Page 68 - 1961-02
P. 68
pae 4 DRU M W . s n c f A U S M íIL W N r. 1»14
> U3L' sre g a .w » fffgtTO&r?*.m TW .rr ^ j a « LnLtai3r!nm -.*r*u !ntav-tigrfW,->g«fy h > ^ w rev j „
D ezbaterile .u lt im e le ş li n i - .u X tin x e is s iir a . • ju Al ú n a t e ş il r i . • x tlu m e ffi ş t ir i. •
día Consiliul de S e cu rita te a su p ra
situ aţiei din Congo
NEW YORK 1« (Agerpres) situaţia care s-a creat in acea fost confirmată nici de Consili
Consiliul de Securitate al stă ţară. ul de Securitate nici de Aduna
O.N.U. îşi continuă lucrările în In cursul şedinţei din 17 fe rea Generală, iar raportul a fost
condiţiile protestelor continue a- bruarie a Consiliului de Securi pregătit cu mult înainte de e- eteorologii sovietici au obţinut
le opiniei publice, care înfie
rează pe călăii eminentului frun tate a fost difuzată telegrama venimenteie tragice din Congo. Deschiderea seminarului consacrat
taş al Africii, Patrice Lumum- preşedintelui Somaliei — Acien In sarcina Comisiei de conci
ba. Demonstranţii, în majorita Abdulia Osm^n — în legătură liere intra realizarea unui acord problemelor Africii d e nord preţioase date studiind
te negrii, continuă să organize cu ultimele evenimnete din Con între diferitele grupuri politice recenta eciipsă de soare
ze pichete în jurul O.N.U. „A- go. Condamnînd asasinarea lui din Congo. Despre ce conciliere DELHI 18 (Agerpres). — In nimerite din C ongo,. Nehru a
sasinarea lui Lumumba a dez
văluit adevărata tată a colonia Lumumba, preşedintele Somaliei poate fi însă vorba, a continuat
lismului”, „Hammarskjoeld, Ka- s-a pronunţat în aceiaşi timp V. Zorin, dacă reprezentantul seara zilei de 17 februarie a a- spus că politica O.N.U. în a-
savulni, Mobutu, Chombe, repre M O S C O V A 18 (A g e r p re s). — solare a su p ra în că lzirii in aces
zintă o corporaţie ele asasini”. pentru continuarea activităţii legal al guvernului congolez, vut loc deschiderea Seminaru ceaslă ţară a eşuat. Asasinarea T ASS t r a n s m i t e : V ă d i m R e ş e - t e s t r a t u r i .
„Să se pună capăt fărădelegi Patrice Lumumba, a fost asa lui consacrat problemelor Afri lui Lumumba ne-a zguduit, a t o v , d i r e c t o r u l O b s e r v a t o r u l u i
lor imperialiştilor în Congo”, O.N.U. în Congo. cii de nord. Cei prezenţi intre spus el în continuare. Aceasta El a făcut cunoscut de asem e
„Sprijinim poziţia Ghanei, Gui care primul ministru al Indiei, este o crimă internaţională, este
neei şi Mali” — acesta este în Lista vorbitorilor înscrişi pen sinat. Delegaţia sovietică, a Nehru, şi alţi membri ai guver un punct de cotitură în istoria a ero lo g ic cen tra l, a d ecla ra i u- n ea că în n u m ero a se p u n cte —
general conţinutul lozincilor tru a lua cuvîntul in cadrul şe subliniat V. Zorin, a prezentai nai. c o r e s p o n d e n t a l a g e n ţie i
purtate de demonstranţi. dinţei de vineri a fost epuizată. de la S inferopol pîn ă la S v e rd
deja un proiect dc rezoluţie şi
Poziţia principială a Uniunii lovsk — unde a fost urm ărită
Sovietice, care apără cu fermi Reprezentantul S.U.A., Sieven- cere ca lucrările Consiliului de nului Indici, reprezentanţii cer Africii care se ridică la luptă. T A S S c ă p r i n l a n s a r e a u n e i s e e c l i p s a t o t a l ă a S o a r e l u i , m e t e o
tate libertatea şi independenţa son, a propus ca lucrările Con Securitate să fie continuate în curilor largi ale opiniei publice, Lumumba — liderul poporului r i i d e r a c h e t e m e t e o r o l o g i c e l a o r o l o g i i s o v i e t i c i a u e f e c t u a t m ă
