Page 7 - 1961-02

Nr. 1899
nssnz
Mai multă atenfie desfăşurării
învăţămifitului de partid
In actualul an şcolar al în­
văţământului ele partid, organi­
zaţiile de partid din Valea Jiu­
lui au obţinut unele succese. A
crescut numărul celor ce stu­
diază în diferite careuri şi
cursuri, s-a pus un accent mai
mare pe îmbunătăţirea calită­
ţii învăţământului, frecvenţa la
cursuri este mai nună.
Desfăşu rarea învaţământuiui,
în cele 4 luni care au trecut
de la începerea anului şcolar,
a arătat că acolo unde organi­
zaţiile de partid se ocupă cu
simţ de răspundere de condu­
cerea invăţămintului, lucrurile
merg bine, conţinutul învăţă­
mântului este la nivelul cerin­
ţelor, în cercuri şi cursuri se
poartă discuţii vii, interesante.
Există însă şi unele cazuri cînd
organizaţiile de partid nu acor­
dă atenţie controlului şi îndru­
mării invăţămintului de partid,
lucru ce face ca in desfăşura­
rea acestuia să se manifeste
anumite lipsuri. Iată cîteva as­
pecte în legătură cu activitatea
unor cercuri şi cursuri ale în-
văţămîntului de partid din Va­
lea Jiului.
Deşire calitatea
învăţămîntuiui
Asigurarea unui conţinut de
idei corespunzător, legarea în­
văţământului de partid de sar­
cinile practice ale construcţiei
socialiste, constituie preocupa­
rea de seamă a multora dintre
propagandişti. Tovarăşi ca Ioan
Kovaşanschi, Cornel Sava, de
ia mina Petrila, Traian Blaj
d$ ia mina Vulcan, Viorel Matei,
Constantin Piţureă din Petro­
şani. Miliai litiu de la mina Lu-
peni şi alţii, se pregătesc te­
meinic pentru conducerea con­
vorbirilor în cercuri, participă
cu regularitate la seminariile
de pregătire de la cabinetul de
partid.
In cadrul convorbirilor a-
ceşti propagandişti pun accent
deosebit pe legarea învăţămân­
tului de sarcinile concrete ce
revin cursanţilor In procesul de
producţie şi activitatea politică,
ajută pe cursanţi să desprindă
din tezele teoretice concluziile
r'-ntru miunoa practică ce o
desfăşoară. ¦—
Datorită acestui fapt şi frec­
venta la aceste cercuri este bu­
nă. Ia unele din ele, ca de e-
xemplu cel condus de tovară­
şul Kovaşanschi de la mina Pe-
trila, ajungînd la sută la sută
la unele convorbiri.
Cînd învăţămînt.ul nu este
condus în mod concret
Există Unele cercuri în care
desfăşurarea invăţămintului la­
Prevederi ale
planurilor «Ie producţie
In luna trecută, la gospodâ riile agricole colective din re­
giunea noastră s-au ţinut adu nările generale pentru dările de
seamă şi dezbaterea planurilor de producţie pe anul 1961.
Redăm mai jos cîteva din obie ctivele pe care şi-au propus să
le realizeze colectiviştii din Sa rmizegetusa şi Nălaţi.
La G .A .C . Sarmizegetusa
Analizând munca desfăşurată
iri anul trecutadunarea generală
a colectiviştilor din Sarmizege-
tusa, raionul Haţeg, a scos în
evidenţă realizările obţinute de
către colectivişti, cit şi posibili­
tăţile existente in gospodărie
pentru ca in acest an rezultatele
muncii lor să fie şi mai rodnice
In anul trecut, colectiviştii din
Sa rmizegetusa au obţinut pro
ducţii mari de la cultura pian
telor de cirnp. Aceasta a făcut po
sibil ca ei să-şi achite în terme
nul-Habilii obligaţiunile contrac
triale şi să repartizeze la ziua
muncă însemnate cantităţi de
produse.
