Page 63 - 1961-02

Nr. 1913
CANDIDAŢI A l F.D.P. Mereu m ai bine mmom&MUL m
Colectivistă. fiam lcă
Sala era arhiplină. Venise mai toi
satul. Printre ei se atla şi Ana Dan- ciu, a adus o contribuţie însemnată.
ciu, colectivistă harnică. Era mai în- De hărnicia ei vorbesc faptele. In gos­
tr-un colţ, cu un grup de femei. Dis- podăria colectivă a fost printre frun­
cuiau ceva tare a- ... y ..............
prins. Dar discuţia
a tost curmată. De
la masa prezidiului
s-a anunţat scopul
adunării. Apoi, ci­
neva a propus ca
în circumscripţia e-
lectorală regională
nr. 33 să candideze
tov. Ana Danciu.
Sala Izbucni în
aplauze. Pe Ana
Danciu a cuprins-o
emoţia. Era mîndră
de ea. de oamenii
din jur.. mis
Satul Gelmar, ca toate satele patriei luntară, femeile au strîns de pe cîmp
noastre, s-au dezvoltat mult în anii pu­ cocenii de porumb, au lucrat la cură­
terii populare. Are acum o gospodărie ţitul păşunii etc.
colectivă tînără dar puternică. Satul a
fost radiofic.at. In viitorul apropiat, prin gională nr. 33, o apreciază pe colecti­
munca cetăţenilor se va introduce lu­
mina electrică.
INOVÂTOIttJlj
Ajuns la o virstă înaintată, cu
părul cărunt, strungarul Rudoll
Schutler e totuşi un neobosit cău­
tător al noului. Lucrează de 34
de ani la fabrica Chimică din 0-
răştie şi a realizat în ultimii ani,
12 inovaţii şi raţionalizări. Fo­
loasele aplicării în practică a fie­
cărei inovaţii sau raţionalizări,
sint evidente.
Să luăm numai dispozitivul
pentru realizarea de reductori
mari. înainte, aceşti reductori se
executau în alte întreprinderi,
ceea ce ducea la pierderi de timp
şi la creşterea preţului lor de
cost. Dar, într-o bună zi, după
multe frămîntări, strungarul Ru-
dolf Schutler a realizat un dis­
pozitiv cu care reductorii mari
se lac acum pe plan local. Cîş-
tigul : reducerea timpului de e-
xecuţie şi a preţului de cost pen­
tru fiecare reductor în parte cu
cel puţin 50 ia sută.
A mai făcut strungarul Ru-
dolf Schutler şi alte inovaţii şi
raţionalizări pentru care a fost
felicitat şi premiat cu peste 2.000
lei. Ultima raţionalizare a fă­
cut-o tot in urma unei necesităţi
şi preocupări pentru îmbunătă­
ACITATOUUlii
L uptind pentru traducerea în
viaţă a sarcinilor pe care p le­
n a ra C.C. al P .M .R d'ln 31 o c ­
tom brie — 1 n oiem b rie 1960,
le-a pus în faţa organizaţiilor
de p a rtid In ce p r iv e şte îm b u ­
nătăţirea calităţii producţiei,
noi am fixat ca un obiectiv im ­
portant al m uncii de agitaţie
— calitatea producţiei. C alita­
tea producţiei con stitu ie în se c ­
ţia n oa stră şi prin cip alu l o-
bieetiv al întrecerii socialiste
pe profesii.
A gitatorii din secţia noastră,
în d r u m a ţi de biroul o r g a n iz a ­
ţiei de bază, desfăşoară o su s­
ţinută m uncă p olitică în rin ­
eiuî tu r n ă to r ilo r , ii a ju tă cu'
vorba şi cu fa p ta pe cei care
răm în în urm ă. îi critică pe
acei care. în g o a n a după ca n ­
titate. neglijează calitatea, or­
ganizează convorbiri şi discuţii
in care se dezbat cauzele care
duc <a p ro d u cerea reb u tu rilo r,
dan sfa tu ri şi îndrum ă o a m e­
nii să lucreze m ai atent, cu r ă s­
pundere.
