Page 61 - 1961-02

t!—U*“Vt**-'"- •rr*'•r^
Anul XIII. Nr. 1913
BiSanf strălucit
program îngyfie
intr-o atmosferă de caldă însufleţire. Prevederile enunţate in Manifestul
oamenii muncii din întreaga ţară se F.D.P, din 1957, hotăririle Congresu-
pregătesc să intîmpine alegerile de de-
puiaţi pentru Marea Adunare Naţio-
nală şi sfaturile populare ce vor avea
lac la 5 martie.
In dogoarea furnalelor şi cuptoarelor,
ş; in adincurile minelor, pe şantierele
de construcţii, oamenii muncii din re-
giune desfăşoară cu entuziasm marea
intrecere socialistă pentru a-şi spori tru totdeauna exploatarea omului de
aportul în lupta pe care o desfăşoară către om. Poporul muncitor este de-
întregul popor pentru a da viaţă mă- plin stăpîn pe munca lui, stăpin în ja-
reţului program al desâvîrşirii con- ra sa liberă şi independentă,
strucţiei socialiste elaborat de cel de-al Poporul nostru vede că fiecare cifră
II 1-lea Congres al Partidului Munci­
toresc Romîn. Muncitorii din G.A.S. şi
S.M.T., ţăranii colectivişti şi întovără­
şiţi se pregătesc intens pentru cam­
pania agricolă de primăvară de succe­
sul căreia depinde în mare măsură
obţinerea unei recolte bogate în acest
an.
In numeroase întruniri eleclorale
masele de cetăţeni — muncitori, ţă­
rani muncitori, intelectuali, tineri, fe­
mei — se întilnesc cu candidaţii lor,
discută cu grijă şi simţ gospodăresc
problemele regiunii, raioanelor, oraşe­
lor, comunelor şi satelor.
Cu un sentiment de profundă satis­
facţie, milioanele de cetăţeni au luat
cunoştinţă ieri de Manifestul Consiliu­
lui Central al Frontului Democraţiei
Populare.
Parciirgind cu privirea rîndurile a-
cestui document de mare însemnătate
politică în care este înfăţişat bilanţul
strălucit al realizărilor obţinute de po­
porul nostru in decursul ultimilor
ani şi programul însutleţitor al viitoa­
relor înfăptuiri, cei inai în vîrstă din­
tre no, îşi vor aminti ţâră îndoială
de farsele alegeri din trecut şi de ma­
nifestele pline de promisiuni demago­
gice ale partidelor burgheze. In con-
trast copleşitor cu aşa-zisele mamteste
electorale din trecut, Mamlestul Con­
siliului Central al Frontului Democra-
),w Populare înfăţişează sobru şi cum­
pănit nenumărate fapte pe care le
vedem şi lc putem pipăi, realizările în­
făptuite în ţara noastră de la ultimele
alegeri, grija caldă pentru om şi ne­
voile sale, încrederea adîncă in for­
ţele inepuizabile şi în viitorul poporu­
lui nostru.
—OOC— ----- rilor celor ce muncesc, pentru ridicarea
nivelului de trai. Oamenii mucii simt
o La întreprinderea forestie­
ră Dobra s-a prevăzut ca în
196} să se instaleze încă trei
luniculare W'yssen şi un deco-
vil autotractat
In luna ianuarie au fost pu­
se deja în funcţiune decovilul
autotractat în parchetul Oha­
ba şi funicularul Wyssen în par­
chetul Dosul Rîului.
® Tot la I.F. Dobra, în l'1
zile din luna februarie s au coj
lectat 22.300 kg. fier vechi, ca­
re au fost predate I.G.M.-ului.
Colectivul întreprinderii s-a an­
gajat ca în acest trimestru să
colecteze încă 15 tone fier
vechi.
PETRU IEINCARU
directorul I. F. Dobra
o Pionierii detaşamentelor 1
i şi II din unitatea 75 Teiuş, au
^ făcut o vizită la Depoul de
\ locomotive din localitate, pen-
ţ rrt; a cunoaşte din realizările !
