Page 59 - 1961-02
P. 59
NF, IMZ DRUMUL SOCIALISMULUI I*'30 3
A l F. D. P. VĂ PREZENTAM: ANUNŢ \
¦ M ă de ?GOSPODARII AGRICOLE COLECTIVE Şi ÎNTOVĂRĂŞIRI
S&+S\S% ' •; . rţ , r *. •* . 1
Zilnic, la redacţia ziaru•' vitâtea sa de gospodar harnic Tot cu sprijinul deputatei, pe \ Contractaţi ca „ AGROSEM-ul\it
lui. nostru sosesc zeci ¦de strada Ilie Pintilie, s-au amena {suprafeţe cît mai m ad cu trifoi, lucerna,\
scrisori. Jn marea lor mci- şi priceput. El a fost. propus de jat prin muncă voluntară rigo \ghizdei, sparcetă, ierburi, cînepâ şi>
joritate, acestea ne .aduc lele şi s-a: prelungit conducta de {fasole, asigurînda-vă prin aceasta mari\
veşti despre 'candidaţii, t. trei ori1' eonsecuţiv candidat de apă potabilă. \beneficii.
F.D.P. In fiecare 'SGrisoâre
se vorbeşte despre un om deputat in sfătui popular comu De aceea, Tn alegerile de la 5 ^ Corafractărsle se p©$ fa ce ara fîe»
hărriic, priceput gdspcdar, martie, cetăţenii circumscripţiei
nal. Şi de fiecare dată s-a dove electorale orăşeneşti nr. 6 Alba Un şantier mic. Aici lucrea comandă întregul proces de pro <care raiora prim ageimfîi raoştri, sau la j
lulia, au propus-o din nou can ză doar cîţiva montori şi sudori. ducţie, însoţitorul nostru a ţinut
dit a fi 'Iar înălţimea sarcinilor. didată pe tov. Ana Schuster. Cu toţii sînt tineri, ca majori să precizeze : !sediul Sectorului inferraiona! Alba*
tatea constructorilor de pe şan
Irf satul Topliţa, la majoritatea ANA PĂŞTEANU tierele hunedorene. Dar deşi —: Staţia centrală automată zlu lia din C a fe a M ofilor nr. 5.
şantierul este mic, noua insta de'preparat betoane va furniza
acţiunilor obşteşti, a- fost in 1 1 ' POP laţie are o mare importanţă betoanefe necesare fundaţiilor
pentru constructori. Este vorba furnalelor de mare capacitate
frunte, învăţătorul Virgil Pop din Nă- de staţia centrală automată de care se construiesc chiar peste
dăştia Inferioară este apreciat preparat betoane. La prima li linia ferată.
'fruntaş la locul:de 4niăhiW r: Faptele lui l-au recomandat de către cetăţeni pentru activi nie s-au făcut probele necesa
şi in acţiunile obşteşti, lată- din nou drept.candidat al F.D.P. tatea depusă la şcoală şi în gos re,. toate agregatele comportîn- — După informaţiile primite,
citeva din relatările cores Cetăţenii din circumscripţia e- podărirea comunei. Astfel, cetă du-se foarte bine. Acum se lu acolo se va turna o însemnată
pondenţilor noştri desorp ţenii au muncit voluntar pentru crează intens Ia montarea celei cantitate de beton. Staţia va pu
candidaţi ai F.D.P. in ale lectorală orăşenească nr. 156 construirea unui cămin cultural, de a doua linii. tea asigura cerinţele construc
gerile de la 5 martie: care s-a dat în folosinţă de cu- torilor ?
Hunedoara, l-au propus pentru rind. La această acţiune, a con Mai înlîi trebuie să spunem
tribuit mult şi Virgil Pop. De a- că aproape toate materialele — Cu siguranţă. La fiecare
a patra oară candidat în alege semenea, învăţătorul desfăşoară necesare acestei staţii — benzi 2 minute se Va produce o sar-
o activitate rodnică pe linie cul transportoare, cîntare, instalaţia iă. înseamnă că intr-un schimb
rile de la 5 martie. turală. de 8 ore la o singură linie, se
electrică — au stat neîoiosite realizează 400—500 m.c. beton.
