Page 64 - 1961-02
P. 64
psfc. 4' DRUMUL SOCIALISMULUI Hr. met
SBTO W C Sra ítJBS SK SZrH K 22»7o S«^ W 8B»5»»W «9aaW »JJ^^
BiBanf slraBucif .u ltim é is ş li îâ • x d iirrte lg s i i » • ju X tu n e le şjtirjL - xţffirasl® ş t i r i
program însuflefifor
( Urmare clin pag. l-a) Aşa cum se arată în Manifest, ani
deosebi a celor cu salarii mai mici. ajuns pe o culme de unde se înfăţi
S-a introdus alocaţia de stat pentru
copii. S-a redus considerabil impozitul şează limpede priveliştea viitorului lu
pe salarii, iar la unele categorii im
pozitul a lost desliinţat. Au tost spo minai al patriei noastre. De pe po
rite pensiile al căror volum total a a-
juns in 1Q(>0 de (i ori mai mare ca in ziţiile cucerite mergem cu paşi mari
1950, Toate aceste măsuri au făcut ca
salariul real să fie în 1960 cu 47 la mai departe, spre desâvîrşirea con
sută mai mare, decît în 1955.
struirii socialismului in Republica
Trecînd în revistă marile sale în*
făptuiri, poporul nostru are de ce să Populară Rotnină. Găile sînt clare; ele Leonid Brejnev a sosit în Ghana P op oarele lumii în fierează
se bucure şi are cu ce se mîndri. Ro= au fost înfăţişate in măreţul program
mînia, menţinută veacuri de-a rîndui trasat de Congresul al lll-lea al Par
în înapoiere economică, înaintează ra*
pid pe calea progresului. Omul mun* tidului Muncitoresc Romîn. Realiza
citor, în trecut jefuit şi asuprit de c a
sele exploatatoare, azi e stăpîn pe rea prevederilor planului de 6 ani va CONAKRY 17 (Agerpres). — ÎI însoţesc au piecat cu avionul crim ele săvârşite
soarta sa, se află în centrul atenţiei
şi grijii partidului şi guvernului, se însemna un puternic avînt în dezvol TASS transmite: La 16 februa de Ia Conakry spre Ghana.
bucură de o viată din ce în ce mai
bună. tarea economică a întregii ţâri, ridi rie preşedintele Prezidiului So In aceeaşi zi L. I. Brejnev şi
Succesele măreţe obţinute în dez1 carea tuturor regiunilor (dîndu-se o vietului Suprem al U.R.S.S., L. persoanele care îî însoţesc au de colonialişti în
voliarea patriei se datoresc faptului
că la cîrtna ţării se află Partidul Mun* atenţie deosebită regiunilor, raioane L Brejnev, şi persoanele care sosit Ia Acera, capitala Ghanei.
citoresc Romîn, neobosit luptător pen
tru fericirea poporului muncitor. Prin lor şi oraşelor mai puţin dezvoltate),
lupta sa eroică, îndelungată şi grea
dusă în decursul întregii sale exis* creşterea considerabilă a producţiei in COMUNICATUL COMUN Declaraţia guvernului Mitingul studenţilor
tenţe, prin devotamentul neclintit faţă dustriale şi agricole şi sporirea consu IL P. B ulgaria străini
de cauza celor ce muncesc, prin po mului pe cap de locuitor la principalele
litica sa înţeleaptă şi clarvăzătoare, de la Universitatea
partidul şi-a cîştigat încrederea, pre produse, apropiindu-ne pas cu pas de ni SOVIETO-GUÎNEEZ
ţuirea şi dragostea nemărginită a ma velul ţârilor înaintate din punct de de Stat din Moscova
selor largi populare.