poporului congolez, se bucură siliului de Securitate să fie re scopul găsirii unei soluţii ac ambasadori ai unor ţări membre său — a devenit o figură istori a l t i t u d i n e p i n ă l a 1 0 0 k m . i n d i s u r ă t o r i c u a j u t o r u l r a d i o s o n d e -
de simpatia şi sprijinul pături ale Conferinţei de la Bandung că, aproape legendară, care e-
lor largi ale opiniei publice a- luate la 20 februarie, motivînd ceptabile. au păstrat un minut ,.de recule xercită influenţă asupra milioa ferite faze ale eclipsei solare din lor lan sate la o altitudine de
mericane, în ciuda tuturor în această întrerupere prin nece In pofida apelurilor insisten gere în amintirea eroului naţio nelor de oameni. 15 februarie, oam en ii de ştiin ţă 20-30 km . Cu acest prilej au
cercărilor presei locale de a de sitatea primirii raportului „Co nal al Congoului, Patrice Lu sovietici îşi propuneau drept sar fost obţinute date privin d schim
natura politica ţărilor lagărului misiei de conciliere pentru Con- te ale reprezentanţilor Uniunii Nehru a avertizat pe colonia bările in sta rea a tm osferei in
socialist. Sovietice, Liberiei, R. A. U. şi
Ceylonului, care au propus să mumba. La acest seminar, orga lişti că nu se mai poate tără c i n ă s ă p r e c i z e z e s t a r e a s t r a t u c o n d i ţ i i l e d i f e r i t e l o r f a z e a l e l u
In cadrul şedinţei din după- go".
amiaza zilei de 17 februarie pri Luînd cuvîntul în legătură cu fie convocată şedinţa următoare nizat de „Consiliul India-Afri găna acordarea libertăţii popoa r i l o r s u p e r i o a r e a l e a t m o s f e r e i m i n i i s o l a r e .
mul a luat cuvîntul reprezen ca“, asistă un număr uriaş de
tantul Iugoslaviei. această problemă, reprezentan a Consiliului de Securitate, ca oameni. relor Africii. şi să stu dieze influenţa radiaţiei F ăcind o caracterizare de an
tul Uniunii Sovietice, V. Zorin, re examinează o problemă a- sam blu a m aterialelor observaţi
El a declarat că opinia pu a declarat că argumentul în fa tît de importantă şi urgentă, cit întregul continent african se Comunicatul serviciului de presă ilor care au fost ob ţin u te in tim
blică mondială a condamnat voarea animării lucrărilor pînă mai repede, datorită voturilor află in avint revoluţionar a de pul eclipsei solare, R eşetov a
la primirea de către membrii delegaţiilor occidentale, a fost clarat Nehru la deschiderea se al Ambasadei fl.S.S.S. din B.F. Germană subliniat că ele vor aju ta m eteo
Consiliului de Securitate a ra adoptată hotărîrea ca lucrările minarului. Exploatarea imperia rologilor să stu d ieze influenţa
portului aşa-numitei Comisii de Consiliului de Securitate să fie listă şi colonialistă nu mai poa BONN 18 (Agerpres). TASS mit pentru bunele urări ale pre radiaţiei Soarelui asupra proce
conciliere, nu este convingător reluate abia în dimineaţa zilei te continua in Africa. transmite: Serviciul de presă şedintelui Consiliului de Miniş selor din straturile superioare
deoarece această comisie nu a de 20 februarie. ale atm osferei, ceea ce prezin
Referindu-se la recentele eve-
Opinia mblică mondială îşi exprimă indignarea al Ambasadei U.R.S.S. din R. tri al U.R.S.S. şi a declarat că tă o m are în sem nătate ştiinţifi
F. Germană a dat publicităţii la nota memoriaiă va fi studiată că şi practică, in special pen tru
17 februarie următorul comuni o m ai m are precizie a pronos
deja cu asprime fărădelegile co împotriva asasinăriiLumumbacat : cu toată atentia. ticurilor asu pra vrem ii.
lonialiştilor în Congo. După pă In după-amiaza zilei de 17 fe
rerea delegaţiei iugoslave, mi şi a tovarăşilor bruarie A. A. Smirnov ambasa Năravuri şi moravuri...