0HE0R6HE mm$»... C. SCHRAA1EL Pentru toate acestea, Virgil mult timp în depozitele între Vreau să mai adaug că instala iraiusiim /yuroufuuii m aiid
Pop a fost propus recent să can prinderii, rămase de la alte con ţia este proiectată în aşa fel
Pe bătrinul miner îl cunosc m SOHSfSTER dideze pentru a treia oară în a- strucţii. Un grup de construc incit să se poată produce 4 re S trad a M oţilor nr„ 15, te le fo n 2
aproape toţi locuitorii din Ghe- legerile de deputaţi in sfatul tori s-au gîndfit să le folosească ţete de betoane dună cum vor
lar. De 21 de ani lucrează ca Cetăţenii circumscripţiei, elec popular comunal. pentru a traduce în tapt inova cere constructorii. La etaj, aco Vinde
miner, in acest timp a acumulat torale nr. 6 din oraşul Alba lulia ţia propusă de ei, realizarea li lo unde a-ţi văzut cabina de
o bogată experienţă în rhuncă. o cunosc bine pe tovarăşa Ana CAROL BUDID nei staţii centrale automate de comandă, va fi şi un laborator do întreprinderilor de stat
Din experienţa acumulată, tine Schirster. Ea a fost aleasă de betnqne. tat cu aparate care să asigure şi cooperatiste, fără repartiţie
rii mineri au primit deseori sfa putată a lor, prima dată, in a- operativ analizele betoanelor
nul 1956. Cu toţii o cunosc ca De la începerea primelor lu produse. Un alt avantaj constă m Rulmenţi diferiţi
turi şi învăţăminte. Pentru hăr pe o tovarăşă hotărîtă şi cu ini crări n-a trecut mult timp si în faptul că fiind în apropierea
nicia sa, tov. Gh. Oncoş a fost ţiativă. Cind cetăţenii au propus iată că prima linie a staţiei de şantierului, betonul va îi trans m Conductori M in a j diferite dimensiuni
decorat cu Medalia Muncii .şi- cu să se repare strada, cu sprijinul preparat betoane a început să portat cu maşini basculante.
Ordinul Muncii clasa a IlI-a. deputatei, s-a transportat pietri producă. Noua instalaţie este
şul necesar, iar cetăţenii au fost complet mecanizată şi automa Proiectul ca si execuţia aces
Dar comunistul Gheorghe On mobilizaţi la împrăştiatul lui. tizată. De la un pupitru de co tei importante instalaţii este ro
coş este cunoscut şi pentru acti- mandă se conduce totul. Nisi dul unei munci entuziaste, a
pul, pietrişul şi cimentul se unui grup de ingineri, tehni
-if cîniăresc automat. apoi pornesc cieni şi muncitori de la între
pe bandă pînă ia betoniere, ca prinderea de construcţii siderur
re în afară de mărime nu se gice din Hunedoara. Din acest â Fiîinguri diferite t
deosebesc cu nimic de suratele colectiv fac parte inginerii Emil
lor îrifîlnife pe şantiere. Descăr Moldovăn. Mihail Popcscu, teh • Calilurî de tracţiune diferite
cat din vagoane, cimentul este nicianul Alexandru Munfeanu.
purtat pe benzi — 11 la număr Inovaţia aceasta va aduce a- • Curele de transmisie şi frapezoidaie diferite
— şi apoi de un elevator pînă nual economii în valoare de
!a pîlniile în care se întîîneşte circa 1.000.000 lei. • Freze, tarozi, burghie şi alte scule tăietoare
cu pietrişul şi nisipul. Am re
ţinut faptul că intr-un singur ...Şi în primăvară, cine va vi « Diferita alte materiale
schimb vor lucra aproximativ zita şantierul, unde se ridică
« '/¦ 10 oameni. cele mai mari furnale ale pa Lisfeîe de stocuri se pot consulta la sediu! frustului.
¦¦, v triei — obiectiv principal din
Inginerul Mihalţ Popescu. ca planul de 0 ani — va constata --0-*O -O* -*-¦ -ë ¦* * * • •« >••HT» ’**•*•«•
:ţ re a condus lucrările de insta cu surprindere că deşi Ia fun
V:............ NtFMEfË - ¦ lare a părţii electrice, ne-a fur daţiile acestor giganţi se toar
nizat citeva cifre interesante, nă betonul, lipsesc totuşi beto
care vin să ilustreze şi mai bi nierele. cf-n t&ată I
ne importanţa noii instalaţii.
