Page 67 - 1961-02

Nr. 1914 DRUMUL SOCIALISMULUI T)8g 3

C A N D ID A Ţ I A l F.D.P, 3fs^ c?tu po?e^

g iD lîm R E

F ru n ta ş în p ro d u c ţie 20 şi 21 februarie 1961
ş i in aeffaisslie o h ş-ie şti
D E V A : S ă preţuim iu b irea ; Ş A N t: liz e ; T izo k : SI M E R I A :

A L B A I U L I A : P e cărările !un- U ltim a zi, prim a z i ; L O N F .A :
g le i; P rim a lecţie: O R A Ş T tE :
B[ann de vizon . S E B E Ş : Pa-

Slugă pe moşia unui boier prezent peste 20 de inovaţii r u f ă , B R A D . T r e i f&t& l a t i i î i o sărea, c e ru lu i: T E I U $ : C inice
din Oltenia, incă de la 14 ani, care au uşurat munca oame­ yx ă ; H U N E D O A R A : S c r i s o a r e a • k n-nn i/n -
Miron Popescu duce o viaţă nilor şi au contribuit la rea­
amară. Alungat de crunta ex­ lizarea de însemnate econo­ n eex p e d ia tă ; H A ŢE G : C erneala de-/eag^; Z M ^ _ '
ploatare de pe această moşie, mii.
ajunge la Vulcan unde se an­ roşie: I U A : Iva n n a ; PETRO - tiuşa : A P O L D U L D E S U S .
gajează ca muncitor la căr­ Din dorinţa de a învăţa cit
buni pentru ali­ mai mulţi tineri meseria de D im in eaţă m ohorîtă,
mentarea uzi­
nei electrice. Şi lăcătuş, a cerut COOPERATIVA M PRODUCŢIE
aici insă a a- să predea cî-
vut prilejul să teva lecţii la liEŞTEŞyfilftEASCÂJISEr OII SEBEŞ
cunoască din cursurile de ca­
plin exploatarea lificare ce func­ Execută şi vinde la preţuri convenabile
la care erau ţionează în ca­ unităţilor comerciale şi cooperatiste

supuşi muncito­ drul întreprin­ diferite obiecte nichelate şi tapiţate ca:

rii in regimul derii. Faptul că ® scaune frizer

burghezo-moşie- Gheorghe Ma- ® taburete

rosc. reş, Petre Be- • fotolii

Dar au venit reni şi alţij au ®mese diferite

zilele luminoa­ devenit mun­ ® scaune pentru coafuri

se de după citori calificaţi, Pentru populaţie execută nichelarea diferitelor
articole de uz casnic şi piese pentru maşini. ^
se datoreşte şi
sprijinului acor­

i 1944. .Miron dat de comu­

l. Popescu a fost adus în cen- nistul Miron Popescu.