) harnicilor muncitori ceferişti.
^ Pirrn¦'»’-ii au vizitat depoul, ate-
^ lierul cu strunguri fabricate în
ţara noastră şi au făcut cunoş-
ţj tinţă cu revizorul de locotno-
) tive Nicolas Almăşan, parfici-
r pant la grevele din 16 fe-
) bruarie 1933 de fa Griviţa.
} Cu prilejul vizitei, 5 şcolari
fruntaşi la învăţătură şi disci­
plină, au fost primiţi în rîndu-
ri’e pionierilor.
V. P ERTA
instructor superior
o In sala căminului cultural
din Pui, s-a desfăşurat raza co­
munală a celui de^al VI -l-ca
concurs al echipelor artistice
de amatori.
La sfîrşitul concursului, echi-
^ pa de dansuri de la G.A.C. Ga-
\ laţi, fluieraşi! din satul Fizeşti
\ ÎI, brigada artistică de agita-
\ ţi» din Pui, s-au clasificat pe
\ locul I.
\ /VIIRCEA DA.ÎU
> învăţător
,__ / U-V~v
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VA !
SSmbătă 18 feb r u a r ie 1961
lui al Il-lea al P.M.R. au fost înde-
plinite, iar într-un şir de domenii de-
păşite. Oriunde îţi îndrepţi astăzi pri-
virea, pe întregul cuprins al ţării, vezi
semnele minunate ale vieţii noi, marile
schimbări aduse de orînduirea socia-
listă care a învins pentru totdeauna
în ţara noastră. A fost înlăturată pen-
şi fiecare cuvîrit din Manifest retlecta
realitatea profundă. Inlăptuirea depli­
nă a programului cuprins în Mani­
festul Consiliului Central al F.D.P,
de la ultimele alegeri demonstrează încă
o dată cît se poate de clar că între vor­
bele şi faptele partidului nu există nici
o deosebire. In ultimii patru ani s-au
înălţat sute de fabrici şi uzine, com­
binate, termo şi hidrocentrale. Noile con­
strucţii industriale care se profilează
pe meleagurile Hunedoarei, marele la­
minor bluming şi laminorul de 650
mm., noua secţie de oţelărie, noile
baterii ale uzinei cocso-chimice, puter­
nica termocentrală de la Paroşeni, nu­
meroasele secţii noi construite în în­
treprinderile regiunii stau mărturie ne­
clintită a acestor măreţe înfăptuiri.
Producţia industriei noastre întrece
azi de 5 ori nivelul dinainte de răz­
boi. O mare dezvoltare cunosc ramu­
rile hotăritoare pentru avintul întregii
economii, industria siderurgică, con­
structoare de maşini, energetică, in­
dustria chimică şi a petrolului.
Profunde schimbări s-au petrecut şi
în agricultura ţării. Cea mai mare par­
te a ţărănimii a păşit pe calea arătată
de partid — calea agriculturii socia­
liste. La sfîrşitul anului 1960 sectorul
socja)jst cuprindea «3,7 la sută din su-
praiaţa arabilă a ţării. Pe ogoarele pa­
triei lucrează astăzi 43.000 tractoare,
peste 17.000 combine pentru păioase,
32.000 semănători şi numeroase alte
maşini, toate produse de industria noas­
tră.
Ca urmare a dezvoltării economiei,
a sporit avuţia ţării, ceea ce a dai
posibilitate partidului şi guvernului să
ia noi măsuri pentru sporirea venitu­
tot mai puternic că ceea ce se înfăp­
tuieşte este spre binele şi in folosul
lor. Pe măsura realizărilor obţinute în
creşterea productivităţii muncii şi re­
ducerea preţului de cost au fost sno-
rite salariile muncitorilor, inginerilor
şi tehnicienilor, cadrelor didactice şi
medicale, lucrătorilor din comerţul
de stat şi cooperatist şi al-’
tor categorii de oameni ai muncii în-
(Gontinuare în pag. 4-a)
In clişeu: Tractoarele S-M.T. Alba Iulia gata să pornească spre ogoare.
