învăţă- tică esenţială /înduirii noas ca gospodăriile agricole colecti intelectuali,
le socialiste, pe măsurile pe care Se vor întreprinde importante mîntului de toate gradele. Vor tre democrat-jTlare. me. R. P. Romină, poporul ro- ve să fie tot mai puternice şi
le vor lua în continuare partidul lucrări edilitare, se va îmbună fi construite la oraşe şi sate
şi guvernul pentru înzestrarea încă 15.000 de săli de clasă, noi înfăptuirea nului economic mîn sint pe deplin solidare cu mai bogate / lnsuşifi-vă şi apli Femei şi b ă rb aţ i,
agriculturii cu noi cadre de in tăţi alimentarea cu apă şi se localuri pentru învăţâmîhtul su de şase ani a pianului de caţi regulile ştiinţei agrotehni Tineri şi virsinici,
gineri agronomi, zoofohnicieni şi perspectivă v*s'Lura poporu toate popoarele care luptă pentru c e ! Produceţi tot mai multe ce
va extinde canalizarea. O aten lui nostru o tă tot mai feri
libertate şi independenţă. reale, dezvoltaţi creşterea anima ZIUA DE 5 A1ARHE, IN
medici veterinari, cu noi maşini ţi« deosebită se va acorda dez perior, npi cămine studenţeşti cită, mai U'oasă. Sub con lelor, sporiţi an de an producţia CARE VEŢI ALEGE DEPU
Forţele care se ridică în apă agricolă pentru bunăstarea fa TAŢII IN MAREA ADUNARE
agricole perfecţionate, îngrăşă voltării şi îmbunătăţirii trans cu peste 15.000 de locuri, in a- ducerea pdulup'* oamenii miliilor voastre şi a întregului
rarea păcii, în frunte cu lagă popor ! NAŢIONALĂ ŞI ÎN SFATURI
minte chimice, seminţe selecţio portului în comun şi iluminatu nul 1962, aproape întregul ti muncii păşisPre n0' victorii. LE POPULARE — OAMENI
rul ţărilor socialiste, sînt uria
nate. lui public. Se va ridica nivelul neret de vîrstă şcolară va fi ab 1 InfefeztuaH, DEVOTAŢI CU TRUP SI SU-
întărirea şi dezvoltarea con activităţii întreprinderilor de solvit şcoala de şapte ani, ceea şe şi de neînvins. Creşterea şi I LET INTERESELOR CELOR
gospodărie orăşenească, în ve c.e va permite trecerea treptata i cetăţene,
tinuă a Staţiunilor de Maşini şi derea îmbunătăţirii continue a la învăţămîntul general de opt întărirea lor necontenită este o Puneţi întreaga voastră price CE MUNCESC, GOSPODARI
Tractoare, creşterea înzestrării pere şi energie, tot talentul vos PRICEPUŢI AI TREBURILOR
lor tehnice, îndeplinirea sarcinii lege a epocii noastre. Poporul tru, in slujba introducerii cuce OBŞTEŞTI — VA FI O ZI DE
ririlor ştiinţei şi tehnicii moder SĂRBĂTOARE A ÎNTREGU
dc mecanizare completă a agri deservirii populaţiei. ani, durata şcolii medii de cul nostru este încredinţat că, în LUI POPOR. VOTIND CAN
lupta dintre forţele păcii şi cele ne în economie, a dezvoltării in-
culturii prevăzută în planul de Va continua acţiunea de sis tură generală ajungînd la 12 In pera care a trecut de DIDAŢII FRONTULUI DEMO
6 ani, vor uşura considerabil tematizare urbana, de înfrumu ani. Se va dezvolta învăţămîn la ultim alegeri, Guvernul ale războiului, pacea va învin văţămîntului, artei şi culturii la
munca ţăranilor, vor asigura g p pie, exprimînd dorin CRAŢIEI POPULARE, VA
creşterea continuă a producţiei seţare a oraşelor şi satelor pa tul profesional şi tehnic şi va ţa fierb a poporului nostru ge. nivelul marilor cerinţe ale epo
agricole. Oamenii muncii de la cii noastre socialiste ! VEŢI EXPRIMA HOTĂRIREA
sate vor dispune în 1965 de triei. continua profilarea institutelor de a fr1 Pace bună înţe Cetăţeni
100.000 tractoare, peste 70.000 legere oa*e popoarele lumii,
de semănători, peste 43.000 Io domeniul de învăţămînt superior, dezvol- şi cetăţene, DE A ÎNFĂPTUI MĂREŢUL
combiné pentru recoltatul pă- tîndu-se ramurile legate de ex a cont* cu neabătută con-
ioaselor, peste 8.000 combine tinderea tehnicii moderne. Se FRONTUL DEMOCRAŢIEI Femei, PROGRAM AL LUPTEI PEN
pentru recoltatul porumbului. va lărgi tot mai mult învăţă- secvert°M'ca sa externă de
OO apărai P<icii. POPULARE SE PREZINTĂ TRU ÎNFLORIREA PATRIEI,
Prin munca harnică a ţărăni r id ic a mO •R C» Regimul democrat-popular a DEZVOLTAREA ECONOAMEI
mii noastre va creşte an de an mîntul mediu seral. Se esc continuu prietenia creat, toate condiţiile pentru afir NAŢIONALE ŞI RIDICAREA
ouferea economică a gospodării nivelului In vederea satisfacerii nevoilor marea energiei şi capacităţii BUNĂSTĂRII POPORULUI,
lor colective, care-şi vor lărgi şi aii indestructibilă cu U- voastre. Participaţi, cu elan la PE CARE Vl-L ÎNFĂŢIŞEA
necontenit fondul obştesc, vor de trai culturale crescinde ale populaţiei niun/6vietică şi cu celelalte gospodărirea ţării noastre noi, ZĂ FRONTUL DEMOCRAŢIEI
spori veniturile şi se va ridica se vor construi noi cămine cul la întreaga construcţie socialis POPULARE.