ROZALIA IMRE, ¦ IOACHIM GHERMAN, FIRVONIA BREAZ, Subliniind că un singur om poa MIRCF.A NEAGU ţara
tehnician la întreprinderea te conduce de Ia pupitrul de
muncitoare la Exploatarea minieră Barza., este candidat, colectivistă din Mihalţ, can m PMGMMULSE sînf cunoscute şi
minieră. Lonea, candidează pentru alegerile de deputaţi didează in alegerile ele la 5
pentru alegerile âe la 5 mar in Sfatul popular regional în martie in circumscripţia e- JLUU6 apreciate produsele
tie, în circumscripţia electo lectorală regională nr. 7. întreprinderii
rală regională ni: 64. circumscripţia electorală re
gională nr. 14 Bătţa. „Vinalcool“!
din Alba lulia î
Brigada artistică 'ţ p ,
de agitaţie 18 FEBRUARIE 1961 VINURI AH
La gospodăria agricolă colec Consfătuirea de producţie din operativă a manevrelor. Pentru crete. Acarul Carol Budiu de pil PROGRAMUL 1: 5,40 Melodii popu
tivă nou înfiinţată, diri Oarda de 5 februarie a fost aşteptată cu deplina siguranţă a circulaţiei
Jos, raionul Alba,, â luat fiinţă multă nerăbdare de către cefe este necesară in primul ririd cu dă, s-a angajat să realizeze in lare romîncşti; C?,30 Emisiunea pentru
o brigadă .artistică de agitaţie. riştii staţiei Călan. Ea se deo noaşterea perfectă a tuturor ins
Brigada este condusă de Pavel sebea de celelalte din două mo trucţiunilor de către întregul per fiecare lună economii La rechi sate: Radioreportaj: prin laboratoarele
Popa, secretarul organizaţiei de tive. tn primul riad pentru că sonal, întreţinerea aparatelor şi
bază U.T.M. Din brigadă fac se ' fărea bilanţul unei luni de instalaţiilor în cea mai bună sta zite in valoare de 100 lei. Eco Institutului de cercetări agronomice din
parte 15 tineri şi tinere, printre la pornirea întrecerii socialiste re de funcţionare, tn acest sens,
care Ioan Lupşa, Nicolae Dră- iritre ei şi cei de la staţia C.F.R ceferiştii au luat din timp mă nomia pe care a realizat-o în lu Bucureşti; 7,30 Sfatul medicului: He
ghici, Bleonora Balauru, Ana Cugir, şi in nl doilea tind, pen- surile necesare. Accentul l-au
Barbu, Lucreţia Josan, Maria ttu că aveau de stabilit măsuri pus pe organizarea întrecerii so na ianuarie se ridică la peste 120 patita epidemică; 8,00 Din presa de şi RACHIURI naturale
Drăghici, Viorel Oncoş şi Eu concrete în vederea intimpinării cialiste ne profesii. Lupta pentru
gen Muncuş. Zilei ceferistului. Din această cîştigarea titlului de fruntaş in lei. astăzi; 9,30 „Salutul cravatelor roşii" 0
cauză şi referatul prezentat de întrecere á conchis la o mai bu
Ajutată de comunistul Petru tov. Mihai Lemne, şeful staţiei, nă organizare a muncii. Nor- Dar, realizările frumoase pe — program de cîntece pioniereşti; 11,30 de ce mai bună calitate : •••#**4 ;•sa
tosua, brigada a reuşit să pre a fost ascultat cu îndreptăţită' e- mele tehnice de incărcare-descăr care le-au obţinut ceferiştii din Muzică romînească de cameră; 12,30
gătească în scurt timp un fru- moţie: . care-au fost respectate întocmai, FI *i
mos program închinat alegerilor întreţinerea aparatelor şi insta Călan în luna ianuarie se dato Ansambluri corale din ţâri prietene; IV*‘»•*4»' ¦<*««!
de la 5 martie. Acest program a — Plănui la prestaţii a fost laţiilor a începui să se facă cu »J••
şi fost prezentat la întilnirea din *depăşit în cursul lunii trecute multă atenţie : rnacazele, ochela rează şi instructajului pe care îl 14,00 Muzică populară romînească in
tre candidaţii F.D.P. şi alegăto cu 5,8 la sută. Media de staţio rii de la semafoare şi prevesti
rii din comună. nare ia incărcare-descărcare a toare sînt acum mai curaţi, ca fac periodic pentru cunoaşterea terpretată de Georgeta Atighel şi Pa
: fost tedusă. cu 3 ore pe vagon. aricind.