vedere economic. Tara noastră va face C O N A K R Y 17 (A g e r p r e s ). — prim ejdie directă pentru ex is SOFIA 17 (Agerpres). — A- ziat ţara. O.N.U. trebuie să con MOSCOVA 17 (Agerpres). —
Marile realizări înfăptuite care au mari progrese în toate domeniile de TASS tra n sm ite: A fost dat ten ţa independentă a tuturor sasinarea mirşavă a conducăto damne cu hotărîre Belgia ca a- TASS transmite: Studenţii stră
schimbat din temelii viaţa poporului activitate. publicităţii com unicatul comun statelor africane su veran e“. rilor poporului congelez, se gresor şi să-i aplice sancţiunile ini de la Universitatea de Stat
nostru se datoresc muncii eroice, hăr so v ieto -g n in eez in legătură, cu spune într-o declaraţie a guver din Moscova, de pe colinele Le-
niciei, însufleţirii şi avîntului patrio* Peste 5 ani vom produce in mai v iz ita In G u in e e a in tr e 11 şi 16 D ecia rin d că sp rijin ă cu ho- nului bulgar transmisă de a- necesare în conformitate cu nin, au organizat la 16 februarie
tic al clasei muncitoare, ţărănimii şi puţin de 40 de zile atît cît s-a pro februarie a lui L eonid Brejnev, tă rire şi pe deplin sin gu ru l g u genţia BTA, atrage atenţia a- Carta O.N.U. Guvernul Repu un miting de protest împotriva
intelectualităţii, care muncesc cu de dus în Romînia burghezo-moşiereasca preşedintele Prezidiului Sovie vern legal al C ongoului, condus supra necesităţii dezarmării şi blicii Populare Bulgaria nu-i crimelor săvîrşite de colonialişti
votament pentru înflorirea patriei so tului Suprem al U.R.S.S. de G izenga, cele două părţi işi dizolvării bandelor lui Chombe mai acordă nici un fel de în in Congo.
cialiste, pentru dezvoltarea economiei în întregul an 1968. exprim ă „nem ulţum irea şi indig şi Mobutu, pedepsirii aspre a credere lui Dag Hammarskjoekl,
şi culturii. Patriotismul înflăcărat al L. B r e jn e v şi p e r s o a n e le ca re n area p ro fu n d ă “ în legătu ră cu celor vinovaţi de fărădelegile considerînd că nu mai poate ră- Studentul congolez Masamba
oamenilor muncii, conştiinţa lor socia In perioada planului de 6 ani se l-au însoţit, se spune în com u asasinarea sălbatică de către co săvîrşite. Trupele şi personalul mîne în funcţia de secretar ge a declarat la miting că Patrice
listă au o mare însemnătate pentru vor lărgi, re.utila, şi moderniza 400 n ic a t, au a v u t p o s ib ilit a t e a să. lon ialiştii şi agen ţii lor a prim u belgian care se află în Congo neral şi declară că în viitor nu Lumumba şi tovarăşii săi de lup
progresul şi continua întărire a orîn- de întreprinderi. Se vor construi 180 con state cu sa tisfa cţie m arile lui m in istru P a trice Lum um ba. trebuie să părăsească neîntîr- va mai întreţine nici un fel de tă au fost ucişi de către colo
de întreprinderi şi 600 secţii indus realizări ale poporului guineez „R ăspunderea pentru această legături cu el. nialişti pentru că s-au opus je
duirii noastre. triale noi, înzestrate la nivelul celor în construirea ţării sale cu a- crim ă josnică revine guvernu Declarafiiîe fuirii bogăţiilor ţării, s-au ridicat
In obţinerea succeselor istorice ale mai recente realizări ale tehnicii. nevărat libere şi in d ep en d en te. lui colonial al B elgiei, aliaţilor Guvernul bulgar declară că împotriva înrobirii poporului.