Eu lucrez la sortim entul va­
ne-băi. T urnătorii din echipa
noastră nu prea dădeau mare
atentie calităţii. Din această
cauză. în unele luni depS,şeam
procentul adm is de rebut. Am
sta t în m ai m ulte rînduri de
vorbă cu turnătorii, le-am ex­
plicat cu răbdare că rezu lta­
tele pe care le obţinem nu ne
fac cinste. Uneori — le-ăm spus
direct, că lucrăm de parcă nu
am fi turnători calificaţi. Un-
de-i m îndria noastră de tur­
nători ! T rebuie să ţinem la
prestigiul nostru şi al uzinei,
şi să facem to t ce ne stă în
p utinţă p en tru a-1 ridica şi mai
m ult.
L ucrurile au în cep u t să m ea r­
gă m ai bine. R ebutul a scăzut
chiar sub procentul adm is. U r­
m ărind în să v a n ele Ia cu răţi-
tOrie şi ap oi la en ia ila j, am
La realizările din sat, tov. Ana Dan­
taşe. A făcut peste
190 zile-muncă. Nu
odată, atunci cînd a
tost vorba de vreo
acţiune de muncă
voluntară, Ana Dan­
ciu a fost printre
primele colectiviste.
Aşa de pildă, dis-
ciitîtid cu mai multe
temei colectiviste,
au hotârît ca majo­
ritatea lucrărilor de
acoperire cu ţiglă a
grajdului colectivei
să le facă ele prin
muncă voluntară,
fot prin muncă vo-
Iată de ce colectiviştii din Gelmar,
raionul Orăştie, ca de altfel toţi cetă­
ţenii din circumscripţia electorală re­
vista Ana Danciu. ^ y_ p
ţirea procesului de producţie.
Calculele au pornit de la urmă­
torul fap t: strungul are o dis­
tanţă între vîrfuri de 5 m., iar
pe el se strunjesc şi piese în
greutate de zeci de kg. Pentru
ridicarea lor pe maşină se folo­
sea o macara manuală. Atunci,
strungarul Rudolf Schutler i-a a-
plicat acestei macarale o rolă şi
un cablu pe care îl mină univer­
salul strungului şi astfel opera­
ţiunea de ridicare şi coborîre a
pieselor mari pe strung se face
acum în mod mecanic.
Dar, strungarul Rudolf Schut­
ler e apreciat şi stimat în fabrică
şi pentru dragostea cu care se
ocupă de creşterea tinerilor.
Printre cei care în ultimul timp
au fost calificaţi de el la locul
de muncă, se numără şi Nicolae
Corhan, Viorel Balaş şi alţii.
Toate aceste succese ale strun­
garului Rudolf Schutler le cu­
nosc şi cetăţenii din circumscrip­
ţia electorală orăşenească nr. 27.
De aceea, ei i-au acordat toată
stima şi încrederea, desemnîn-
du-1 candidat al F.D.P. în ale­
gerile de deputaţi pentru Sfatul
popular orăşenesc Orăştie.
M. lOAN
constatat că unele aveau o
greutate m ai m are decît cea
prevăzută de STAS, că m ajo­
r ita te a lor s în t d'e c a lita te a
Il-a. Stînd de vorbă cu oam e­
nii, le-am arătat că datorită
faptului că unele vane sînt m ai
grele cu 4 — 5 kg., uzina pier­
de, deoarece van ele se vînd la
b ucată şi nu la kg., iar cu fo n ­
ta pe care noi o fo lo sim în
plus, am putea produce alte
vane. De asem enea, le-am ex­
plicat că vanele de calitatea I-a
aduc m ai m ulte beneficii uzi­
nei, iar cei care le fo lo sesc sîn t
mai satisfăcuţi. Totodată, le-am
a ră ta t că de felu l în care m u n ­
cim . de can tita tea şi calitatea
producţiei, depinde însuşi cîşti-
gul nostru. D acă m uncim bine.
cîştigăm bine.
T reptat, treptat, m unca s-a
îm b u n ătăţit în m od sim ţitor.
Am început să producem tot
mai m ulte vane-băi de calitatea
I-a . In lu n a tr e c u tă 58 ia su tă
din v a n ele p rod u se au fc-st de
ca lita tea I-a, restul de a n -a .