Carnaval al celor In afară de aceasta, n-am avut instrucţiunilor de circulaţie şi a- vel Tornea ; 15,45 Actualitatea literară Vizitaţi cu î ncredere
nici un fel de accident — a spus întrecerea socialistă pe profe
mici el printre altele. Făptui că am sii a cuprins întregul personal plicării metodelor avansate de în ziarele şi revistele noastre; 16,15
obţinut titlul de fruntaşi în intre-
Zilele trecute, copiii grădini !cerea socialistă dintre staţii, tre- al staţiei. Fruntaşii întrecerii pe muncă. Una din metodele aplica Vorbeşte Moscova 1; 17,30 Roza vîn-
ţei cu orar redus nr. 2 din Deva, ,bule să constituie pentru noi un
şi elevii şcolii de 4 ani, secţia nou imbold în muncă... luna ianuarie sint acarii Carol te de ei cu mult succes este me turilor (reluare) ; 19,05 Scrisori din
germană, sub îndrumarea educa
toarelor Stăedel Anelisa şi Cîştigarea locului fruntaş în Rudiu şi Niiă Udrea, magazio toda sovietică „Kovaliov“ de ma ţară ; 20,00 Transmisie din Studioul de Magazinele cooperativelor de consum
Sehuller Gerda, au organizat un intrecera socialistă este rezulta
interesant carnaval, la care s-au tul eforturilor depuse de între nerii Nicolae Mînclrescu şi Ni nevrare a vagoanelor în grupuri, concerte,' a concertului orchestrei de din raionul Alba, unde veţi găsi tot>
făcut treceri îh revistă a măşti gul. colectiv al staţiei Călan. Ca prin care au redus simţitor tim studio a Radiotelevizlunii; 22,30 Mu
lor, prezentări de dansuri şi cm- *să obţii o depăşire a planului de colae Tătulea, casierul toan d o felul de articole de sezon ca :
tece. prestaţie este necesară o urmă pul de manevră. j zică de dans; 23,15 Muzică de cameră.
rire iriguroasă a încărcării va ra, impiegaţii de mişcare Cris- ®fesăfuri de bumbac, lînă şi mătase ;
goanelor şi o executare cit mai ...Intr-unui din birourile sta- i • PROGRAMUL II : 14,08 Muzică u-
tea Apăvăloae şi Maria Miuţes- ® tric o ta i© ;
tiei C.F.R. Călan se află un gra şoară ; 15,00 „.Eliberarea patriei şi cons
cu. Cu ocazia consfătuirii de pro ® pînză albită, şSfon, olandină, diferite
fic de întrecere între ture. Pe el truirea socialismului, oglindite în crea pupilsiurS etc. ;
ducţie anterioare, fiecare dintre
sînt trecute zilnic numărul tone ţia compozitorilor noştri; 16,15 Melodii © îrîcăSfămirde ;
ei şi-au luat angajamente con- Ü articol© de galanterie ;
lor încărcate şi descărcate, nu populare romîncşti interpretate la vioa
\ ® articole de us casnic ;
mărul orelor de staţionare ca şi ră de Fănică Stănescu-Romîneşti; 17,30
H dulciuri, băutura spirtoase şi natu
realizările ce se obţin la princi Cronică electorală; 18,25 Pagini alese ra le şi vinuri de masă.
palele obiective ce şi le-au pre din operete ; 19,30 Pe taine internaţio
văzut in consfătuirea de produc nale ; 20,20 Noapte bună, copii: „Ie
ţie din 5 februarie, in vederea dul şi aritmetica“, poveste norvegiană ;
întimpinării Zilei ceferistului:
depăşirea planului de producţie 20,30 Muzică uşoară sovietică ; 21,35
cu 15 la sută, reducerea timpu Muzică de d an s; 22,28 Simfonia nr. 25
lui mediu de staţionare cu 2 ore de Miaskovski; 23,15 Muzică de dans.
pe vagon, expedierea unui tren
marsrută in plus...