Pentru anul 1961 colectivişti
şi-au stabilit obiective de seamă
In scopul dezvoltării sectorului
zootehnic, bunăoară, au prevăzut
să mai cumpere 350 oi şi 39 bo­
vine din care 28 vaci de lapte,
iar pentru adăpostirea animale­
lor de producţie, să construiască
Pregătiri
Utemiştii din comuna Vorţa,
raionul Ilia, pregătesc în cinstea
alege; ilor de deputaţi de la 5 mar­
tie, un bogat program artistic.
Din program face parte şi sce­
neta satirică „Sus Tudorache,
jos Tudorache“, care demască
farsa _alegerilor din timpul re­
gimului burghezo-moşieresc.
VîORF.L IVAN
corespondent
să de dorit, oa urmare a faptu­
lui că organizaţiile de partid
efectuează un slab control asu­
pra felului în care se pregătesc
cursanţii, sau nu asigură mo­
bilizarea acestora la învăţă-
mi nt.
Aşa de pildă, la una din con­
vorbirile cercului de studiere a
Istoriei P.M.R. anul I din sec­
torul in al minei Petrila —
propagandist tov. Mircea Felea
— din 10 cursanţi prezenţi nici
unul n-a fost pregătit, n-a citit
materialul bibliografic, din ca­
re cauză seminarul nu s-a pu­
tut ţine, propagandistul fiind o-
biigat să facă o nouă expu­
nere.
In luna ianuarie, cercul de
studiere a Istoriei P.M.R. anul
II de la I.I.L. „6 August“ din
Petroşani şi-a amînat de două
ori ţinerea convorbirii pentru
că tovarăşul Eugen Nedopaca
membru în biroul organizaţiei
de bază, care răspundea de mo­
bilizarea cursanţilor, nu şi-a
îndeplinit această sarcină. Ace­
laşi lucru s-a întâmplat cu cer­
cul de economie politică de la
mina Lupeni care a trebuit să-şi
amine şedinţele fiindcă nu s-au
prezentat decât 2—3 cursanţi.
Organizaţiile de partid res­
pective au datoria de a lua
toate măsurile necesare în ve­
derea înlăturării acestor lip­
suri. învăţământul de partid
trebuie să fie condus în per­
manenţă şi în mod concret, e-
fectuîndu-se un control temeinic
asupra studiului cursanţilor şi
aslgurînd prezenţa acestora la
şedinţele cercurilor în. care sînt
încadraţi.
Propagandişti care-şi
negîijează îndatoririle
Marea majoritate a propa­
gandiştilor din Valea Jiului
muncesc în mod conştiincios
pentru a conduce convorbirile
cercurilor ce le-au fost încre­
dinţate. Ei se pregătesc temei­
nic pentru expuneri şi semina-
rii, ajută cursanţii în studierea
materialului bibliografic. Mai
există însă unii propagandişti
care nu se străduiesc să fie la
înălţimea sarcinilor de mare
răspundere ce le-au fost încre­
dinţate ; neglijează pregătirea
lor personală, sint indiferenţi
faţă de desfăşurarea muncii în
cercuri şi cursuri, nu sprijină
pe cursanţi în studiu.
Propagandişti ca tovarăşii
un grajd cu o capacitate de 150
capete, o maternitate pentru 20
scroafe şi un saivan pentru 1.000
de oi.
La G. A. C: N a i a f i
Gospodăria agricolă colectivă
din Nălaţi nu posedă o suprafaţă
prea mare de teren. Colectiviştii
au muncit însă cu însufleţire
reuşind să obţină pe fiecare ha.
producţii sporite şi astfel să rea­
lizeze mari venituri băneşti.
Cele mai mari sume de bani \
le-au obţinut colectiviştii de la
grădina de legume. De aceea ei
au prevăzut ca in acest an să
sporească suprafaţa cultivată cu
legume de la 2 la 4 ha.
ANA GLIGOR
corespondentă
______ _____ ' ...¦¦~=--r=r=—....... - JRg
i CIFRE Şl FAPTE WW- I
® Faţă de anul 1938, la
Combinatul siderurgic din
Hunedoara s-a produs anul
irecut de 24 de ori mai mul­
tă fontă.