Pericolul
a fost evitat
In ziua de 11 februarie -j
a t. trenul de marfă 2533 }
[[ trecea in plină viteză prin
staţia Turdaş. Impiegatul
C de mişcare Ion Pirvu, asis- i
tind la trecerea trenului, a
" observat că la vagonul nr ]
f 419675 foaia principală de )
î la arcul de suspensie era
t ruptă. Imediat a început să ţ
(. dea semnale de oprire, dar j
fiind pe partea fochistului, 1
L __ii_e_ca_nJicul nu Ir vedea.
Agentul Viorel. Andrica }
de la friria de semnal, din j
( urma trenului, văzind sem- »
t nalele date de impiegatul 1
( de mişcare, şi repetate de
t acarul Viorel Sirbu de la )
cabina de la ieşirea din 1
i staţie, a tras semnalul de I
L alarmă.
î. După oprirea trenului, j
r mecanicul, împreună cu im- >
ţ piegatul de mişcare, au ve- ^
M a r c a f a b r i c i i »m în d r iarificat trenul şi au consta- >
tat că intr-adevăr foaia j
t, principală de ta arcul de ,
[ suspensie era ruptă.
, Pentru a nu provoca per- j
r turbaţii în circulaţie si sta- >
(¦ fionări inutile de vagoane, -j
mecanicul toan Baltă din "J
f. depoul C.F.R. Simeria, s-a -1,
angajat să remorcheze tre- j
[ nul pină la staţia Simeria, I
cu foarte mare atenţie şi cu j
viteză redusă.
...Trenul a ajuns în sta- j
ţia Simeria în bune concli-
(. faini. Dacă şi-ar fi conţi- ţ
nuat însă drumul în plină-A -
viteză, se puteau 'provoca -j
mari pagube. Datorită vi- î
f gilenţei ceferiştilor, perico- ^
[¦ iul a fost înlăturat.
EMIL CRF.TU }
corespondent -» Călan minereu de bună calitate. Selec-
1 c —J <— l •— >'— 1 1— J i__ / \.—J i___Tv.
Cu planul de reparaţii îndeplinit
C orespondentul nostru, tov.
Sim ion B răteanu, Inginerul şef
al S.M.T. Alba Iul ia, ne com u ­
nică o veste îm bucurătoare.
Prin m unca en tu ziastă pe care
au desfăşurat-o, m ecanizatorii
acestei staţiuni au realizat pla­
nul de rep a ra ţii la tr a cto a re şi
m a şin i a g rico le In p ro p o rţie de
100 la su tă , in c ă de la 12 f e ­
bruarie a.c., cu 8 zile în ain te
de term enul p lanificat. In a- din cam pania de prim ăvară.
4 padini 20 bani
j cipanţi au vorbit cu mîndrie
> despre realizările înfăptuite în
Comunistul Nlcolae Almăşan este apreciat de către mecanicii de loco­
motivă din depoul G.F.R. Teiuş, pen tru munca sa de calitate, conştiin­
cioasă. Recent, cetăţenii l-au desemnat candidat, de deputat pentru circum­
scripţia electorală raională nr. 38 Teiuş.
1
In clişeu: Nicolac Almăşan, revizuind o locomotivă înainte de 'ple­
care în cursă.
în tregu lu i «©lectiv
-j
C reşie rezisfenftx
cărămizilor refractare • şesc să expedieze zi de zi, la Hune­
In ultima vreme, cărămizile refrac
tare. pe care fabrica „Ceramica“ din
Baru Mare le livrează oţelarilor
din Hunedoara pentru căptuşirea oa.
lelor de turnare, au ajuns să reziste
Ia 11 — 12 turnări, în loc de 8 — 9,
cît rezistau cu cîteva luni în urmă. La
^ lectrice pe strada Moria şi plan­
aceasta mai trebuie adăugat faptul că
in perioada 1—16 februarie, au depăşii
planul Ia producţia globală cu peste
7 ia şută, , reducînd totodată procentul cotaje „Sebeşul“ din Sebeş, duce o
de rebut la 1,90 la sută. fLţă de 2,1
la sută, cît este admis.
