Page 66 - 1961-02

P'ag 2
In oraşul Hunedoara, în anii regimului de democraţie populară, s-au pus la dispoziţia
fiilor celor ce muncesc numeroase săli de clasă pentru cursurile şcolilor elementare, profe­
sionale şi medii înfiinţate aici.
In clişeu : Noua şcoală de 7 ani cu 16 săli de clasă, dată în folosinţă la începutul aces-
vui an de învăţămînt.
Un G.Â.5. — pe cap da vaca f u r a j a f â 3.50Q /ifri lap te
i tsi mai sporite de lapte
Ingrijitorii-mulgători de la gospodă­
ria de stat din Galda de Jos, au luat
cunoştinţă despre iniţiativa mulgătoru­
lui ' Wagner Mihai de la G.A.S. Pe-
treşti, care s-a angajat să obţină de la
Vacile pe care le are în lot, o produc­
ţie medie de 3.500 litri lapte anual.
Este adevărat că gospodăria noastră a
obţinut în 1960 o producţie medie de
3446 litri lapte pe cap de vacă fura­
jată, fapt care i-a permis să livreze
statului cantitatea de 2.329 hectolitri,
Totuşi, pentru a realiza producţia de
3,500 litri lapte, este necesar ţ să luăm
unele măsuri care să asigure obţi­
nerea producţiei respective.
Intr-o adunare de partid care a a-
vut loc recent, comuniştii au analizat
măsurile ce trebuie să le luăm pentru
a realiza şi chiar depăşi cantitatea de
3:500 litri lapte pe cap de vacă fura­
jată. Gu acest prilej s-a constatat că
noi avem asigurat un stoc de furaje
care să satisfacă hrănirea raţională a
tuturor vacilor care sînt în producţie.
Există însilozate 1.448 tone porumb-
siloz şi s-au depozitat-390 tone 'fîn tri­ tul grajdurilor. Adăparea în aer liber,
foi, 27 tone borceag, 113 tone fîn na­
tural, 400 tone de alte plante furajere,
importante cantităţi de tăriţe de grîu,
porumb, şroturi etc. De asemenea, prin
contractele încheiate cu fabricile de
zahăr, am reuşit să asigurăm zilnic
pentru fiecare vacă cîte 50—60 kg. tă-
ieţei umezi.
In 1961, gospodăria noastră va avea
un număr de 160 vaci de lapte. Nea­
junsul este însă că nu sînt toate de
rasă. De;: aceea, în prezent se lucrează
la selecţia lor, căutînd pe cît posibil
să le reformăm pe cele cu producţii
scăzute şi să cumpărăm vaci cu 'p ro ­
ducţii de 14—16 litri lapte zilnic.
Paralel cu aceasta, am căutat să
permanentizăm ingrijitorii-mulgători de
la ferma de animale şi să facem loti-
ZUMMJSLAJUTA
i> C o n t r o l u l f i n a n c i a r
J mferiî—fe c io r însemnat
Îîn reducerea cheltuielilor
? de circ u la ţie
Articolul cu titlul de mai
suc, pu ricat în ziarul „Dru­
mul socialismului" nr. 1882, a
fost prelucrat în cadrul ser-
vicvului controlului financiar
intern al U.R.C.C. Deva. Pen-
tru înlăturarea lipsurilor sem­
nalate in articol, aşa după
cum ne informează conduce­
rea U.R.C.C., reviziile efectua­
te în viitor de corpul contro­
lului financiar vor fi mai a-
tent făcute, acorăîndu-se mai
multă atenţie Ucliiăării stocu­
rilor supranormative,.făcindu-
se în acest scop analiza struc­ adeseori. în stare de ebrietate,
turii stocurilor la intervale de
control, reăisiribuindu-se a-
ceste stocuri între secţii sau
alte unităţi din cadrul ace­
luiaşi raion.
In prezent se urmăreşte mai
^ atent modul de aprovizionare
cu mărfuri a unităţilor, evitîn-
du-se intrarea pe reţea a măr­
furilor necorespunzătoare spe-
cificului localităţilor.