[¦ ţrală ca lăcătuş de cazane, Pentru meritele sale în

ţ Astăzi tovarăşul Miron Po- munca obştească şi de pro­

1 pescu, maistru de cazane la ducţie, cetăţenii din circum­

u z in a electrică din Vulcan, scripţia electorală orăşeneas­

( este bine cunoscut de toţi că nr. 6 Vulcan l-au propus

l muncitorii de aici. Indrăgos- candidat al F.D.P. pentru a-

t tit de meserie, ştiind că îşi dă- legerile de la 5 martie. zm- La fabrica Chimică din Orăştie a sosit nu de mult din
U.R.S.S. o maşină de rectificat interior.
^ ruie munca celor mulţi, A4iron NICOLAE ROVENŢA A e v ita t COOPERATIVA MESTEŞUBĂREASCĂ
a c c id e n tu ! IN CLIŞEU : Utemistul Micu Remus din secţia sculărie JllEŞOL“ DIN ALIA IULIA
ţ Popescu a realizat pînă în corespondent supraveghind funcţionarea maşinii.
La 15 februarie a.c. trenul str. Unirii nr. 2
ltr Preşedintele gospodăriei colective 2.633 se opri în staţia Baru Ata­ m pm m M U L
l re. Frînarul de pantă. Ion Bă- Execută pentru populaţie:
Ur G o s p o d ă r i a a g r i c o l ă c o l e c - f i n , 3 k g . t r i f o i , a l t e p r o d u s e 1 ioiu, aparţinind staţiei Subceta-
t te, ce era de serviciu la acest ¦ diferite tipuri d e m o b ilă la
ft tivă din satu l C ălanul M ic şi bani. nostru, ^ tren, şi-a zis după oprirea tre­ c o m a n d ă cu p la ta în rate
este încă tînără. P reşedin tele In anii regim u lu i nului :
¦ lucrări d e tap iţerie
[ ei, to v a ră şu l T raian G eo rg es- la C ălan u l M ic au a vu t loc, j — Ia să mai fac eu o verificare m instalaţii e le c tric e şi o ric e
a trenului, nu cumva la coborîrea
c cu, este în să in floarea vîrs- pe U ngă co n stitu irea g o sp o d ă - j de la Baniţa să se fi produs nis­ 20 FEBRUARIE 1961 fonia 1 dc Balancivadze. alte lucrări de construcţii
caiva nereguli. PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzica u- 21 FEBRUARIE 1961 ¦ o g l i n z i , g ravu ri în sticlă
jr t e i . E x p e r i e n ţ a ş i priceperea riei agricole colective, şi alte 1 şo ară; 6,45 Salut voios de pionier;
f in m u n c ă a pre- î n f ă p t u i r i i m - 'J Şi, deşi nu avea vreo obliga­ 7.30 Sfatul medicului: Primul ajutor PROGRAMUL 1 : 5,40 Muzică popu- şlefuit sticlă etc.
f şedintelui, vor- ţie de serviciu in această pri­ în fracturi; 8,00 Din presa de astazi ; Iară roniînească ; 7,15 Muzică distrac- m diferite lucrări de tlnichigerie
p o r t a n t e . D i n r e - .j vinţă, a pornit-o încet pe lingă 9.30 Tinereţea ne e dragă ; 10,00 Cin tivă; 8,00 Din presa dc astăzi; 9,30 ¦ lu c r ă ri d e v o p s ito r ie (mobilă etc.)
tren. Vornicii<d cu atenţie fie­ tece pioniereşti; 11,03 Trio în si mi Simfonia a Vll-a in la major de Bee-
{. b a d o m o a l ă ş i s u rse lo c a le , în care vagon, a observat la cel nor pentru vioară, violoncel şi piai thoven; 11,03 Concert popular; 12,30 COOPERATIVA HSTEŞU6ĂREA5CA
cu numărul 451418 , trei braţe de Nicolae Buiciiu; 12,00 Să citim îm In faţa hărţii: Kenya; 13,05 Cintece „MOŢUL“ BRAD
«. g î n d i t ă , îl a- 1955 satu l a rupte la cutia tamponului. Vago­ preună : Pagini din romanul „Oţelul' de popoarelor din Asia şi Africa; 14,30
^ pronie m ult nu nul nu mai putea circula in a- de Constantin Ghiriţă; 14,30 Muzică Din creaţia de operă a compozitorilor execută la comandă şi cu preţuri
fost electrificat, j ceastă stare, fiind in pericol de uşoară romînească ; 15,50 Note de lec: ru şi; 15,25 Muzică populară din R. S. convenabile pentru populaţie:
accidentare. tor; 17,15 Jurnal electoral; 19,05 Con­ Cehoslovacă ; 16,15 Vorbeşte Moscova !;
Jţ n u m a i d e t i- in 1958 s-a cert dc muzica uşoară; 19,50 Cintece 18,30. Limba noastră ; 19,00 Revista e- Încălţăminte pentru bărbaţi şi fem ei
A alergat intr-un suflet pină de alegeri; 20Í30'Muzică popri Iară din conomică Radio ;-, 20,20 Noapte bună, i n piele ie culori diferite şi (Se cea
^ neri dar şi de construit o şcoa- j la biroul de mişcare şi a anunţat Cuba; 20,45 Tribuna Radio: „Legis •¦Opii 5-!„55 de crocodili şi o căprioară“,
impiegatul de mişcare. Trenul a iaţia 'mtincitorească; dib ţările capita.-' poveste populară indiană ; 20,45 Din
[ virstn icii satu- lă, iar an u l ] fost oprit, vagonul scos din liste“ ; 22,3(1 Muzică de camera ; L',1? muzica popoarelor ; .21,15 Să tăcem r U-
garnitură, evitindu-se prin a- Concert de noapte. îoşfinţâ cu Şcoala populară de artă
[ lui., c ă l i ţ i în trecut, statu l a ) ceasta un accident. lin Suceava — radioreportaj; 22,30
PROGRAMUL II’: 14,08 Gintă Mará Muzică de cameră; 23,10 Concert de
[ frăm ântările vie- construit aici o ^ C. lOAN lanoli, .Lavinia Slaveanu şi Norocel noapte.
t ţii. Dumitru ; 15,3U înregistrări de Ia Con­
7f r u m o a s ă s t a t i e corespondent cursul naţional de selecţionare a par­ PROGRAMUL II: 14,08 Muzică u-
ticipanţilor la cel de-al 11-lea Concurs şoară roniînească; 15,30 Estrada me­
[ O rganizator C .F .R . j internaţional „George Enescu" ; 16,3(1 lodiilor; 16,15 „Sub steagul gloriosului
[ priceput, cotnu- Ca deputat j Vorbeşte Moscova 1 ; 17,00 Album, de partid11, emisiune de cintece; 16,45 Tri­
1 melodii de muzică uşoară; 17,35 Mu­ buna Radio; 17,30 Statul medicului:
l n istu l Traian in sfa tu l popu - 2 zică populară rornînească ; 18,05 Mu­ Importanţa somnului la copii; 18,45
Iar com u n al, in- zică simfonică; 20,10 Muzica corală Emisiune literară; 19,30 Retransmisie
L G eorgescu ă mi- sovietică; 21,30 Lectură dramatizată de la Teatrul de Operă şi Balet al
din povestirile lui Nicolae Ţie; 22,30 R.P.R.: Qpera „Nunta lui l'igaro“ de
[ Utal n e o b o sit că de la pri- Concert de muzică uşoară ; 23,15 Sim- M ozart; 22,45 Muzică uşoară; 23,15
Muzică sijntonlcâ.
r m ele alegeri, io- )