R ebutul l-a m redus de la 4 la
s u tă a d m is la 2,4 la su tă . Şi în
p r im e le 14 z ile a le a c e s te i lu n i. este colectiv ă şi dacă unul din
echipa noastră a obţinut rea­
lizări fru m o a se în întrecerea
pe care o desfăşoară în cin s­
tea alegerilor de deputaţi. S-au
produs 28 vane-băi p este plan.
iar r e b u tu l L am red u s ia 1,8
Ia su ta . P en tru s u c c e s e le o b ­
ţinute în producţie, echipa n oas­
tră a prim it drapelul de frun­
taşă în întrecerea so cia listă pe
profesii.
O dată cu creşterea produc­
ţiei şi îm bunătăţirea.' calităţii a-
cesteia. au crescut şi cîştiguri-
le n o a s tr e Ţn lu n a .ia n u a rie,
tov. T eodor S îm b ovan şi V ic­
tor B alaş, au c îştig a t c îte 1.600
lei fiecare, iar tînărul Sim ion
V asilon, 1/490 lei. C înd p rodu­
cea ® vând de calitate slabă
şi nu depăşeam planul, cîşti-
DRUMUL SOCIALISMULUI pag. Ş _
^aaisssissBii^smsm^iis^xxiffSBgsKassgsagaaassaMBgsBaBguwraMi« ^ mm m m şg g m
ANUNŢ
In hala spaţioasă şi lumi­ schimburile de după amiază şi 19 FEBRUARIE 1961 întreprinderea Siderurgică de Stat — „Victoria“ cu se-(
Programul I : 6,30 Muzică popu­ •diul în oraşul Călan, regiunea Hunedoara, aduce la cunoştin-ţ
nată din belşug, strungurile, noapte, productivitatea era lară romînească ; 7,30 Muzică de es­ iţă celor interesaţi că în ziua de 26 martie orele 8,00 se va ţine<
tradă ; 8,00 Glubul voioşiei ; 8,40 ’în localul întreprinderii un
frezele, rabotezele, maşinile de slabă, disciplina de asemenea. Muzică distractivă | 9,00 Sors de ini-
!iere muzicală: „Ghid muzical" (XX); CONCURS
găurit, muşcă lacome din me­ Din nou a cel: ce-i de făcut? 9.30 Teatru Ia microfon pentru copii:
„Misiunea a fost îndeplinită“, prelu­ ipentru ocuparea următoarelor posturi de maiştri:
tal, prelucrîndu-l. Oamenii De data aceasta, răspunsul crare şi dramatizare radiofonică după
romanul „Plicul albastru“ de B. Brian- —- 1 posf maisfru prelucrări la maşini
schimbă piesele, măsoară, ur­ l-au dat doi maiştri de zi, co- ţev ; 10,30 Concert popular: 11,30 For­ unelfe
maţii artistice de amatori în studiou­
măresc lucrul. Mormane de pie­ mijniştii Petru Vaida şi Cor­ rile noastre ; 13,10 De toate, pentru —- 1 posf maisfru îăcăfuş
toţi ; 14,30 Melodii de muzică uşoa­ — 2 posfuri maişfri înfrejinere, reparafii
se terminate iţi fură privirea nel Zasloţi. ră sovietică ; 15,30 „Viată nouă, cîn-
tec nou“ — program de cîntece ; 17,00 elecfrice
prin luciul lor argintiu, ha u- — Uite la ce ne-am gîndii La şezătoare : 19,30 Teatru la micro­ — 1 posf maisfru şef sfafie electrică
fon : „O scrisoare pierdută" — come­ — 10 posfuri maişfri fumători
nul din strunguri, Simion Gre- noi — se adresară secretarului die de Ion Luca Garagîale ; 21,15 Mu­ — 1 posf maisfru epurare gaze
zică uşoară ; 21,30 Program pentru
cu priveşte cuţitul care ma­ biroului organizaţiei de partid. iubitorii de romanţe ; 22,30 Muzică de 3 posturi maişfri furnalişfi
dans. —— 2 posturi maişfri înfrefinere mecanică
cină in şpati fin fonta viitoa­ In felul în care muncim acum Programul II : 7,00 Concert de di­ — 8 posturi maiştri semicocsari
mineaţă ; 8,30 Şcoala şi viaţa ; 9,00
rei cutii pentru reductor, o co­ n-o s-o scoatem la capăt. Lu­ Gîntă corul de copii al Radîoielevi- Candidaţii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute
ziunîî : 10,50 Transmisie din sala A-
mandă a furnaliştilor. Maşina crările se îngrămădesc, „ur­ teneului a concertului orchestrei sim­ de Hotărîrea C.C. al P.M.R. şi al C. M. al R. P. R. din 1959.,
fonice a Filarmonicii de Sfat „Geor­
merge de minime, lucrul se gentele“ vin una după alta. ge Enescn“ ; 14,15 Gîntece de alegeri; înscrierile se fac pînă în ziua de 16 martie 1961 la ser