In vederea reducerii cheltu­
ielilor de circulaţie, se verifică „ A v e m şt t o t u şi tîm&vem •••
) mai minuţios pierderile rezul- sub acest titlu a apărut în
\ täte în urma depozitării şi md- ziarul nostru nr. 1877, o notă
nipulărn mărfurilor, luîndu-se, critică la adresa personalului
totodată, măsurile necesare
pentru o mai bună conserva­ numai anumitor privilegiaţi.
re a acestora.
zarea vacilor existente, ţinînd seama la
aceasta de producţiile de lapte. Ince-
pînd cu luna februarie 1961, s-au asi­
gurat vacilor paturi calde, am început
să folosim cîte ' 2 masaje înainte de
muls şi spălarea ugerului cu apă caldă.
In cadrul cursurilor zootehnice, la
care iau parte toţi îngrijitorii-mulgă-
tori, a fost întocmită, o tematică care
cuprinde probleme strîns legate de creş­
terea şi îngrijirea animalelor, iar unele
lecţii c a : „Adăpatul şi mulsul“, sau
„Hrănirea vacilor gcstante şi neges-
tante“ au fost continuate cu aplicaţii
practice la grajduri.
Gospodăria noastră dispune la ora
actuală de 2 grajduri, fiecare a cîte
80 capete şi 1 grajd a 50 capete, în
care sînt adăpostite vacile mulgătoare.
In 1961 ne-am propus să mai construim
încă un grajd pentru stabulăţia liberă.
Printre greutăţile care s-au făcut
simţite anul trecut şi care au influen­
ţat asupra producţiilor de lapte, au
fost cele privind adăparea şi ilumina­
la rîu, mai ales în perioada de iarnă,
a influenţat negativ asupra producţii­
lor de lapte. De aceea, ne-am propus
ca în 1961 să prelungim conducta de
apă pînă la grajdul vacilor mulgătoare-
şi, paralel cu aceasta, să introducem
în grajduri lumina electrică de la re­
ţeaua din sat.
Pentru a menţine producţii ridicate
de lapte în perioada de vară, cînd va­
cile vor fi scoase la păşunat în aer li­
ber, vom administra în raţiile zilnice
de hrânirc, pe lîngă masa verde proas­
pătă, şi importante cantităţi de con­
centrate.
Respectarea cu stricteţe a programu­
lui de grajd, de către fiecare îngriji-
tor-mulgător, va sta în permanenţă
atît in atenţia brigadierului cît şi a
conducerii gospodăriei noastre.
Conducerea U.R.C.C. Deva va
înăru/ma şi controla cu mai
multă răspundere activitatea
revizorilor contabili.
Factorul poştal a fost
sancţionat
La rubrica „Bine ar fi da­
că..." dm ziarul cu nr. 1876,
era criticată comportarea fac-
f0ruiui poştal Petru Tomotaş
!!Un şoimuş care, găsinău-se
re a .»
nu-şi îndeplinea conştiincios
obligaţiie de serviciu.
Răspunzind ziarului, Direcţia
regională P.T.T.R. Deva arată
că sesizarea apărută in ziar
esfe jilstă. Pentru nedistribui-
rea ia tlmp a ziarelor şi sta-
re de ebrietate în timpul ser­
viciului, factorul poştal Petru
Tămdtoş a fost sancţionat cu
„Mustrare scrisă cu avertis­
ment“ şi iuerderea sporului de
vechime pe 3 luni.
restaurantului din Glielăr, un­
de berea la sticlă era servită
Cercetind sesizarea, Trustul
DRHMUK SOeiAMSMUT.Ü!
Ţinînd cont de măsurile pe care
le-am luat şi vcjm continua să ie luăm
în cursul anului 1961, sîntem siguri
că vacile din loturile îngrijitorilor-
mulgători, Ioan Simion ori Vasile Bîr-
lea, vor da producţii de Cel puţin 4.000
litri lapte, iar producţia medie pe cap
de vacă furajată în G.A.S. va depăşi
cantitatea de 3.500 litri lapte.