ţ pentru inflori- varăşul Traian 1

L rea gospodăriei colective, ur G eorgescu a a d u s o im - ^

[. m ă r i n d î n t ă r i r e a e i e c o n o m i c ă , p o rta n tă con tribuţie la înfăp- }

L bu năstarea colectiviştilor. Pe iuirea acestor realizări, fiind )

[¦ U n g ă c o n s t r u c ţ i a u n u i g r a j d m e r e u în f r u n t e a a c ţ i u n i l o r 1

j- n o u ş i a a l t o r m a g a z i i , c o l e c - o b ş t e ş t i . ’j

[ tiv iştii din C ălan u l M ic au a- Pentru dragostea cu care ^

t aut cîştig u ri în sem n a te in a- m u n ceşte la ridicarea satu lu i ^

r nul 1960. D e fiecare zi-m u ncă, c e t d i e n i i d i n C ă l a n u l M i c •)
lT- a u ¦ pp r oLp u ss dCilnn nn oo uu pFee tt(o v . i
[L e i a u p r i m i t 5 , 2 0 0 k g . g r i u ,
[ a Un T r a í a n G e o r g e s c u c a n d i d a t aail ]
ui 1 nonnu
i n S f a t u l p 0 p u [ a r a [ Q_ -,
l 4 kS- P o ru m b -b o a b e, 0,300 kg.

[ o o ă z ’ 0 2 0 0 k g . f a s o l e , 3 k g . r a s u l u i C ă l a n . GH. LUPAN 1

mai bsraă calitate.