săi şi secretaru lu i gen erai al R. P. Bulgaria va acorda spri
poporului nostru, un factor de sea Una din sarcinile importante indi in tim pul şederii în G uineea O .N .U .“, se spune în com unicat. jin deplin şi ajutor multilateral
mă îl constituie ajutorul frăţesc al cate în Manifest este dezvoltarea a- au avut loc în tîln iri şi convor
Uniunii Sovietice, colaborarea şi in griciilturii, care va asigura un belşug biri p rieten eşti cu p reşed in tele Cele două părţi consideră n e !uî A, Gizenga guvernului lega! al Republicii Studentul algerian Djafar a de
tr-ajutorarea cu toate ţările socialiste. tot mai mare de produse agroalimen- Seku Turé, cu Saifu lav D iallo, cesar să întreprindă noi acţi Congo condus de A. Gizenga. clarat că popoarele din Africa
tare în interesul îmbunătăţirii necon preşedintele Adunării N aţion a uni pentru a obţine eliberarea STANLEYVILLE 17 (Ager vor continua lupta pentru ideile
Masele celor ce muncesc s-au con tenite, a traiului populaţiei muncitoa le şi cu o serie de adte p e r so im ed iată a tuturor m em brilor pres). — Imperialiştii greşesc Iraní ut a r e c u n o s c u t care l-au însufleţit pe Patrice Lu
vins din propria lor experienţă de lar re de la oraşe şi sate. n a lită ţi p o litice şi oam en i de gu vern u lu i legal a! C ongoului dacă cred că asasinînd pe Lu mumba. El şi-a exprimat con
gile drepturi şi libertăţi dobîndite, pen stat. din R epublica G uineea. In şi a deputaţilor din parlam en t mumba ne vor îngenunchia şi guvernul vingerea că popoarele Africii
tru prima oară in istoria poporului înfăptuirea programului de dezvol com unicat se spune că aceste arestaţi în m od ilegal, în d ep ă r vor înăbuşi mişcarea de elibe vor lichida colonialismul. La mi
nostru, în regimul de democraţie tare a economiei şi culturii, sporire3 întîlniri şi convorbiri au rele ta rea din C ongo a întregului rare a poporului congolez, a de  . G iz e n g a ting au luat de asemenea cu-
populară. Glasa muncitoare, ţărănimea bogăţiei ţării, creşterea continuă 8 vat deplina unitate de vederi personal m ilitar belgian şi a clarat Antoine Gizenga, primui vfntul rectorul universităţii, a-
muncitoare, intelectualitatea, naţionali producţiei industriale şi agricole, ridi în cele m ai im p ortan te proble personalului m ilitar al celor ministru ad-interim al guver BAGDAD 17 (Agerpres). — cademicianul Ivan Petrovski,
tăţile conlocuitoare, femeile, tineretul, carea productivităţii muncii şi redu me inter naţionale. lalte puteri im perialiste, m em nului legal al Congoului, în La 16 februarie postul de radio poetul Evgheni Dolmatovski, lă
toţi cei care în trecut au fost asu cerea preţului de cost al produselor bre ale blocurilor agresive. apelul adresat poporului, trans Bagdad a anunţat că un pur cătuşul L.'Vdovin de la l zina
priţi şi exploataţi, au devenit în an” vor avea ca urmare ridicarea necon ,,Cele două părţi, se arată în mis de postul de radio Stan tător de cuvînt al Ministerului constructoare de maşini-unelte
regimului nostru stăpîni ai ţării, ai tenită a nivelului de trai al popornTTn. com unicat, constată că preîn- Condam ni nd cu hotărîre răz leyville. Afacerilor Externe al Irakului „Ordjonikidze“, care au cerut
rodului muncii lor şi al propriului loc Prin mărirea salariilor şi reducerea tîm pînarea pericolului unui nou boiul colonial din A lgeria, p ăr a declarat că guvernul irakian demisia secretarului general al
destin, participanţi activi la conduce treptată a preţurilor îa mărfurile de război şi asigurarea co ex isten ţile consideră că forţele iubi Anunţînd despre această de recunoaşte guvernul Gizenga O.N.U. Hammairskjoeld
rea ireburilor obşteşti. consum, salariul real va creşte e.u ţei paşnice a tuturor popoare toare de pace din toate ţările claraţie, corespondentul Agen ca singurul guvern legal al Re
49-45 a! sută faţă de nivelul din 8 lor co n stitu ie sa rcin a p rim o r trebuie să-şi ridice glasu l îm ţiei Telegrafice Cehoslovace publicii Congo.
!n participarea largă, plină de ini doua jumătate a anului 1959. Venitu dială a forţelor iu b itoare de potriva continuării acestui răz transmite din Stanleyville că Gi
ţiativă şi energie a maselor la viaţa rile reale ale ţărănimii vor creşte cu pace din toate ţă rile“. Pentru boi şi să ceară in sisten t ca p o zenga subliniază în acest apel
politică şi obştească, ia conducerea tre circa 40 la sută. Oamenii muncii vor înfăptuirea acestei sarcini se porului algerian să -i fie acor
burilor de stat, îşi găseşte oglindirea c.îştiga mai mult. vor trăi şi mai bine. consideră că este necesar să se dat dreptul de a-şi hotărî sin că asasinarea lui Lumumba a e s te p ă rta ş ă
profundul democratism al crînduirit depună, noi eforturi pentru a gur soarta.