Ing. AUGUSTIN MOCANU
director al G.A.S. Galda de Jos
fi
Tractoristul Octavlan Râhâianu este
şeful unei echipe de reparat tractoa­
re de la S.M.T. Alba lulia. Organi-
zînd bine munca, împreună cu echipa
pe care o conduce, a adus o contribuţie
de seamă la terminarea planului de
reparaţii cu 7 zile înainte de termen.
alimentaţiei publice din Hune­
doara a constatat că faptele
cuprinse în articol s-au petre­
cut întocmai. Drept urmase,
cei vinovaţi au fost sancţio­
naţi cu „Mustrare scrisă",
făclndu-se şi unele schimbări
în personalul restaurantului.
„Tren neîncâlz't"
Sub titlul „Tren neîncălzit“,
în ziarul „Drumul socialismu­
lui" nr. 1890, s-a publicat o
notă care critica faptul că in
ziua de 17 ianuarie, trenul
2014, nu era încălzit.
Cerc&tînă acest caz. condu­
cerea Depoului de locomotive
din Simeria a constatat jus­
teţea celor cuprinse in articol.
Pentru a elimina pe viitor ast­
fel de situaţii, s-au luat mă­
surile corespunzătoare. ¦ iar
mecanicul de locomotivă Aurel
Colcer. care a condus tremă
în cauză, a fost sancţionat.
„'Amicii s e a m u z i"
In ziarul nostru nr. 1897 din
31 ianuarie, a apărut articolul
cu titlul de mai sus. în care
se arăta că salariaţii Oliviu
Golcea şi Vichente Neagu de
la baza de recepţie din Do-
bra. jucau cărţi în timpul ser­
viciului.
Cercetind situaţia. Centrul
regional de recepiionare a a-
juns la concluzia că sesizarea
publicată în ziar este justă.
Pentru abaterile săvîrşite, sa­
lariaţii în cauză au fost sanc­
ţionaţi cu ..Mustrare scrisă c-u
avertisment.“, atrăgînău-li-se
atentia că re v'itor. pentru a~
semenea abateri.. i< se vor des­
face contractele de muncă.
Prin sălile clubului
muncitoresc din Lupani
Spre clubul muncitoresc din
Lupeni se îndreaptă, zilnic su­
te de tineri şi vîrstnici, pentru
a participa la manifestările or­
ganizate aici.
La bibliotecă
Bibliotecara Solomon Maria
nu mai pridideşte să serveas­
că. Zilnic îi solicită cărţi 80—
90 de cititori.
De la începutul anului şi pî­
nă acum, aici s-au réinscris un
număr de peste 800 cititori, ca­
re au citit peste 2.000 de vo­
lume. Printre cititorii cei mai
buni se numără muncitori c.a :
Popa Alexandru, Urdă Ion, An­
drei Vasile, Moraru Ion si al­
ţii.
Colectivul bibliotecii a orga­
nizat la casele alegătorului o
serie de acţiuni ou cartea, cum
ar fi serata „Alegerile din tre­
cut oglindite în literatura ro-
mlnă“, o seară literară pe te­
rna „Te slăvim patrie“ şi două
recenzii la romanele : „Destin“
şi „Bătălie în marş“, la care
au participat peste 200 de ce­
tăţeni.
Pn'nîre artiştii plastici
Un grup de tineri s-au adu­
nat în jurul responsabilului
cercului de arte plastice din
s-ala alăturată. Toţi sînt plini
de viaţă, discută aprins des­
pre organizarea unei expoziţii
in cinstea celei de-a 40-a ani­
versări a partidului nostru.
Din cei 60 de membri ai cer­
cului de artă plastică, un nu-
Ziua ceferiştilor
(Urmare din pag. l-a)
tim colectivele Atelierelor de
reparat material rulant din Si­
meria, revizia de vagoane Coş-
lariu, staţia Teiuş, staţia Călău
In iureşul întrecerii pentru
îndeplinirea sarcinilor de plan,
din rîndurile ceferiştilor regiu­
nii noastre s-au făcut cunoscuţi,
prin rezultatele obţinute, tova­
răşi ca Vasile Cristea şi Fran-
cise Palko, mecanici de loco­
motivă la Teiuş, Gheorghe Cio-
botă, impiegat de mişcare la
staţia Ccşlariu, Nicolae Vasiliu,
şef de manevră la staţia Sime­
ria, Constantin Buzoianu, im­
piegat de mişcare la Simeria-
triaj, Ioan Marou, mecanic de
locomotivă la depoul din Petro­
şani şi mulţi alţii.