Minereu cu con Unui'
-j
de fie r rid ic a t
¦Minerii din Teliuc continuă să li­
vreze furnaliştilor din Hunedoara şi
eela şi tim p , re'condaţionînd o
m are cantitate de piese care
m ai puteau fi folosite, ei au
realizat econom ii la preţul de
cost al rep araţiilor în valoare
de ap roap e 230.000 lei. în
P regătiţi pentru a ieşi la
ci mp, m ecanizatorii de
S.M.T. Alba Iu lia a şte a p tă doar
declanşarea lucrărilor agricole
M fw ;
o La Aninoasa — Din zori, pî-
nă-n seară (pag. 2-a)
o Mereu mai bine (pag. 3-a)
a Dezbaterile din Consiliul de
Securitate ;
o Comunicatul «ovieto-guineez:
o Declaraţiile lui A. Gizenga
(pag. 4-a).
lienînd bine sterilul in fronturile de
lucru şi pe benzile de claubaj, ei reu­
doara şi Călan minereu cu un procerii
de tier cu 1—2 procente mai ridicat.
Astfel, în prima decadă a lunii fe­
bruarie, siderita bulgări a fost mai
bună ca 2 procente, siderita măruntă
cu 1 procent, limonita de la Pădurea
Oraşului cu 4 procente.
Produse f o t mai bune
Colectivul fabricii de ciorapi şi tri­
luptă neobosită pentru îmbunătăţirea
calităţii produselor.
in acest scop, ta secţia cir­
culare au fost reamplasate ma­
şinile pe sisteme, articole şi modele,
în aşa fel încit condiţiile de muncă ale
lucrătorilor să fie cît mai bune. De
asemenea, s-a complectat mobilierul şi
5-a îmbunătăţit iluminatul in secţii.
Ca rezultat al întregii activităţi de­
puse de muncitorii, tehnicienii şi ingi­
nerii fabricii s-a obţinut un indice de
calitate superior celui planificat cu 22,6 transportat deja pe drumurile
la sută Ia tricotaje din bumbac şi cu
1,6 la ciorapi de relon.
Pentru dezvoltarea sectorului
zootehnie tu gospodăriile
a g r ic o le c o le c tiv e
îndrumate îndeaproape de or­
ganele şi organizaţiile de partid,
gospodăriile agricole colective
din regiunea noastră şi-au întă­
rit continuu puterea economică,
au dezvoltat şi dezvoltă perma­
nent fondul de bază, asigurind
în acelaşi timp colectiviştilor o
viaţă din ce în ce mai îmbelşu­
gată. Pe baza experienţei pro­
prii, colectiviştii s-au convins că
cele mai mari venituri le obţin
din creşterea animalelor.
Ţinînd seama de posibilităţile
ce există in regiunea noastră
penlru creşterea animalelor, noi,
membrii gospodăriei agricole co­
lective din Cistei, ne-am hotă-
rit să muncim mai intens pen­
tru sporirea numărului de ani­
male, proprietate obştească, pen­
tru realizarea sarcinilor trasate
de ccl de-al III-lea Congres al
P.M.R. în domeniul creşterii ani­
malelor.
In acest scop, chemăm la în­
trecere socialistă pentru dezvol­
tarea sectorului zootehnic, toate
gospodăriile agricole colective
din regiunea noastră. Propunem
ca întrecerea să se desfăşoare
pc baza următoarelor obiective-
1. Încărcătura de animale la
100 ha. teren agricol să ajungă
la sfirşitui anului 1961, la 26
bovine mari din care 15 vaci de
lapte.
2. Pînă la aceeaşi dată, nu­
mărul viţelelor să fie egal cu
numărul vacilor (15 capete la
100 ha. teren agricol).