în continuare nivelul de trai al tari aliste. Coeziunea şi u- tă, pentru fericirea căminelor
al p o p u laţiei turale, cluburi, case de cultură, Hilale nezdruncinat a lagă- voastre, pentru viitorul luminos tră iască Unitatea în
teatre şi cinematografe, baze ruj,cialist reprezintă cheză-
înfăptuirea programului de sportive, noi posturi de radio şi şi3irării independenţei na- al copiilor voştri! t r e g u l u i POPOR ÎN LUPTA
membrilor lor. dezvoltare a economiei şi cul televiziune. ¦ Uf şi a construirii cu suc- IN ALEGERILE DE LA 5 MAR PENTRU VICTORIA SOCIA
Se vor dezvolta şi întări din turii, sporirea bogăţiei ţării, TIE CU ACEST PROGRAM DE
creşterea continuă a producţiei Îndeplinirea cu succes a sar Cf.ocialismului în ţara noas- MUNCA Şl LUPTA PENTRU Tineri şi tinere, LISMULUI Şl A PĂCI! !
punct de vedere economic Gos industriale şi agricole, ridicarea cinilor primului an al planului (-¦, tn toate -ţările socialiste, PROPĂŞIREA ŢĂRII, PENTRU
podăriile Agricole de Stat, care productivităţii muncii şi redu de şase ani constituie o dovadă ta perseverentă a forţelor BUNĂSTAREA Şl FERICIREA Sînteţi înconjuraţi de grija pă PENTRU BUNĂSTARE Şl
vor trebui să de-a recolte bogate cerea costurilor de producţie vor grăitoare că poporul înfăptuieş are de pace, iniţiativele şi CELOR CE MUNCESC, PEN rintească a partidului şi guver FERICIRE, CU TOŢII LA VOI!
de cereale, să sporească efectivul avea ca urmare ridicarea ne te cu entuziasm hotărârile Con: merite de uriaş răsunet ale TRU SOCIALISM Şl PENTRU nului, a întregului popor. Nicio
de animale, să dea un sprijin contenită a nivelului de trai al greşului al l!I-lea al P.M.R. PACE. NU ÎNCAPE ÎNDOIA dată in trecut tînăra noastră ge VOTAŢI CANDIDAŢII FRON
mai activ gospodăriilor agrico poporului. Prin mărirea salari mii Sovietice, eforturile de- LĂ CA TOATE OBIECTIVELE neraţie n-a avut asemenea con TULUI DEMOCRAŢIE! POPU
ilor şi reducerea treptată a pre Planul de stat pe 1960 a fost ; de întregul lagăr socialist diţii de viaţă, de muncă şi învă LARE !
le Colective cu seminţe de soi, ţurilor la mărfurile de consum, realizat în proporţie de 103,6 la tru apărarea păcii au avut PREVĂZUTE VOR FI REALI ţătură. Patria socialistă cere să-i
animale de rasă şi altele. sută. Faţă de creşterea medie a- uitate pozitive în viaţa inter- consacraţi toată puterea voastră TRĂIASCĂ SI ÎNFLOREAS
nuală a producţiei industriale de CĂ SCUMPA NOASTRĂ PA
In transporturi şi TRIE - REPUBLICA POPU
LARĂ ROMINĂ!