14.30 Gine şiie, cîşligă ; 16,00 Vorbeş­ viciul cadre şi învăţă.mînt al întreprinderii.
încadrează in program. Ori­ Să trecem la organizarea te­ te Moscova ! ; 17,40 Melodii populare
sovietice : 18,45 Itinerarii vechi şi noi: Candidaţii vor depune următoarele acte:
unde ai privi, vezi parcă ace­ meinică a muncii pe trei popasuri în regiunea Mureş — Auto­ — cerere
nomă Maghiară ; 20,05 Muzică de — certificat de naştere tip R.P.R. (în copie legalizată)
iaşi oameni, îmbrăcaţi cu sa­ schimburi. Oameni vom avea, dans: 21,15 Emisiune literară; 23,10 — diplomă de absolvire (în copie legalizată) a unei,
Muzică de dans. şcoli tehnice de maiştri în specialitate sau a unei şcoli echi-<
lopete pătate cu ulei. Totul maşini avem, maiştri la fel. Să Buletine de ştiri; 7,00; 13,00; 19,00; valenţe.
22,00: 23,52 (programul 1); 7,50; — sau acte din care să rezulte că la data de 1 iulie 19oiU
respiră hotărîre, încredere, for­ se facă repartizarea întregului 14,00; 20,00; 23,00 (programul 11). candidatul a avut 12 ani vechime în funcţia de maistru.
— autobiografia.
ţă. ha atelierul mecanic al efectiv aşa fel incit să putem Ei i r a i n F — certificat medical.
y .T m r r.ias ™~r Orice informaţii suplimentare se pot cere Zilnic la servi-c
Combinatului siderurgic Hune­ scoate din maşini tot ce pot s’ciu! cadre şi învăţămînt, sau se va studia regulamentul privind!
19 FEBR U A R IE 1961 (ocuparea posturilor de maiştri.
doara, se munceşte din plin. da. Şi mai ales maiştrii să fie
DEVA: Soldaţi fără unifor­ “ ,./V A ,yV A ,A A ,./W > ,
Această impresie, certificată bine repartizaţi Incit să poată m ă: ALBA IULIA: Miciman
Panin ; Prima lecţie ; ORĂŞ­ DECADA „MĂRŢIŞORULUI“
de Grecu, e întărită apoi de cuprinde întreg efectivul. TIE : ultimul viraj ; Generalul
Délia Rovere ; BRAD: Mexicul rD()4r-Hi a ii eado-Lt (f-um&i ?