siunea Organizaţiei Naţiuniloi dorul U.R.S.S. în R. F. Ger
Unite în Congo a eşuat, deoare
ce secretarul general şi repre u. s. s. s. va asasinării mişeleşti a lui nilor din Italia, o serie de or mană a vizitai pe cancelarul fe Populaţia din Germania oc ind folosite drept arme in
zentanţii săi nu au adus la în Lumumba. Comitetul a declarat ganizaţii sindicale afiliate ia deral Adenauer. In timpul con
deplinire rezoluţiile adoptate MOSCOVA 18 (Agerpres). că se va alătura celorlalte or C.G.M. din Italia, Federaţia ti vorbirii care a avut loc amba cidentală este tot mai des lupta corp la c o rp ! In scurt
anterior de Consiliul de Secu Cunoscuţii cineaşti sovietici ganizaţii care vor manifesta la neretului social democrat din sadorul sovietic a transmis can
ritate cu privire la Congo. Re Ivan Pîrîev, Serghei Glierasi- 18 februarie în faţa sediului Italia şi alte organizaţii au dat celarului federal bunele urări martoră a tot felul de „obi timp n-au mai rămas tefere
prezentantul Iugoslaviei a a- mov, Mihail Ronim, Serghei O.N.U. în semn de protest îm publicităţii declaraţii în care din partea lui N. S. Hruşciov,
dăugat că secretarul general 1utkevici, Grigori Alexandrov, potriva asasinării lui Lumumba condamnă a^mnile criminale ceiuri" şi excese din partea nici lămpile, nici geamurile..
este răspunzător direct pentru Serghei Bondarciuk, Roman şi a rolului pe care l-a avut ale imperialiştilor în Congo. preşedintele Consiliului de AU-
Karmen şi alţii au dat publici Hammarskjoeld în această cri Consiliul municipal din Sala niştri al U.R.S.S., şi i-a înmî- trupelor de ocupaţie, care, Către miezul nopţii „belige
Mesajul adresat de Fidel tăţii o declaraţie în care con mă. Rolognese a hotărît ca o stra nat cancelarului federal răspun
C asfro premierului damnă asasinarea lui Lumumba dă a acestei localităţi să poar sul lui N. S. Hruşciov la scri întitulate „forţe armate a- ranţii" au pus in funcţiune
congelez Gizenga ca fiind o crimă internaţională, ITAUA te numele lui Palrice Lumumba. soarea cancelarului federal din
acţiunile Belgiei şi rolul crimi 15 octombrie 1900. După aceea liate din cadrul N. A. T. O.", „arme ' noi“ : halbele! Aşa
HAVANA 18 (Agerpres). — nal al lui Dag Hammarskjoeld. ROMA 18 (Agerpres), Presa
La 17 februarie primul ministru anunţă că oamenii muncii din ambasadorul sovietic a expus a- sînt întreţinute din buzuna că atunci cină patrula poli
a! Cubei, Fidel Castro, a tri in numele Uniunii cineaştilor Italia trimit pe adresa consula
mis premierului congolez Antoi- sovietici ei au chemat pe cineaş tului belgian din Roma, a se rul contribuabilului vest-ger- ţiei militare s a prezentat
ne Gizenga un mesaj exprimînd tii din întreaga lume să-şi a- cretariatului O.N.U. şi a gu
„durerea şi indignarea faţă de lăture glasul la protestul îm vernului italian telegrame de FRANŢA mănunţit punctul de vedere 3 I man. să aplaneze „conflictul" o
asasinarea lui Patrice Lumum potriva crimelor săvîrşite de protest împotriva asasinării con
ba de care sînt răspunzători atit imperialişti în Republica Congo. ducătorilor luptei de eliberare PARIS 18 (Agerpres). Comi guvernului sovielic în principa Deunăzi, după cum rela trebuit să se retragă „stra
marionetele abjecte, executori ai naţională a poporului congolez.