noastre, care reprezintă cea mai de Acţiunea de construire a locuinţe se obţine un acord1 cu privire fost pregătită de către imperia „ T R I B U N E “ s
mocratică formă de guvernare din în lor va continua să ocupe un loc de la. 'd eza rm a rea g e n e r a lă şi t o In com unicat se subliniază e-
treaga istorie de pînă acum a po* frunte în preocupările statului care va tală. inclusiv interzicerea im e ficienţa colaborării sovieto-gui- liştii din Belgia, Franţa, An i a © r i m a «lira
porului romîn. investi în acest scop circa 13 miliar d ia tă a. e x p e r ie n ţe lo r cu a r m a neeze în d om en iu l econ om ic, glia şi Statele Unite. Răspunde
de lei. Pînă în 1965 se vor da în fo nucleară, interzicerea folosirii ştiin ţific şi tehnic. P artea sovie
I losinţă oamenilor muncii 690.000 de ei, distrugerea stocurilor de a- tică a declarat că este gata să rea pentru moartea lui Lumum LO N D R A 17 (A g e r p r e s ). — în m od legal şi a dhs in cele
apartamente construite din fondurile c e ste arm e şi în c e ta r e a p ro d u c lă r g e a sc ă livrarea eă,tre R ep u ba, a arătat el, o poartă de a- „Să privim fa p tele in faţă. A n din urm ă la a sa sin a rea p rim u
j statului — adică de peste 3 ori ma' ţiei lor. precum şi lichidarea blica G uineea a m ărfurilor n e semenea, Organizaţia Naţiuni g lia e ste p ă rta şă la crim a din lui m in istru Lum um ba.
mult decît în ultimii 6 ani. bazelor m ilitare de pe teritori cesa re ei, în d eo seb i m a şin i si lor Unite a cărei atitudine de C ongo“, astfel şi-a intitulat ar
VARŞOVIA 17 (Agerpres). — ile străine. utilaje, produse petrolifere, bu ticolul de fond ziarul „T ribune“. „A sasin area lui Lum um ba, a-
La 16 februarie Seimul Repu Statul va aloca fonduri tot mai mari nuri de consum şi produse ali toleranţă a permis colonialişti A nalizînd în am ănunţim e pozi rată săptăm înalul „New S tates
blicii Populare Polone a înche în vederea ocrotirii sănătăţii, pentru D eclaraţia Adunării G enera m entare, precum şi să sporeas m an “, este un pas spre războ
iat discutarea proiectului pla dezvoltarea învăţămintului şi culturi1- le a O.N.U. cu p riv ire la a c o r că achiziţiile de m ărfuri tra d i lor şi mercenarilor lor să sâ-
nului cincinal de dezvoltare a darea in d ep en d en ţei ţărilor şi ţionale pentru exportul guineez.
economiei naţionale pe anii Oamenii muncii de la oraşe şi sate popoarelor coloniale, al cărei vîrşească această fărădelege. ţia gu vern u lu i en glez în d iferi iul civil în C ongo“. D upă cura
1961-1965. După cum anunţă a- au ferma convingere că obiectivele în- proiect a fost propus iniţial de D upă cum se arată în com u
genţia PAP, sarcina principală sufleţitoare prevăzute în Manifest vor U niunea Sovietică este carac nicat. cele două părţi con sid e Gizenga a adresat în decla tele eta p e de evolu ţie a crizei subliniază săptăm înalul „Spec
a planului este dezvoltarea for terizată în com u n icat ca „o ră v iz ita lu i L. B r e jn e v în R e p u raţia sa transmisă prin radio congoleze, săptăm înalul dem on ta to r“, „m oartea lui Lum um ba
ţelor de producţie ale ţării, ri deveni realitate. m are victorie a întregii om eniri b lica G uineea „ca un nou şi un apel către ţările Asiei şi A- strează că A nglia a sprijinit de în seam n ă că în Congo nu va fi
dicarea continuă a nivelului de Cetăţenii patriei noastre socotesc p r o g r e siste “. im portant pas în dezvoltarea îricii de a acorda ajutor urgent fa p t pe colo n ia liştii belgieni şi p a ce a tît tim p cît nu vor fi
trai al oamenilor muncii şi re p rieten iei d in tre cele cţouă p o poporului congolez în aceste pe p rogeniturile lor din Congo Izgoniţi din ţară oam enii de so
ducerea decalajului dintre Po programul de înfăptuiri cuprins în „C ele două părţi, se spune în p o a re“. clipe grele pentru el. — Chom be, Mobutu şi K asa-
lonia şi ţările foarte dezvolta Manifest drept un program al lor s1 vubu. iul lui C hom be şi M obutu“.