afirmaţiile lui Feher hadislau, Propunerea a fost discutată cîntă ; HUNEDOARA : Scrisoa Vizifafi cu în cred ere magazinele
re neexpediată; HAŢEG: Le­
maistru şi secretar al organi­ cu conducerea secţiei, a fost gea e lege ; ILIA : ivan-
n a ; PETROŞANI: lize; Ti-
zaţiei de partid. găsită ca bună şi în 15 ianua­ zolc ; SIMERIA : Culisele va-
rieteului ; LONEA: In pragul
Pentru a Înţelege însă mai rie a. c., s-a trecut la înfăp­ vieţii ; SEBF.Ş : Darclée ; TE-
IUŞ : Cintec de leagăn ; ZLAT-
bine cele spuse, să ne întoar­ tuirea ei. Apoi propunerile au NA : Copiii m inune; APOLDUL
DE SUS : Dimineaţă moliorită-
cem cu numai două luni în jost dezbătute pe larg într-o
PENTRU 24 ORE
urmă. Din partea secţiilor de­ adunare generală a organiza­
Vremea se menţine schimbătoare ou
servite veneau multe reclama­ ţiei de partid. Cu acest prilej cerul variabil mai mult noros ziua şi
cu înseninări parţiale noaptea. Vor
ţii, comenzi urgente unele du­ s-a hotârît ca la fiecare ma­ cădea precipitaţii slabe locale. Tem­
peratura staţionară va oscila ziua în­
pă altele, rebutul era mărişor. şină, cel puţin într-un schimb, tre 2 şi 7 grade, iar noaptea între 1
şi —4 grade. Vînt slab pînă la potri­
Şi mai presus de toate, se sim­ să lucreze un comunist. Tot­ vit din sectorul nord-est. Dimineaţa şi
seara ceaţă locală.
ţea lipsa de cadre. Nu-s oa­ odată şi personalul controlu­
meni. Ce poţi face? Răspun­ lui de calitate a fost reparti­
sul l-a dat şcoala de calificare zat pe. schimburi.
ale cărei cursuri le-au urmat Măsurile luate s-au dovedii
timp de două luni, 52 de oa­ a fi bune. Dacă înainte vreme
meni tineri şi mai în virstă. programul de lucru nu se rea­
La 15 ianuarie anul acesta, liza, in intervalul 15 ianuarie
noii muncitori calificaţi au —1 februarie, sare satisfacţia
trecut la maşini, alături de ve­ colectivului, pentru prima da­
terani, intrînd cum s-ar zice lă, el a' fost realizat 100 la
pe; făgaşul muncii obişnuite sută. Pentru o şi mai bună e-
de strungar sau frezor. Şi dificctre, amintim că în 1960, ţ
dacă azi treaba a mers mai îndeplinirea programului de
greu cu cei noi veniţi, mîine lucru a unei luni în proporţie
a adus o mică schimbare, poi- de 92,93 la sută a constituit
mîine alta şi aşa, loan Popes- recordul.
cu, ajutat de Grecu, a deprins Acum, în februarie, treaba
binişor conducerea strungului, merge şi mai bine. Comenzile
făcînd acum faţă comenzilor urgente se execută înainte, de
şi finind pasul cu cei mai grafic ( exemplu, piesele pen­
vechi. în meserie. tru cauperul nr. 12 al secţiei
Aceasta însă n-a fost totul. l-a furnale). Noii veniţi au
Lupta colectivului împotriva mai prins din tainele mese­
lipsurilor, pornită în urma u- riei şi se descurcă binişor;
nor dezbateri în organizaţia exemplul fruntaşilor întrecerii
de partid, la direcţia generală ca Alexandru Balaji. Panaio-
şi comitetul de partid al com­ fis Papaduiis, Miron Malea,
binatului, a avut de trecut pes­ Nicolae Laurenţiu,, Aron Zlă-
te piedici multe. tior, Petru Gabor, Petru Rik-
Cum se lucra înainte ? Tot falvi, este tot mai mult urmai
pe 3 schimburi, însă cu majo­ de masa de meseriaşi. Şi da­
ritatea oamenilor în schimbul că vor sosi odată şi cele cîte-
de zi. Programul de lucru se va maşini, at.it de mult aştep­
discuta la nivelul maiştrilor tate, în mod sigur, această