crimei, cit şi guvernele impe S. U. A . Pretutindeni în întreprinderi au tetul de conducere al Asociaţiei lele probleme ale relaţiilor din tează ziarul vienez „Vollcs- tegic" in faţa unui inamic a-
rialiste care au pus la cale cri- loc mitinguri ai căror partici
m3 »¦*? NEW YORK 18 (Agerpres). panţi condamnă cu asprime pe studenţilor congolezi din Fran tre U.R.S.S. şi R. F. Germană, stime". locui ______ _ tff de bine în
Comitetul de luptă pentru o a- asasinii lui Lumumba şi pe torii oraşului c c » v;juvxmhio armat! A fost
titudine justă fată de Cuba, ca protectorii acestora. La Trlest, ţa a adoptat o rezoluţie în care subliniind necesitatea încheierii
re se pronunţă împotriva ames Torino şi în alte oraşe ale Ita Notă externăPaăerborn au necesară inter
tecului S.U.A. în treburile Cu liei au avut loc greve ale mun declară că întreaga răspundere cit mai urgente a tratatului de venţia a trei
bei a chemat opinia publică a- citorilor. Comitetul executiv al avut prilejul
Asociaţiei naţionale a partiza pentru asasinarea odioasă a «ui nace. Ambasadorul sovietic a să asif.e la o camioane de
mericană să protesteze împotri
Patrice Lumumba şi a colabo înmuiat o notă meniorială în a- metodă cu to poliţişti şi a
ratorilor săi revine autorităţilor ceastă problemă. tul ..originală" cu care sol- unor puternice forţe de pază
katangheze şi celor care le pro Cancelarul federal a mulţu- daţii britanici din R. F. de pe un teren învecinat de
tejează. Comitetul a făcut apel Germană au încercat să-şi instrucţie. Cu greu acesfe
la toţi studenţii congolezi să Guverturi Argentinei omoare plictiseala. Un grup „forţe întărite" a.u reuşit sâ-i
se unească în vederea luptei
hotărîtoare pentru libertatea doreşte să colaboreze cu de peste o sută de soldaţi scoată pe huliganii beţi din
Congoului. ţările lagărului socialist şi-au ales drept „cimp de hotel. Dar „bătălia" a conti
distracţie“ un hotel din o~ nuat multă vreme pe străzile
BUENOS AIRES 18 (Ager raşul pom.enit. Băutura a oraşului...
pres) TASS transmite: In urma
curs in valuri, dar cu toate Cîte eforturi, cită imagi
unei consfătuiri pe care a avut-o
Prin poziţia sa, Havimarsic joeld a ajutat din plin ia acţî- Şomajul a devenit cu Frondizi preşedintele Repu acestea bieţii băieţi nu şi-ou naţie trebuie să întrebuin
umle colonialiştilor belgieni in Congo
în S.U.A. un fapt tragic *1 blicii Argentina, ministrul Eco putut alunga .,s p l e e n u l u~ ţeze sărmanii „tommies“ ca
(ziarele) nomiei al Argentinei Alsogaray
WASHINGTON 18 (Ager a declarat că a înmînat lui Fron nuia i-a venit iăeea salva să găsească „forme" atit
pres). Cu fiecare zi şirul munci dizi un memorandum in care se
torilor şi funcţionarilor ameri propune crearea unui grup spe toare ! Sîntem doar soldaţi I de „originale“ pentru chel
cani care stau la rînd in laţa o- cial de economişti pentru studie
ficiilor pentru acordarea ajutoa rea problemei colaborării comer Să. ne jucăm, „de-a războ tuirea surplusului de ener
relor de şomaj devine tot mai ciale şi financiare cu ţările lagă
lung. Plaga şomajului a atins rului socialist. Din punct de ve iul"' ! Şi războiul a izbucnit gie !
in prezent peste cinci milioane dere financiar şi comercial, a
Şi jumătate de oameni ai mun declarat el considerăm că nu e- instantaneu. In lipsa unui şi cină te glndeştt că un
cii americani devenind, după sistă impedimente pentru sta
cum a declarat la 17 februarie bilirea de contacte cu aceste ţări. inamic adevărat bătălia s-o simplu ordin i-ar putea re
Nelson Cruikshank, directorul
desfăşurat între ei. Zburau da pe toţi muncii paşnice tn
scaunele ca nişte proiectile fabricile şi pe ogoarele An
teleghidate sub privirile în gliei f Acolo ei şi-ar putea
grozite ale hotelierului şi întrebuinţa, energia creatoa
ale vecinilor. Mobilierul o re in folosul colectivităţii, m
fost transformat apoi în în dauna e i !
..piese detaşate", bucăţile fi- MIRCEA fORDACHE
pentru securitatea sociala a
AFL-CIO „un fapt tragic“.
Agenţia United Press Inter
national a relatat că in cursul Jtie -
săptăminii încheiate la 4 februa
rie, numărul muncitorilor ame
ricani care au prezentat cereri
pentru acordarea de ajutoare de
şomaj a crescut cu încă 64.900.