telecomunicaţii salariul real va creşte cu 40-45 13 la sută prevăzută in. planul Consiliul
la sută faţă de nivelul din a de şase ani, în anul 1960 a fos al Frontului Democraţiei Populare
Pentru dezvoltarea capacităţii doua jumătate a anului 1959-
transportului feroviar se va mă- Veniturile reale ale ţărănimii realizată o creştere de aproap
17 la sută. Industria grea, ii
Sala mare a clubului munci Io Cogirul de azi — Dar pentru ca oraşul nos Propuneri însemnate re noi realizări
toresc din Cugir a cunoscut din tru să fie tot mai frumos, au
arătat vorbitorii, trebuie sâ-l în treg u l colectiv ae la. fauiu-
nou animaţia specifică marilor gospodărim tot mai bine. ca II U.I.L. Sebeş, din cadrul Zilele trecute, tov. Ida Jurco- evidenţă realizările înfăptuite in
festivităţi. Cele 400 fotolii din văţ, candidată in circumscrip anii regimului democrat-popuhr
sală au fost ocupate pînă la Minări de oraşul lor, pînă sinţă oamenilor muncii. T In acest scop ei au propus în tr e p r in d e r ii fo r e s tie r e , s - a ţia electorală raională nr. 5, Ha
ultimul loc. Muncitori, funcţio mai ieri o comună, cetăţenii aceşti ani s-au mai con ţeg s-a intilnit cu alegătorii din în sat, au făcut o serie de pro
nari, ţărani muncitori, tineri şi care au luat euvintul in ca patru cămine moderne ; să se construiască peste rîu uv în tîln it de cu rin d ou c a n d id a puneri importante. Printre aces
virstnici, s-au adunat pentru a drul adunării au vorbit despre satul Gâuricea.
se întilnl cu candidaţii lor în transformările mari înfăptuite nefamilişti cu 500 locui pod din beton, care să lege tul lor pentru circum scripţia e- Cu acest prilej, au luat cu- tea se numără electrificarea sa
cartierul Cîndenl de restul ora iectorală raion ală nr. 5 Sebeş, tului, termîharea construcţiei că
frumos şi modern club şului. să se pietruiască unele tov. D um itru Suciu, m uncitor vintu! numeroşi cetăţeni, printre minului cultural, repararea dru
străzi, să se introducă apă po fruntaş. care Axent?. Mihăiescu, loan Pa-
toresc, un spital şi o p veloni, AAaria Para, Nicolae Gro- murilor şi altele.
Cu acest prilej, alegătorii, sali care, după ce au scos în NiCU SBUCHEA
alegerile de la 5 martie pen aici. că, deservite de 21 m.'6 corespondent
tru Marea Adunare Naţională — Ce a fost Cugirul în. avii şcoală de 7 ani şi uieunld- c tabilă in cartierul Cîndeni. De d u p ă ce au sc o s in e v id e n ţă
o cant,i. na., maga.zine
şi sfaturile populare. Cetăţenii capitalismului ? Un sat sărac asemenea, s-a propus înfiinţa realizările' obţinute pînă acum,
din Cugir s-au intilnit cu acest şi fără viitor, cu uliţele pline na de ieri a devenit' rea unei fabrici de gheaţă, a au făcut o serie de propuneri. La sfat cu Nagy-baci
unui centru de desfacere a pe A stfel, tov. Aurel M unteanu
prilej cu tov. ing. Glieorghe de noroi — a spus muncitorul noastre un oraş tînă:' trolului şi a buteliilor de ara m aistru tîm plar, a propus re C e tă ţe n ii dtiin s a tu l M âşdat A stfel, s-au reparat drum urile
pararea străzii care duce din s-a u in tiln it de curind cu to şl şan ţu rile pe o d istan ţă de
Froăan, candidat pentru alege loan Dăian de la U.M. cugir. ritor. Toate acestea c p0 varăşul Iosif Nagy, candidat 500 m ., s-au con stru it două fin -
gaz, plantarea de pomi orna o ra ş la fa b r ic ă şi în fiin ţa r e a u- pentru circum scripţia electora tln i publice şi altele. Pentru
rile de deputaţi In Marea Adu Un singur medic, deservea Cu- sibile datorită g r ljiî^ W lă C om u n ală nr. 6. viitor, alegătorii au propus să
mentali şi fructiferi pe străzi. nei creşe pentru copiii m unci con stru iască două fititi I pe
nare Naţională, ing. Ntcoăîm gvrul şi alte 10 sate. şi guvernului noştri Cetăţenii oraşului Cugir au torilor forestieri. Tov. Florea- Din discuţiile purtate a reie păşuni pentru adăpatul v ile
Oberan, a propus pietruirea şit că in u ltim a p erioada s-au lor. să îm p rejm u ia seă cu gard
Roşea şi Maria Crăciun, candi In anii puterii populare, Cu Cu mlnărle in 'gh;0ri>it hotărit să sprijine prin muncă stră zii Ion C rean gă şi ilu m in a obţinut rezultate frum oase localul grădiniţei de copii.
voluntară toate acţiunile de în tul ei. Tov. D anii O rdean, a in g o sp o d ă rirea oircu m scrip ţiei.
daţi ai F.D.P. pentru alegerile girul a devenit cu totul altul- de aceste realizcfs*rul
de deputn,ţi în sfatul popular Acolo unde odinioară creşteau Viorel Seni, pro roan frumuseţare a oraşului. propus prelungirea ’ liniei au to
regional, Dumitru Sasu şi loan bălăriile, se (nalţă azi noile Rusu, muncitorul ^ Du b u zu lu i lo c a l I.G .O . p în ă la
Cîmpeanu, candidaţi în circum blocuri. Aproape 500 de apar bleş şi loan Ghil ^ °'nu
scripţii electorale raionale. tamente au fost date in folo lus David şi alţi1 ROMULUS LAI. | U.I.L.