Dreptatea şi libertatea făcut declaraţii oficiale prin a le răspunde şi să-i vedem a-
care condamnă , unealta impe­ poi cu ochii plini de lacrimi la
rialistă cocoţată în funcţia de vestea că tatăl lor nu mai este
secretar general, subliniind fap­ in viaţă. Numai inimile de pia­
vor trium fal tul că nu-1 mai recunosc ca tră şi creerele bolnave al lui S Ă T E N I! SISTEMUL
demn de a sta in fruntea O.N.U. Hammarskjoeld, Chombe, Mo­ C A R T O PRIN P O Ş T A :
Eroul naţional al poporului butu, Kasavubu şi capetele în- D o riţi să p rim ifi ia
congolez — Patrice Lumumba fierbîntate ale milionarilor oc­
Inimile tuturor oamenilor de care dezaprobă, înfierează şi in momentele grele ale inter­ — a fost smuls din mijlocul cidentali pot rămîne indiferen­ dom iciliu cărfiie
pe planeta noastră au fost în­
durerate de o tristă veste şi de condamnă pe criminali, spu- venţiei armatei belgiene in poporului său. a fost răpit de te faţă de o asemenea scenă, preferate ?
o ireparabilă fa p tă : clica de
trădători şi agenţi ai colonia­ nîndu-le pe num e: călăi şi tră­ Congo, guvernul legal al lui tlihari şi ucis. Cei trei copilaşi faţă de o asemenea tragedie. TRIMITEŢI COMANDA
lismului internaţional — călăii Dv. în plic sau pe o carte
Chombe-Mobutu — au ucis mi­ dători, duşmani ai vieţii ome­ Lumumba s-a adresat O.N.U., — Patrice, Franqois şl Iuliana Asasinarea lui Lumumba în­
şeleşte pe eroul naţional al sta­ poştală, pe adresa :
tului Congo — Patries Lumum- neşti. cerîndu-i sprijinul în vederea nu-şi vor mai vedea tatăl lor seamnă o pierdere dureroasă UNIUNEA REGIONALA
ba şi 'tovarăşii săi ele luptă.
Chombe şi Mobutu — care ia normalizării situaţiei din ţară niciodată. Aceşti copii sînt incă nu numai pentru familia sa, ci A COOPERATIVELOR
Săvîrşind această crimă, a- DE CONSUM
g'enţii colonialismului au dovedit ora actuală poate stau, cufun­ şi pentru menţinerea indepen­ in fragedă copilărie şi nu-şi pot ..şi pentru alte milioane de fa­ I.C.I. DEVA
o dată mai mult că sînt duşma­ Seajia
nii de moarte ai libertăţii şi li­ daţi în fotolii sorbind din şam­ denţei sale naţionale. O.N.U. In­ da seama de împrejurările vre­ milii, pentru întreg poporul con­
niştii pe pămînt, că, la ordi­ ,,Cartea prin poştă"
nul imperialismului, sînt gata pania ce curge pe văiău) spe­ să, mai precis secretarul său mii, nu pot să aprecieze fap­ golez. Str. George Enescu nr. 40
să comită osie mai bestiale fap­ cial construit pe distanţe New general, D. Hammarskjoeld, sub tele şi evenimentele ce se pe­ Cărţile comandate se ex­
te antiumane, cele mai îngri­ trec în Congo, Cuba, în Laos In aceste zile de adîneă du­
jorătoare fărădelegi ale con­ York—Bruxelles şi reşedinţa masca imparţialităţii, s-a stră­ sau In altă parte a globului pă- rere. popoare din Europa. Asia pediază contra ramburs
temporaneităţii. călăilor din Congc — au să- duit să justifice intervenţia co­ mîntesc. Ei n-au aflat poate şl Africa, oameni ai muncii din
vîrşit o crimă îngrozitoare, o lonialiştilor şi să creeze mario­ că tatăl lor nu mai trăieşte şi diferite colţuri ale lumii, con­
Nouă, celor mai în virstă faptă care a stîrnit indignarea netelor posibilităţi de acţiune că şi mama lor se află în pri­ damnă actul ruşinos săvârşit de
ne-a fost dat să vedem crimele opiniei publice mondiale. Fi au coordonată împotriva lui Lu- mejdie. Oa orice copii lipsiţi de imperialişti şi lacheii lor si se
şi batjocurile săvârşite de hitle- ucis mişeleşte pe Patrice Lu- mumba şi guvernului său. Lui posibilitatea de a sim ţi. căldu­ solidarizează cu poporul congo­
rişti pe teritoriile ocupate vre­ rhUrnba şi tovarăşii săi de luptă Hammarskjoeld îi revine o ma­ ra părintească, ei piîng, sînt lez, sprijină lupta eroică a a-
melnic de ei în cel de-al doilea re răspundere pentru fărăde­ veşnic trişti, mereu zguduiţi şi cestui popor pentru libertate şi
război mondial. Ne amintim cum adine înduioşaţi. Independenţă naţională.
aceşti barbari ai secolului o- legile petrecute in Congo şi în­ CU OGAZIâ t l i f ALBITURILOR
morau şi schingiuiau vieţi o-
meneşti. cum prădau şi căl­ Pop o ar e le l um ii condamnă deosebi faţă de arestarea şi a- O. C. L. produse industriale Deva
cau în picioare tot ceea ce în- pune la dispoziţia cum părătorilor
tîlneau în oale, cum sfidau via­ cu asprime fărădelegile sasinarea eroului naţional con­ ..Tăticule, eu slnt bine. îm­ Moartea tragică a lui Patrice un bogat sortiment de mărfuri ca:
ţa. progresul şi tot ceea ce era săvirşife de imperialişfi golez. Cu ştirea lui Hammarsk­ preună cu Franqois, merg în Lumumba şi a tovarăşilor săi
mai sournp omului. Popoare în­ joeld, reprezentanţii O.N.U. 1n fiecare zi la şcoală, şi cu Iulia­ de luptă a îndurerat adine po- @ pînză albită;
tregi, oameni de bună credinţă m olandină diferite culori;
sperau că ceea ce hitleriştii au Ccngo l-au predat pe Lumumba na la grădiniţă. Aşteptăm me­ porui congolez, dar în acelaşi ® sifon şi diferite puplinuri
făcut, n-o să mai fie. Dar iată # dejalen;
că din nou sîntem siliţi să cu­ — Mpolo şi Okito — lipsind in slugilor colonialiştilor, care l-au reu să te revedem şi sper că şi timp l-a călit si l-a unit mai
noaştem dureri fără margini, felul acesta poporul congolez supus la cele mal grele schin­ tu o duci bine. Ce mai faci tu puternic în jurul guvernului le­ crep cămăşi etc.
să auzim piînsete cutremură­ de un patriot înflăcărat, d e . giuiri. Fără să se jeneze de şi ce mai face mama ? Vă îm­ gai în frunte cu Antonio Gizen-
toare şi glasuri jalnice pornite conducătorul guvernului legal, opinia publică, fără să ţină brăţişăm pe amîndoi. Aşteptăm ga. i-a întărit convingerea în HărlurîSe de rsiaS sus se găsesc spre
din milioane de piepturi ale oa­ guvern care luptă pentru liber­ seama de menirea unui for in­ răspuns“. Acestea sînt cuvinte victoria deplină a forţelor po­ v în sa re Ses m agazinele O . C . L. produse
menilor bătuţi, maltrataţi, lin­ tatea şi prosperitatea ţării, iar ternaţional cum este O.N.U., adresate de unul din cei 3 co­ porului si păcii. industriale din Deva, Cugir şi Sâmeria.
şaţi. Auzim însă şi glasuri stri­ pe cei 3 copii ai săi, de tată. călcînd în picioare cele rrtai e-
gătoare, revoltătoare, ascultăm lementare cerinţe şi principii ale pii tatălui lor tocmai în mo­ Aşa cum se spune în telegra­
bătăile palpitante ale inimilor
tari şi strigătele pline de mi­ Patrice Lumumba şi-a consa­ Gartei O.N.U., Hammarskjoeld mentul cînd întreaga lume a ma adresată de tovarăşul Chivu
nie ale milioanelor de oameni crat viaţa şi lupta pentru bi­ a acţionat ea cea mai mîrşavă aflat că Patrice Lumumba şi to­ Stoica, preşedintele Consiliului