Prin grija partidului şi gu­
vernului, pentru ceferişti au
fost construite în anii de demo­
craţie populară mii de aparta­
mente, săli de spectacole, că­
mine. cantine, spitale. An de an
a crescut numărul acelor ce­
ferişti care-şi petrec concediul
in staţiunile de odihnă, pe piep­
turile multora din ei strălucesc
ordine şi medAlii ale R. P. Ro-
mîne
Directivele celui de-al Ill-lea
Congres ai partidului au arătat
că „volumul de transport în
tone pe calea ferată va ajunge
în anul 1965 la un nivel de a~
proape 140 la sută faţă de a-
nul 1959". Pentru îndeplinirea
acestei sarcini, ceferiştii trebuie
să-şi îndrepte atenţia spre in­
troducerea pe o scară cît mai
largă a tehnicii noi, spre asigu­
rarea unei mai mari exactităţi
a circulaţiei trenurilor, o rapi­
ditate a transporturilor, repa­
raţii de calitate şi la termene
in ateliere, reducerea preţului
de cost. spre o mai bună între­
ţinere a parcului rulant, spre
folosirea cît mai judicioasă a
combuslibililsr şi lubrifianţilor.
încă din prima zi a noului
măr însemnat sînt muncitori.
La recentul concurs bienal al
artiştilor amatori, faza finală,
Consiliul Central al Sindicate­
lor din R.P.R. şi Casa centrală
a creaţiei populare, au distins
acest cerc ou titlul de „cerc
fruntaş pe ţară“ şi cu un pre­
miu de 2.500 lei.
Tot de la acest cerc au fost
premiaţi individual un număr
de 5 tovarăşi, printre care se
numără muncitorii Viorel Va­
sile şi Tiberiu Halasz.
La repetifii
In sălile de repetiţii ale for­
maţiilor artistice de amatori,
peste 30 de persoane, sub în­
drumarea instructorului Lucian
Temelie, actor la Teatrul de
Stat din Petroşani, pregătesc
un bogat program dedicat ale­
gerilor, compus din sceneta „Jos
Tudorabhe... sus Tudorache“ de
M. Ştefănescu, precum şl dife­
rite monoloage, recitări, stri­
gături etc.
Printre recitări se numără
poeziile: „Candidatul“ de Tu-
d-or Mănescu, „Aleşii noştri“ de
Aurel G-nrghi-a-rvu, „Partidului“
de M. Breslaşu, „Un cîntec de
slavă“ de D. Deşiiu şi altele.
Tot- în cinstea alegerilor, un
frumos program de dansuri
prezintă cele 16 perechi de dan­
satori al clubului.
Dintre cei mai buni interpreţi
se numără muncitorii . Tuşan
Ion, Florea Ion, Marghit Rozalia
şi alţii.
In cele 8 săli ale clubului des­
tinate diferitelor activităţi cul­
ţiiral.-educative îşi petrec zilnic
timpul hber circa 300 de mun­
citori. In afară de formaţiile
amintite aici, mai activează 26
persoane în cercul de balet. 24
în cercul foto-amatori, 22 la
cercul de croitorie, iar la cer
cui de muzică 60.
R. RĂLŞAN
corespondent
C ărţi noi
MATE AtATI CĂ
FI. I. Băncilă : Rigla de calcul.
Ediţia a li l-a.
50 pag. — 2,85 lei.
Ed* tehnică.
LOGICĂ
¦Tomín Uros : Rolul abstracţiilor
în ştiinţele naturii (în chi­
mie).
216 pag. — 5,55 Iei.
Ed. ştiinţifică.
ENERGETICĂ
N. V. Boţan şi alţii : Reteie e-
lectrice — Calculul electric.
340 pag. — 23,20 lei (cart).
Ed. tehnică.
an, ceferiştii din regiunea noas­
tră au pornit la muncă hotă-
rîţi să-şi ducă la îndeplinire
întocmai sarcinile ce le revin.