3. încărcătura de porcine la
100 ha. teren arabi! să fie de
15 capete, (calculul se face în
Candidaţii F. D. P.
n si §§ <w> g b|
in mijlocul alegatorilor
Oraşul, tot mai frumos
Muncitorii, tehnicienii şi in­ localitate face parte din obiec­
ginerii. de la Atelierele C.F.R., tivele turistice şi că este foarte
Depoul de locomotive, I.C.I.L., frecventat de vizitatorii din
Ocolul Silvic, întreprinderea ţară şi chiar de peste hotare.
pentru prelucrarea marmurei, De aceea, drumul care duce la
gospodine şi alţi cetăţeni din acest parc, ar trebui amenajat
oraşul Simeria, s-au întllnit joi mai bine. „Noi, cetăţenii, a ară­
după-amiasă cu tovarăşul Con­ tat vorbitorul, vom da tot spri­
stantin Scarlat, membru al C.C. jinul acestei acţiuni“.
al P.M.R., candidat al F.D.P. în
alegerile de deputaţi pentru Au mai luat cuvlntul cetăţenii
Marea Adunare Naţională. La loan Popa, luliu Verntchescu,
Biro Ernest, loan Trifu, Vasile
întîlnire au participat aproape Ciocoi şi mulţi alţii. Fiecare a
600 alegători. propus lucruri interesante, care
La întâlnire, mai. mulţi parti­ pe viitor să ducă la o cit mai
bună gospodărire a oraşului.
Vorbitorii a.u arătat, de pildă, că
ultimii ani. în oraşul simeria.
Printre altele, vorbitorii au a- este necesar să. se extindă re­
mtntit despre construirea unei. ţeaua pentru alimentarea cu
noi. hale la A.telierele C.F.R.. a apă a oraşului, să se introducă
unei staţii electrodinamice pen­ iluminatul fluorescent pe stră­
tru. centralizarea circulaţiei l.a zile principale, să se intensifice
staţia C.F.R., despre îmbună­ ritmul de muncă pe şantierele
de construcţii de locuinţe din
tăţirea reţelei, comerciale şi sa­ localitate, să se treacă la pie­
nitare. despre apariţia unui truirea unor străzi etc. Pentru
nou cartier de locuinţe munci­ înfăptuirea acestor propuneri,
cetăţenii s-au angajat că. vor
toreşti- etc. munci in mod. voluntar. Ei stnt
Cu acest prilej, numeroşi ce­ liatdrift ca oraşul Simeria să
devină, pe zi ce trece un oraş
tăţeni au făcut şi o seamă de
propuneri privind gospodărirea
tot mai. bună a oraşului. Ingi­ tot mai frumos, mai înfloritor.
nerul Stelinn Radu. a arătat că I. MANEA
acum. parcul dendrologic din
Moi acţiunii gospodăreşti
Peste 250 de cetăţeni din comuna li: de 7 ani, a propus să se înceapă
Băiţa, raionul Brad au participat zilele construirea a încă 3 săli de clasă. Tov.
trecute la întîlnirea cu candidaţii F.D.P. Remus Gabor, a propus ca dealurile
in alegerile de deputaţi de la 5 martie. din jurul comunei, care sint lipsite de
In cadrul întîlnirii, cetăţenii au dis­ vegetaţie să fie plantate. Alţi cetăţeni
cutat cu mult interes despre acţiunile nn propus amenajarea pieţii de alimen­
de interes obştesc întreprinse în comu­ te, pietruirea drumurilor comunei, e-'
nă, despre realizările înfăptuite în ulti­ lectrificarea satului Trestia, îmbunătă­
mii ani. Ga huni şi pricepuţi gospodari, ţirea alimentării cu apă potabilă, ame-'
ei au discutat şi despre acţiunile ce le najarea unei pepiniere şi altele.
vor întreprinde. în viitor. Aşa, bună­
oară, Iov. Victor Tobiaş, directorul şco­ ELENA ADAM
Agenda corespondentă
® Ea întîlnirile care au avut 'toral ă
loc între candidaţii de deputaţi
in alegerile de la 5 martie şi lăcute cu ocazia întîlnirilor în­
cetăţenii din Orăştie, s-au făcut tre candidaţii de deputaţi şi a-
o seamă de propuneri menite legători se referă la extinderea
să ducă şi mai mult la înfru­ zonelor verzi în cartierele nou
museţarea oraşului. Printre a- construite. Oamenii s-au anga­
cestea se numără pietruirea jat că vor sprijini prin muncă
străzilor Crişan şi Dobrogeana voluntară această acţiune.