te din punct de vedere econo vor lupta pentru înfăptuirea lui.
mic din Europa. In ştire se arată în continua A ngliei, scrie ziarul, îi rev i S criso a re a adresaîă
Votăm la 5 martie 1981 candidaţii re că în aceste zile Stanleyvil ne răspunderea pentru pasivi S e cre ta ria tu lu i O , N„ U.
RIO DE JANEIRO 17 (Ager Frontului Democraţiei Populare. Po tatea deplină m anifestată de
pres). — Televiziunea din Rio porul nostru îşi va exprima hoiârirea le — reşedinţa temporară a gu O.N.U în Congo, care a co n tri de către Seku Turé
de Janeiro a prezentat la 16 fe vernului legal congolez — se a- buit la dezm em brarea ţării, la
bruarie o emisiune în cursul îlă în doliu. dizolvarea parlam entului ales NEW Y O R K 17 (A g e r p r e s. —
căreia a avut loc o convorbire
între căpitanul Henrique Gal- de a înfăptui măreţul program de com unicat, au fost de acord câ P reşedintele R epublicii G uine
vao, conducătorul grupului de luptă pentru înflorirea patriei, dezvol agresiunea im perialistă îm po
insurgenţi portughezi, care au tarea economiei naţionale şi ridicarea triva R epublicii Congo, cam u ea Seku Turé a adresat Secre
pus siăpînire pe transatlanticul bunăstării poporului pe care-1 înfăţi flată sub stea g u l O.N.U., consti
ta riatu lu i O.N.U. o scriso a re în
,.Santa Maria" şi Jorge de Soto
Mayor, lider al Directoratului care cere d em isia lui H am jnar-
revoluţionar de eliberare a ibe
rici. şează Manifestul Frontului Democra tu ie un p erico l g ra v p en tru in skjoeld.
In scrisoare se spune prin
NEW YORK 17 (Agerpres). ţiei Populare. d ep en d en ţa a cestei tari şi o NEW YORK 17 (Agerpres). — Şe- condamnat cu vehemenţă crimele comi sinării Iui Patrice Lumumba şi a to
clmfa de după-amiază a Conishului se de colonialişti în Gongo. Este pro varăşilor săi de luptă pentru ca asa tre altele : „Faţă de crim a m ir
Agenţia France Presse anunţă blematic. ca după asasinarea lui Lu sinii să-şi primească pedeapsa cuve şavă îm potriva poporului con
că, la 16 februarie, în apropie de Securitate care discută problema si mumba şi a tovarăşilor săi de luptă, nită. golez şi a popoarelor africane,
rea oraşului Rosuiell (statul a spus el, cineva să mai ceară O.N.U. care şi-a g ă sit exp resia în a -
New Mexico) unde se află in Sesiunea parlamentului indonezian lva !!ei din Republica Gongo a început ajutor. După cum a declarat reprezentantul sasinarea prim ului m inistru
construcţie un hangar subteran cu cuvintnrea reprezentantului Republi- Sudanului, guvernul său este de păre L um um ba şi a tovarăşilor săi
pentru rachete intercontinenta Reprezentantul Congoului cu capi re că orice ajutor trebuie să fie a- de luptă O kito şi M polo, cri
D JA K A R T A 17 (A g e r p r e s ). de m iliarde rupii pentru n evo ¦b Populare Polone. tala Brazzaville şi-a asumat misiu cordat poporului congolez numai prin m ă pentru care secretarul g e
le de tip „Atlas", s-a produs A luat sfîrşit prim a sesiune a ile reconstrucţiei econom ice a nea reprobabilă de a apăra acţiunile intermediu O.N.U, El a amintit că gu neral poartă, fără îndoială, o