C. GHEORGHIU
Iw W W N A A / V S A / V W V W W W W V V V W W V W V W \ A / V S V W ^
Toafe sectoarele peste 18 FE B R U A R IE 1961
Colectivul minei Petrila a ob Astfel. încă din primele zile chipe. Locurile de muncă din le şi material lemnos s-a făcut DEVA : Soldaţi fără unifor O. C. L. produse industriale Deva \
ţinut în luna ianuarie cele mai ale lunii ianuarie, au fost reor acest sector au fost mai bine mă ; ALBA IULIA : Miciman pune la dispoziţia cumpârătorilor
frumoase rezultate în producţie ganizate locurile de muncă, iar aprovizionate cu materiale. în cantităţi suficiente. Panin : Mantaua ; ORAŞTIE : un bogat sortiment de mărfuri ca:
pe bazinul carbonifer al Văii conducerile sectoarelor, sub în Se poate spune că rezultatele Culisele varieteului ; Generalul
Jiului. Minerii de aici au dat drumarea organizaţiilor de par La sectorul III s-au introdus Della Rovere ; BRAD : Mexicul @ pînză albită;
peste sarcina de plan 4.340. to tid, au trecut la repartizarea noi maşini şi utilaje pentru a acestui sector se datoresc şi cîntă ; HUNEDOARA: Scrisoa @ olandină diferite culori;
ne cărbune energetic şi au ob sarcinilor din plan pe fiecare veni în sprijinul muncii mine faptului că minerii au avut în re neexpediată ; HAŢEG : Le ® şifon şi diferite puplinuri
ţinut un randament mediu de brigadă în parte. Birourile orga rilor. A fost introdusă în aba exploatare două abataje fron gea e lege ; ILIA : Vise de du @ dejalen;
1,234 tone pe post. Menţionăm nizaţiilor de partid au reparti tajele din straturile IU şi IV o tale cu susţinere metalică. minică ; PETROŞANI : lize ; ® crep cămăşi etc.
că toate sectoarele au extras zat la locurile de muncă cheie maşină de încărcat de tip Tizoic ; SIMERIA : Culisele va
cărbune în afara sarcinilor de membri şi candidaţi de partid K.N.L.-30. Cu ajutorii! acesteia, Fruntaşe în întrecerea socia rieteului ; LONEA : in pragul M ărfurile de mai sus se găsesc spre
plan. De asemenea, colectivul cu bogate cunoştinţe profesio minerii au sporit viteza de a- listă desfăşurată în luna ianua vieţii ; SEBEŞ : Dardée ; TE- v în za re fa m agazinele O . C . L. produse j
nale. vansare a frontului de lucru de rie pentru îndeplinirea şi depă IUŞ : Blană de vizon ; ZLATNA: industriale din Deva, C ugir şi Simeria.
exploatării a primit din partea la 2 m. pe zi în medie. Ia 5 m- şirea sarcinilor de plan la toţi Copiii minune ; APOLDUL DE
preparaţiei, un leu pe tonă, bo Conducerea administrativă a pe zi. Rambleierea a fost mai indicii s-au situat brigăzile con SUS : La răscruce de drumuri.
nificaţii pentru calitate. minei, sub îndrumarea comite bine organizată, in acest scop, duse de Victor Peler, Ştefan Mi
tului de partid, a luat de ase conducerea sectorului a luat mă hai de la sectorul 1, Gheorghe PENTRU 24 ORE
Un aport deosebit în obţine menea măsuri de introducerea suri ca să nu se Iacă în acelaşi Micher, Gheorghe Nîstor — sec
rea acestor succese l-au adus în procesul de producţie a unor timp rarribleieri în mai multe torul II, Marin Simion, Dumi Vreme schimbătoare cu cerul mai
sectoarele III şi II, care au dat noi utilaje şi perfecţionări teh abataje. tru Cîşlariu — sectorul IM şi mult noros. Temperatura staţionară
peste plan 1.979 tone şi respec nice în exploatarea cărbunelui. Pamfil Crainic şi Kada Emeric va fi cuprinsă ziua intre 3 şi 8 gra
tiv 1.257 tone cărbune. Rezultate frumoase au obţinut de la sectorul IV. S-au mai e- de, iar .noaplea intre —1 şl —0 gra
La sectorul II bunăoară, suc şi minerii sectorului IV, Aici s-a videnţiat maiştrii Gheorghe Ce- de. Vînt slab de la nord. Dimineaţa
Aceste rezultate se datoresc cesul s-a datorat folosirii fore- naru şi foan Demeter. şi seara ceaţă locală.
unei munci bine organizate, tra zei de tip 5.R.M. 3 U în stra pus un accent deosebit pe îm
ducerii în fapte a planului de turile subţiri, precum şi între Colectivul exploatării miniere
măsuri tehnico-organizatorice cerii socialiste însufleţite care bunătăţirea transportului. Dato
întocmit încă Ia sîîrşitul anului s-a desfăşurat între brigăzi şi e- Petrila este hotărît să obţină în
hecut. rită acestui lucru, aproviziona viitor rezultate si mai frumoase
m munca.
rea minerilor cu vagonete goa
T. DUMITRU