Gherea, prelungirea reţelei e-
a Şi în comuna Geoagiu, s-au
tarea de pomi pe mai multe făcut propuneri preţioase prin­
tre care: electrificarea satului
Geimar, împietruirea drumului
către sanatoriu, amenajarea u-
străzi. nei baze sportive etc.
6 In comuna Cut s-a propus n Mai mulţi participanţi la
printre altele să se întreţină întîlnirile cu candidaţii din ra­
drumurile în mai bune condi- za comunelor Cristur, şi Sîn-
ţitini. De menţionat că pentru landrei, au propus să se ia mă­
acest lucru, cetăţenii din Cut au suri pentru irigarea terenurilor
de pe Valea Cernei în vederea
cultivării lor cu legume şi zar­
din raza comunei peste 40 m.c. zavaturi, care să asigure o mai
bună aprovizionare a pieţelor
pietriş. din Hunedoara, Deva, Călan şl
° In oraşul Hunedoara, cea Simeria.
mai mare parte a propunerilor
funcţie de efectivul mediu a- furaje pe cap de vacă furajată,
iual j. ne propunem să însăminţăm cu
porumb siloz o suprafaţă cores­
4. încărcătura de păsări să
îie la sfîrşitul anului de 100 punzătoare. aplicîndu-i aceleaşi
bucăţi la 100 ha. teren culti­ lucrări de intreţinere ca şi po­
vat cu plante cerealiere (grîu, rumbului boabe, să obţinem o
porumb, orz, ovăz, secară). producţie cit mai m are;
5. Producţia de lapte-marfă — vom permanentiza ingriji-
să ajungă !a 2.000 litri pe cap torii-mulgători de la ferma de
de vacă furajată, din care pes­ animale, coinieresindu-i in ace­
te 90 la sută să Sie contracta­ laşi timp din punct de vedere
tă cu statul. material, pentru sporirea produc­
ţiei de lapte pe cap de vacă fura­
6. Pentru sporirea veniturilor jată ;
— printr-un program de grajd
C h em area ta în tr e c e r e bine stabilit, vom asigura o fu­
va c o îe c tlv iş tiio î' rajare cit mai raţională a vaci­
din Ciste! lor mulgătoare şi o îngrijire co­
respunzătoare.
Adunarea generală a ci>>-
băneşti vom vinde statului pe tcctiviştilor din G.A.C.
bază de contract 3.000 kg. car­ „Partizanii păcii"
Cistei
ne la fiecare 100 ha. teren a- ?
gricol.
7. Pentru fiecare vacă fura­ Comisia regională de coordo­
jată vom însiloza 12 tone po­ nare a întrecerii a stabilit ur­
mătorul punctaj după care. se
rumb siloz.
In scopul îndeplinirii şi depă­ va face clasificarea gospodării­
şirii acestor obiective, ne propu­ lor :
nem să luăm următoarele mă­ Pentru realizarea primului o-
suri : biectiv se vor acorda 100 puncte,
~ Animalele slab productive pentru al doilea 200 de puncte,
le vom schimba cu animale de pentru al treilea 100 de puncte,
mare productivitate;
pentru al patrulea 100 de puncte,
— în vederea Îmbunătăţirii pentru al cincilea 200 de punc­
calităţii bovinelor vom extinde te, pentru al şaselea 200 de
pe scară largă metoda insămin-
ţărilor artificiale; puncte, iar pentru al şaptelea o-
biectiv se vor acorda 100 de
puncte.
— vom ţine zilnic evidenţa In clasificarea gospodăriilor
producţiei de lapte, iar vacile cu se va avea în vedere şi efortu­
c.ea mai bună producţie vor fi rile depuse de fiecare unitate,
selecţionate pentru prăsită ;
pentru realizarea obiectivelor de
—• pentru a însiloza 12 tone mai sus.