un grav accident ca urmare a P arlam entului Indoneziei la ca statu lu i, în con form itate cu p la HI a condamnat cu hotărîre atitu colonialiştilor şi a acoliţilor lor din vernul sudanez a reluzat să autorize mare răspundere guvernul Gui
prăbuşirii unui excavator de 20 re au fost aprobate o serie de nul de opt ani de creare a b a dinea lui llainmarskjoeld care a spri Congo. El s-a dedat la atacuri gro ze tranzitul de medicamente şi ali neei în sem n de protest îm po
tone intr-o groapă adlncă de proiecte de lege. printre care zelor econom iei naţionale. jinit prin ţoale mijloacele acţiunile duş solane la adresa ţârilor alricane şi a- mente prin teritoriul său, întrucit ele triv a tră d ă rii din p artea O.N.U.,
50 m. unde se aflau 25 de mun proiectul de lege asupra buge manilor poporului congolez Hainrnar vi.itice care sprijină lupta poporului un veneau din partea O.N U. a d o p tă h o tă rirea cu privire la
citori. Şase muncitori au fost tului pe anul fin an ciar 1961. M inistrul prim al g u v ern u sk;oeld, a spus el, a nesocotit rezo congolez pentru independenţă. p lecarea im ed iată din ţară a
ucişi iar alţi 16 sînt răniţi, din lui in d on eziei. D juanda, care a luţiile Consiliului de Securitate care Reprezentantul Sudanului a cerut tuturor experţilor şi con silieri
tre care doi în stare gravă. Bugetul care prevede veni lu a t c u v în tu i la şe d in ţa din lf> prevedeau acordarea unui ajutor gu Delegaţii Guineei şi Republicii Mali, „prietenilor şi aliaţilor" Belgiei să ta lor, trim işi de secretaru l g e n e
turi in su m ă de 66 m iliard e februarie a parlam entului, a vernului legal ai Congoului. Ha adă care au luat apoi cuvîntui in baza că uz de iniInenţa lor asupra acestei ral la d isp oziţia guvernului. R e
rupii şi ch eltu ieli în sum ă de m ulţum it m em brilor parlam en postul lozincii „neutralităţii" fiammar- dreptului la replică, au demascat ro ţări, in scopul încetării intervenţiei publica G uineea, in dignată de
82,65 m iliard e rupii. a fo st a- tului pentru sprijinul acordat, sl.joelcl a acţionat do partea colo lul ruşinos al marionetelor colonialiş belgiene în Congo, acţiu n ea N aţiunilor U n ite în
probat în form a în care a fost guvernului şi a su b lin iat în mod nialiştilor. Politica Iu) a-încurajat sa tilor în evenimentele tragice din Con Congo, cere dem isia colectivă
prezentat de guvern. Potrivit deosebit poziţia pozitivă pe ca mavolnicii şi a semănat haos în Con go. Cu aceasta şedinţa de după-amiază a secretarului general şi a prin
acestui buget, pentru prim a da re s-a u situ a t deputaţii com u go culrninmd cu arestarea, iar apoi a- a Consiliului de Securitate s-a înche cipalilor lui colegi din O .N.U.“.
tă în isto ria ţării se alocă 30 nişti. sasinaren lui t.umumba. Reprezentantul Camerunului s-a de iat. La 17 februarie Consiliul va con-
dat la atacuri împotriva ţărilor afri t'nua examinarea problemei congoleze.