Agenţia subliniază că în pre
Staţiunea interplanetară automatăzent a fost depăşit cu 27.000 de
şomeri recordul stabilit în săp-
tămîna cea mai „neagră“ a de
sovietica îşi continuă zborul spre Venusclinului economiei americane din
aprilie 1958. Noua creştere a
HAMAăARSKJOELD : M ă jur pe c in ste a m ea, dar nu văd nici o urm ă a c o lo n ia lis - şomajului in Statele Unite se MOSCOVA 18 (Agerpres). — mate interplanetare era 0 re a traiectoriei ei va trece la
datoreşte — după cum a arăta! TASS transmite -. Staţiunea in grade 27’10” deciinaţia minus o distanţă de cel mult 180 mii
mului belgian !... (d e se n de O. H a rrin g to n (S.U.A.), p u b lic a t in „ C ro co d il“ ). Ministerul Muncii, concedierilor terplanetară automată sovietică 0 grade 38’50”. km. de centrul planetei Venus.
de muncitori constructori in Il îşi continuă zborul spre plane In acel moment staţiunea inter
linois, în uzinele constructoare ta Venus. Potrivit programului S-au obţinut numeroase in planetară automată se va alia
de avioane din California, in in stabilit, la 17 februarie ora formaţii radiotelemetrice, s-au la o distanţă de aproximativ 70
dustria constructoare de auto 14,04 (ora Moscovei) s-a stabi milioane km. de Pămînt.
mobile şi oţelăritle din Ohio şi lit clin nou legătura cu staţiu efectuat măsurători asupra ele
Michigan. nea interplanetară automată. Aparatajul staţiunii interpla
mentelor traiectoriei şi s-a de netare automate funcţionează
Perspective sumbre stau în fa La acea dată staţiunea inter normal.
ţa muncitorilor americani şi pen planetară automată se afla ia o terminat viteza de deplasare a
tru săptămînile viitoare. Potri distanţă de 1.889.000 km. de su staţiunii. După cum rezultă din măsu
vit relatărilor agenţiei UPI prafaţa Pămîntului, deasupra rătorile telemetrice, temperatu
1.000 de muncitori de la uzina Comenzile iransmise de pe ra din interiorul staţiunii este
constructoare de camioane a so unui punct din Oceanul Indian de 28-30 grade Celsius, iar pre
cietăţii „Chrysler“ din Detroit Pămînt au fost recepţionate şi siunea de 900 mm col. hg. Ba
urmează să fie concediaţi. De avînd coordonatele de 0 grade teriile solare funcţionează nor
asemenea un purtător de cuvînt 39’ latitudine sudică şi 54 grade executate de către aparatajul de mal, curentul de sarcină gene
al companiei Ford a anunţat că rat de sursele chimice cores
unele uzine de asamblare ur 37’ longitudine estică. Viteza cu bord al staţiunii.
mează să fie închise săptăminn Prelucrarea rezultatelor mă punde celui stabilit prin calcule.
viitoare. care staţiunea interplanetară se
surătorilor asupra traiectoriei Rezultatele măsurătorilor e-
Gravitatea creşterii şomajului depărta de Pămînt era de 3.923
in Statele Unite a constituit o- m. pe secundă. Pe bolta cereas confirmă că staţiunea interpla îectuate cu ajutorul aparataju-
biectull unui raport înaintat la 17
februarie Congresului S.U.A. de că staţiunea interplanetară con netară îşi continuă mişcarea lui ştiinţific pentru cercetarea
conducerea centralei sindicale tinuă să se afle între constela spre planeta Venus pe o traiec spaţiului cosmic sînt în curs de
AFL-CIO în care sc subliniază ţia Peştilor şi constelaţia Bale torie apropiată de cea stabilită prelucrare.
prin calcul. Datele preliminare
necesitatea luării unor măsuri nei pe linia dreaptă care uneşte obţinute după prelucrarea mate Duminică 19 februarie, în ju
urgente. matică a măsurătorilor porţiunii rul orei 12,00 (ora Moscovei)
stelele Beta din constelaţia Ba iniţiale a traiectoriei arată că
ulterior staţiunea interplaneta staţiunea interplanetară se va
lenei şi Alfa din constelaţia An- ră automată, după ce va par
curge pe orbita sa aproximativ afla la o distanţă de 2.537.000
dromedei. La acea dată ascensi 270 milioane km. din momen
tul lansării fără nici o corecta- km. de suprafaţa Pămînlului.
unea dreaptă a staţiunii auto-
:Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188; 189.; 75. Taxa plătită in numerar con form aprobării Direcţiunii Generale P.T.l.R. nr, 263.320 dm 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poli gralicâ „I Mai“ — Deva.