de zi, cei de schimb fiind în secţie sc va număra în scurt
prea mică măsură în cunoştin­ timp in riadul celor fruntaşi
ţă de cauză. De aceea, in pe combinat. ' A. JURCA
C alitatea producţiei - obiectiv O.C.L. produse industriale din Hune­
al muncii de agitaţie doara,
im portant
cum m u n ceşte cu tragere de loan Szladek şi lo a n Ciornei, cere vâ oferi m bogat sortiment de:
gam în tre 800— 1.000 lei lu ­ inim ă, particip ă în egală m ă­ •fug Încă după c a n tita te, n egli­
nar. C îştigurile frum oase reali­ sură Ia e fo rtu rile ech ip ei p en ­ jează ca lita tea şi dau rebut n m ărţiişoare;
zate au con stitu it un exem plu tru a produce vane m ai m ulte m ult. Ei fa c in tr-a d ev ă r m ulte
şi un îndem n pentru turnători şi de c a lita te bună. Ca urm are, vane, dar şi m u lt rebut, in p ri­ 0 articole gablonz;
la o m u n că tot, m ai c a lita tiv ă . a ajuns să eîştig e bine. F aţă de m e le 14 z ile a le lunii,, fe b r u a r ie ,
700—800 lei cît cîştiga înainte, tu rn ă to rii din ech ip a lui I. il bijuterii clin aur;
T u rn ătorii care lu crează in în luna ian u arie a aju n s să rea ­ Szladek, au depăşit rebutul ad­ ® ceasuri -de mină import;
c e le la lte trei ech ip e, Ia s o r ti­ lizeze un c îştig de 1.490 lei. m is cu 4,43 la su tă, iar cei din ® stilouri şi creioane m e c a ­
m en tu l van e-b ăi, au o b ţin u t şi ech ip a lui I. C iornei cu 2,55 la
ei rezultate în îm bunătăţirea T o v a ră şii S im io n V a silo n şi sută. A cest lucru pe noi nu ne nice ;
calităţii producţiei. N um ărul de Teodor Sîm bovean nu bateau m u lţu m eşte. L e-am sp u s-o în @articole artizanat etc.
v a n e -b ă i d'e c a lit a t e a T-a e s te bine nisipul în form e. Se g ră ­ faţă. Am stat de vorbă îm p reu ­
cu 4 5 — 56 b u căţi m ai m are d e­ beau la turnare folosind fontă nă şi am discutat am ănunţit u
cît a celor de calitatea II-a. cu o tem p eratu ră m al ridicată despre cauzele rebuturilor ce
ri'ecît cea p r e s c r is ă . A c e a s ta d u ­ le-au produs. A ceste cauze con­ t *il ATEHTIA80SP00ARHL0RABRIGOLE
D eşi s-au obţinut rezultate cea Ia în g r o şa r e a p ereţilo r, la stau în m unca lor superficială,
frum oase, m ai avem încă lip ­ un -aspect urît al vanelor şi u- in n eresp ecta rea procesu lu i te h ­ OOLE0T1VE Si OE STAT!
suri pe care treb u ie să !e în ­ neori chiar la rebut. S-a stat nologic de form are şi turnare,
lăturăm . A gitatorii din secţie de vorbă cu ei, li s -a arătat in fu g a d u p ă c a n tita te . Au pro O . C . L. p ro d u s e irsdissfînaîe d in ]
desfăşoară o m uncă politică cutn trebuie să ex ecu te m ai rnis că vor m u n ci m ai bine.
perseverentă pentru înlăturarea bine o p era ţiile de form are şi R ebuturile am in tite s-a u pro­ t Hunedoara,, vă oferă sorfim anfe variate)
acestor lipsuri. turnare pentru ca procesul teh ­ dus la începutul lunii acesteia,
nologic să fie resp ectat, iar ca­ in p rim ele trei zile. U rm ărind [de m ateriale de çonstruefii: ]
Mai ayem încă unii turnători producţia dată de aceste ech i­ [ H cherestea răşinoasă şi foioasă ;
care nu resp ectă procesul te h ­ lita te a v a n e lo r s ă f ie b u n ă . A- pe, de atunci încoace, am con­ 1
nologic de form are şi turnare, statat o îm bunătăţire. Aceasta î
din care cauză se produce în ­ jutaţi şi îndrum aţi, ei şi-au dat înseam nă că au pornit pe dru­ v