Rezultatele cu care a fost în­
cheiată luna ianuarie, arată că
hotărîrea lor prinde viaţă. Pen­
tru a continua şirul succeselor,
sub Îndrumarea organizaţiilor
de partid, ei trebuie să acorde
o şi mai mare atenţie întăririi
disciplinei muncii, grijii faţă
de utilaje, extinderii Iniţiative­
lor şi experienţei înaintate.
De Ziua ceferiştilor, oamenii
munci! urează tuturor lucrători­
lor de la căile ferate noi suc­
cese în activitatea lor pentru
înflorirea pe mai departe a e-
conomiei naţionale, pentru ri­
dicarea bunăstării celor ce mun­
cesc.
'<¦'***
¦ '.••///A '.¦¦¦'.¦'/.¦'vX .. ..............
Nr. 1914
r m*r~'c~' r
F )
l
L ip să de interes
i
l La I. M. Ţebea există mai interes insă faţă de acest bun, 1
L multe dormitoare comune pen- dat spre administrare a mers 1^
l tru muncitorii de aici. Ele au pînă intr-acolo incit tovarăşii
-]
C iost date în administrarea In- de la I.G.O. nu s-au deplasat 1
t treprinderii de gospodărie o- nici cel puţin să încaseze chi- 1
F răşenească din Brad. Acum ria, dar să .mai ia măsuri 3
se împlineşte un an de cînd pentru repararea. dormitoare- ^
(_ nici un salariat al I.G.O.-ului lor. Considerăm că I. G. O. j
( nu a mai trecut pe aici pentru Brad are datoria să treacă de 1
[¦ a vedea situaţia dormitoare- urgenţă la repararea dormi- c
!Ţ lor. Datorită unor deteriorări, toarelor pentru ca ele să poa-
l aceste dormitoare nu mai pot tă fi folosite in condiţiuni cit Î
C fi folosite in bune condiţiuni.
t. E adevărat că I.G.O. Brad mai bune de către muncitorii ^
L a fost sesizată in nenumărate
de la I. M. Ţebea. -]
[ rînduri şi încă din timp des- UN GRUP DE MUNCITORI 1
ţ pre această situaţie. Lipsa de MINERI DE LA I. M. ŢEBEA ^
( U n a z ic şî a lta fa c ]
l
[ In toamna anului trecut, sămînţă a fost corespunzăioa- ^
C conducerea ocolului silvic din re pentru ca după două luni -i
i Miercurea, raionul Sebeş, a să o primesc înapoi ca neco- j
F iniţiat o acţiune pentru colec- respunzătoare. De menţionat 3
L tarea de sămînţă de arboret. că în situaţia mea au fost mai j
( Cei care vor colecta asemenea mulţi cetăţeni. Este oare just }
( sămînţă — suna anunţul oco- acest procedeu al tovarăşilor 1
r lului silvic — vor primi pen­ de la ocolul silvic din AVIer- ^
ii tru fiecare kg. cîte 10 lei . curea care una zic şi alta fac? ţ
ţ Atunci împreună cu soţia Am scris aceste rînduri pen- ^
t am trecut şi am strins şi eu tru ca pe viitor in munca re- j
ţ nu mai puţin de 22 kg. să- lor de la ocolul silvic clin Mier- j
L minţă pentru care trebuia să
l primesc suma de 220 lei. Cînd curea să nu-şi mai facă loc 1
C am pre,dat-o ocolului silvic,
asemenea practici. 1
IOAN P1ENAR 1
muncitor din Sebeş 1
Lt—f .... u .—r ¦— t \—! i— r , r, ţ, r» t v ' '—J '— r>— ' '— 11— f X—
speefaesle şi 28.000 spectatorâ
In cursul lunii ianuarie Tea­ din regiunea noastră. Pînă
în prezent au fost prezentate 80
tru! de Stat de.estradă din Deva
a prezentat publicului spectator de spectacole, la care au parti­
din regiunea noastră două noi
premiere: „7 note şi — o noti­ cipat peste 26.000 spectatori.
ţă“ şi „Cine mi-e drag mă iu­
beşte“. Spectacolele pregătite Pină la 5 martie, ziua alegeri­
pentru campania de alegeri,, sînt
prezentate zilnic pe scenele clu­ lor, vor mai ti prezentate încă
burilor şi ale căminelor culturale
40 de spectacole.