Guvernul polonez, a declarat repre cane care au participat la conferinţa
IA: Puternice proteste împotriva proiect zentantul Republicii Populare Polone
consideră că Hammarskjoeld nu mai
úb lege m privire Sa majorarea tarifelor poate rămine mai departe în turicţia tîc la Casablanca. El a declarat câ
de secretar general. Guvernul polonez
v.novaţi de situaţia catastrofală dm
pentru asistenţă medicală cere demisia lui Hammarskjoeld şi de- Congo ar fi, chipurile, conducătorii ţâ Şedinţa Comisiei Economice
clai ă că nu-1 recunoaşte ca secrelar
rilor participante la această conte- a O. N. U. pentru Africa
LONDRA 17 (Agerpres). — Minerii din Ţara Galilor de sud general al O.N.U. şi nu va întreţine rmţă
Aproape 18 ore au durat dez au propus ca la 1 mai să fie cu el nici un fel de relaţii. ADDIS ABEBA 17 (Agerpres). — La au ce căuta în Comisia Economică
baterile de la 15 februarie din declarată o grevă de protest de Delegatul Camerunului s-a dedat, de Hi februarie, in cadrul celei de-a treia O.N.U. pentru Africa, deoarece după
Camera Comunelor în legătura o zi. Sindicatul unit al construc Reprezentantul R. P. Polone a su asemenea, la atacuri grosolane împo sesiuni a Comisiei Economice a O.N.U. excluderea lor activitatea Comisiei va
cu cea de-a doua citire a celui torilor de maşini, al doilea ca bliniat de asemenea câ imperialiştii pun triva declaraţiei guvernului sovietic în pentru Africa, a avut loc discutarea deveni mai efectivă şi va fi de folos
mai nepopular proiect dc lege mărime din ţară, a declarat că la cale noi acte agresive împotriva po iegâtură cu asasinarea lui Lumumba proiectului de rezoluţie „Competenţa Co africanilor. Totodată delegaţii unor
din Anglia, care prevede ma va sprijini orice acţiune a Con porului congolez. Paralel cu aceasta el a adus elogii se misiei Economice pentru Africa«, în ţâri atricane au condamnat războiul
jorarea tarifelor pentru asisten siliului General al Sindicatelor cretarului general al O.N.U. şi a pro care se recomandă Consiliului Econo colonialiştilor în Algeria şi Congo, la
tă medicală. Deputaţii laburişti britanice, îndreptată împotriva Colonialiştii trimit in Congo avioane pus să fie amînată „neintirziat" exami mic şi Social al O.NU. să excludă pu fel ca şi experienţele atomice efectuate
au criticat cu asprime in cuvin- acestei măsuri a guvernului. şi arme. Astfel, a subliniat reprezen- narea problemei congoleze în Consiliu! terile coloniale din rîndui membrilor de Franţa in Sahara.
tările lor noua măsură a guver tanlul R. P. Polone, se pregăteşte in de Securitate pînă la Adunarea Gene Comisiei Economice O.N.U. pentru A-
nului, subliniind că ea va afecta Au protestat de asemenea îm mod făţiş agresiunea împotriva torţe rală a O.N.U. irica. Cu o majoritate intimă a voturilor
profund nivelul de trai al ce potriva majorării tarifelor pen lor rămase credincioase guvernului le puterile coloniale, cu sprijinul dele
lor ce muncesc din Anglia. tru asistenţa medicală, sindica gal al Congoului condus acum de Gi Elegii la adresa lui Hammarskjoeld In timpul discutării acestui proiect. gaţilor din partea ţârilor aşa-zisei „li-
tul naţional al muncitorilor ne zenga. Ţinînd seama de Toate aces a adus de asemenea reprezentantul Guineea, Ghana. Maţi, R.A.U., Etio
In timp cc guvernul grăbeşte calificaţi şi municipali şi o se tea, a spus reprezentantul R, P. Po Gabonului, niuni franceze", au reuşit să respingă
strecurarea prin parlament a a- rie de alte sindicate. La redac lone, delegaţia poloneză sprijină cere pia, Sudanul, Nigeria şi o serie de
cestui proiect do lege, in Anglia ţiile ziarelor sosesc numeroase rea guvernului sovietic ca Belgiei să i Reprezentantul Sudanului a declarat această importantă propunere pentru
se intensifică mişcarea de pro scrisori ale cititorilor, care sini se aplice sancţiuni şi câ ! >ate trupele câ este împuternicit olicial de guver alte ţări din Africa au insistat asu ţările Africii.
test, împotriva majorării tarife indignaţi de această măsură a acestei ţări să fie retrase imediat din nul său să ceară din partea Consiliu
lor pentru asistenţa medicală. guvernului. Congo. pra necesităţii de a se adopta aceas Pentru adoptarea acestei recomandări
Reprezentantul Voltei Superioare a lui de Securitate anchetarea minuţioa tă recomandare. Delegaţii şcestor ţări au votat 12 delegaţii, împotrivă —
să şi grabnică a circumstanţelor asa au subliniat că puterile coloniale nu 15, iar două s-au abtinut.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 168; 189; 75. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.52U din t> noiembrie 19IU. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 Mai1' — Deva