că m u lt rebut. Alţii lip sesc de seam a de greşeala fă cu tă şl cu m ul cel bun. C onsider în să că 3
ia lucru n em o tiv a t, ceea ce d u ­ ajutorul nostru au reuşit să o noi trebuie să m ai stăm încă
ce la d ezorgan izarea m uncii din în lătu re. Acum m u n cesc cu ră s­ de v o r b ă cu tu r n ă to r ii din a- { M cim ent şi var ; i
cadrul echipei. M unca noastră pundere. R ezultatele obţinute ceste echipe m ai pe larg, pen­ L H ipsos şi ţig iă ; i
de echipa noastră confirm ă a- tru a -î face să în ţelea g ă m ai
noi lipseşte, este greu de su ­ cest lucru. bine că producind rebut, nu t Ş cărămidă şi trestie ; )
plinit, iar planul nu se poate pierde num ai uzina, dar pierd
realiza. Iată cîteva exem ple. Noi, ca agitatori, nu sîntem şi ei în şişi. [¦ ® articole de r o tă r ie şi c ă r ă u ş i e ; i
In ech ip a n o a stră lu crează t î ­ in d iferen ţi dacă tu rn ătorii din
nărul Toan V asilon. care ob iş­ c e le la lt e e c h ip e d e Ia- s o r t im e n ­ Am convingerea că îm preună m sticlă — geam oentru sere în can tităţi]
nuia să lip sea scă nem otivat. tul vane-băi lucrează prost. T ur­ cu ceilalţi agitatori, desfăşu-
Am sta t de vorbă cu el în ca ­ nătorii din echipa lui loan rînd o m uncă tem ein ică, con ­ mari si diferite dimensiuni. 1
drul echipei, în fa ţa m a istru ­ Szîădek. lo a n C iornei şi cretă. vom reuşi ca toate b ri­ 1
lui, arătîndu-5 g reu tă ţile pe ca­ T raian Sîrbu. nu stau tocm ai g ă zile de Ia so r tim e n tu l v a n e-
re le p rovoacă colectivu lu i şi bine Ia ca p ito lu l ca lita te. Mi- băi să lucreze cu rebut cît mai -J <-~J U .J u J -__ t '— I 1---l V---I I k ,üü< Jüi
cit pierde el personal din s a ­ am făcut tim p şi am stat de scăzut şi să producă cît mai
lariu făcîn d absenţe. D ună m ai vorbă cu ei, le-am îm p ărtăşit m u lte v a n e -b ă i de c a lita te a T-a <LUNA FEBRUARIE—„LUHÂ ALBITURILOR“
m ulte discuţii am reuşit să-l din exp erien ţa echipei noastre, Noi vrem să întînîpinăm ale­
determ inăm să vină la lucru şi le-am arătat greu tăţile avute gerile de deputaţi de la 5 mar { La toate magazinele textile O.G.L. produse industriale din <
să m u n c e a s ’că c o n ş tiin c io s , u m ă r şi cum am reuşit noi să le în ­ tie cu su ccese cît m ai fru­ (Hunedoara, veţi găsi sortimente bogate pentru lenjerie de pat<
Ia u m ă r cu c e ila lţi to v a r ă şi. vingem . Le-am 1 spus că totul m oase în m uncă. P entru a c e a s­ ( pentru uzul casnic ca :
N e-am ocupat şi de ridicarea depinde de noi. de felu l cum ta, nu vom precu p eţi nici un
ca lifică rii Iui. F iin d sîrg u în eio s. ex ecu tăm fieca re op era ţie în efort. # O i andina albă şi coiorafă
a cîştigat, o calificare m ai înal­ parte. Este ştiut că dacă nu­ # Da mase alb şi co lo ra t
tă, şi la p ro p u n erea şe fu lu i de m ai u n a din o p e r a ţii nu) e f ă ­ IULIAN SÎRBU
echipă şi a m aistrului. î s-a cută cum trebuie, se iveşte re­ ® ş ifon de d ife rife dim ensiuni
îm bunătăţit salarizarea fiind butul. R ebuturile nu se p lătesc. agitator, secţia turnătorie, f i P înză-cearceaf şi a lfe le
trecu t din ca teg o ria a IV -a în Ei au în ţe le s a c e st lucru.- T o ­ uzina „Victoria" Bălan
categoria V-a de salarizare. A- tuşi, turnătorii din ech ip ele lui s A / W V -"V V-v X /V \V \/V V V N A /V V V V \/--,'./\ %V ' v \ / \ A Z W W W \ 'V W V V v