P. îONUŢ
corespondent
FILMUL ZILEI;
Să pre iubirea1
I> Inspirat din realitatea zilelor noas- salteaua de pe patul Katei sînt ggäă--
} *re> filmul sovietic „Să preţuim iu- site ascunse nişte suluri de aţă. >
ţ birea“, care rulează între 20 şi 23 Katea este învinuită de furtul lor >
^ februarie a. c, la cinematograful şi, cu toate că prietenele ei sînt ?
L „Filfmon Sirbu“ din Deva, tratea- convinse că tata e nevinovată, toate >
4 ză o temă de o importanţă majoră probele sînt împotriva ei. Deşi I<a- ^
<> şi anume problema educaţiei tine- tea este cca mai bună ţesătoare,
S retului şi ridicării conştiinţei sale meşterul ei vrea ,s-o concedieze.
\ ?*, legat de aceasta, marea răspun- Nimeni nu bănuieşte adevărul des­
) dere care revine organizaţiilor de ti- pre modul în care a ajuns aţa sub'
salteaua Kfltei. Ea fusese pusă a-
neret în combaterea anumitor ma- colo de Zina, care, îndrăgostită de
nifestări — rămăşiţe ale trecutului. Stepan, dorea ca în telul acesta să-l
îndepărteze pe băiat de Katea. Şi
Eroinele filmului sînt patru tinere reuşeşte.
ţesătoare care locuiesc în aceeaşi
? cameră, la căminul unui combinat Stepan, pierzîndu-şt încrederea în
,S de ţesătorie: Katea, Tamara, Poli- Katea, o socoteşte şi el vinovată
\ na şi Zina. de furtul aţei şi încetează de a mai
7 S-ar părea că viaţa ţlor este lină,
^veselă, fără prea mari frămîntări. veni pe la ea. Grezînd că şi acor-
^ Dai realitatea e cu totul alta. deonul pe care l-l dăduse in dar
Polina e veselă, lipsită de griji Katea cu puţin timp înainte era
S şi prietenoasă,. în timpn Pc.efi Tamara rc-iufmpărat tot Adiinn Kboannii furaţi, aelI «i-11
j are de întîmpinat multe greutăţi din duce înapoi. Rănită de comportarea
? partea tatălui său, care dorea un lui, Katea îi înapoiază inelul de lo­
1 alt viitor pentru ea, să înveţe mai godnă şi pleacă din combinat fără
ţţ departe. a spune nimic ni'mănui, părăsind o-
raşul.
Gea de a treia fată, Katea, este
> îndrăgostită de Stepan, care lucrea- Observînd dispariţia Katei, prie-
r 'zTăO Iloa Iui nn şoao nn ttiiAeAr ca zidar „şiT c__u____c__a_re_ tenele ei încep s-o caute, dar pri-
< se va căsători în curînd. Ea urmea- mele încercări de a o găsi sînt za-
ză, împreună cu Polina, cursurile darnice. Abia cu concursul organi-
universitare. zaţiei de comsomol, ea este găsită.
Cea mai zdruncinată viaţă o are înconjurată de dragostea prietene­
Zina. Ea a intrat în legătură cu doi lor şi a colegelor ei, Katea se în­
sabotori, cărora le procură aţă fu­ toarce la combinat.
rată din fabrică. Remuşcările pen In prima zi de lucru, la ieşirea
tru viaţa de minciuni pe care o du din combinat, în întîmpinarca Katei L
ce, continua frică de a nu fi prin vine Stepan. Cu timiditate, cu pâ- S
să, dorinţa de a duce o viaţă cins rere de rău în privire, el îi cere ţ
tită, o fac pe Zina să-şi regrete gre să-l ierte.
şeala. Dar ea nu se poate elibera Va putea oare Katea să uite jig­
de influenţa celor doi bandiţi. nirea iubitului ei, care a pârăsit-o
Iată însă că într-o zi, în dormi­ în cea mai grea clipă din viaţă ?
torul celor patru fete se descoperă Aceasta e o întrebare pe care doar
un lucru cu totul neaşteptat: sub ei o vor putea-o dezlega.
SGENA DIN FILM