nele poporului Congolez, a po­ unealtă a imperialismului oc­ varăşii săi de .luptă an fost de Miniştri al Republicii Popu­

porului care s-a săturat de ju­ cidental, ca o personalitate ucişi cu ştirea Iui Hammarsk­ lare Române; adresată domnului

gul colonialismului şi s-a ridi­ ştearsă şi compromisă total. joeld — de către marionetele Antonio Gizenga, prim minis­

cat ia lupta pentru indepen­ Comportarea Iui Hammarsk­ Chombe-Mobutu. tru ad-interim al Republicii
denţă naţională. Dar acest lu­ joeld faţă de guvernul legal, de
cru a nemulţumit pe imperia­ primul ministru Lumumba, de Scena e zguduitoare, trage­ Congo. . .F i g u r a e r o i c ă a l u i Lu-
liştii belgieni care, sprijiniţi de poporul congolez şi de destine­
aliaţii lor din N.A.T.O., au pus dia cit se poate de pătrunză­ rn.urn.ba c a ş i a t o v a r ă ş i l o r s ă i

toare. căzuţi. îm p r e u n ă cu din eu l, va

Ia cale complotul împotriva gu­ le ţării, a stîrnit un val de in­ Să ne imaginăm cei 3 copi­ răm âne n eştea rsă în con ştiin ­
laşi aplecaţi asupra unei hârtii ţa om enirii, ca u n sim bol al d e ­
vernului legal al lui Lumumba, dignare în rîndurile tuturor po­ rotunjind literele cu care în­ votam en tu lu i fa ţă de patrie,

arestarea primului ministru poarelor iubitoare de pace. Un chegau cuvintele pe care do­ f a ţ ă d c c o .u z a i n v i n c i b i l ă a l i ­

congolez şi în cele din urmă a- număr însemnat de guverne ale reau arzător să le trimită pă­ b e r t ă ţ i i p o p o a r e l o r “ .

sasinarea lui, statelor membre ale O.N.U. au rinţilor' lor eu rugămintea de N. O.