* Producţia de minereuri
de lier extrasă de la Teliuc
în anul 1960 este cu 1.400
la sută mai mare decit a a-
nului 1938.
* Dacă in anul 1956 şco­
lile din Hunedoara erau frec­
ventate de 1.800 elevi, anul
1/ V V ' V V / V V V ' V V V W V v W ~ , •» - / V ' .
Gheorghe Nichit a de la mina
Uricani, loan Varga de la mina
Vulcan, Pavel Pigui, de la mina
Lupeni, Aror. Vasiu de la mina
Lonea, Zoltan Ssabo din Petro­
şani, Franeise Barna din Petri­
la, Aurel Ciocoi de la mina A-
ninoasa şi alţii, lipsesc de la
seminariile de pregătire, în a-
cest an şcolar avînd o singură
prezenţă sau chiar nici una.
Din această cauză, asemenea
propagandişti nu cunosc uneori
nici programul cercului, ajun­
gînd în situaţia de a fi încu
intea sau în urma programului
stabilit, De exemplu, la prepa-
raţia Lupeni, cercurile de eco­
nomie politică şi de studiere a
Statutului P.M.R,, sînt în urmă.
Se mai întâmplă ca unii pro­
pagandişti, nefiind bine pregă­
tiţi pentru a expune lecţiile, să
citească din broşuri, lucru ce
plictiseşte pe cursanţi şi face
să scadă interesul acestora pen­
tru participarea la învăţământ.
Neglijarea de către unii pro-
piagandişti a sarcinilor ce le re­
vin se datoreşte faptului că nu
toate organizaţiile de. partid e-
xercită un control asupra acti­
vităţii propagandiştilor, nu-i
trag ia răspundere atunci cînd
manifestă delăsare.
* prin instruirea periodică a mai­
înlăturarea lipsurilor ce se
mai manifestă în desfăşurarea
învăţământului de partid, ridi­
carea acestuia la nivelul sarci­
nilor actuale ale construcţiei
sc-oialiste, cere din partea tu­
turor organizaţiilor d« partid
din Valea Jiului să acorde o
atenţie sporită conducerii con­
crete şi permanente a învăţă-
mîntului. In acest fel, învăţă-
mîntul de partid va contribui
într-o măsură tot mai mare la
ridicarea nivelului de conştiinţă
al membrilor şi candidaţilor de
partid şi prin aceasta la înfăp­
tuirea cu mai mult succes a
Sarcinilor trasate de partid.
P. IOAN
Utemistul Dumitru Briş-
caş este montator la sec-
ţia locomotive a Ateliere­
lor de reparat material ru­
lant din Simeria. îşi de­
păşeşte lună de lună nor­
ma cu 15— 19 la sută,
dină în acelaşi tim p •lucru
de bună calitate.
trecut numărul elevilor a de­
păşit cifra de 4.300.
® In anul 1938 munca la
mina Teliuc se făcea în pro­
porţie de 3/4 manual. In pre­
zent la Teliuc lucrează 9 ex­
cavatoare, 11 foreze, 20 de
locomotive etc.
c Populaţia din oraşul
Hunedoara era deservită în
anul 1938 doar de 4 medici ;
anul trecut, la unităţile me-
dico-sanifare din Hunedoara
au lucrat 109 medici.
. W\/N/\/\/V\/V>yS/\y\A/W WN
DRU MUL SOCIALISMULUI Dae. 3
înainte de toate,
omul şf nevoile sal©
Colectivul fabricii „Simion adecvate fiecărui utilaj, distri­ Conslruclia de nave este o ramura nouă a industriei bulgare.
Bărnuţiu“ din Sebeş a discutat buirea zilnică a 0,5 1. lapte în Folosind metodele cele mai avansate de muncă, şantierul naval
zilele trecute proiectul contrac­ stare fiartă şi in condiţii higie­ „G. Dimitrov“ se bucură de un frumos renume in străinătate.
tului colectiv pe anul in curs. nice muncitorilor care lucrează Acest şantier a construit peste 10 tipuri de vase, printre cure
în mediu toxic, tancuri petroliere, vase de pasageri şi de marfă de diferite to­
In prima parte a'acestui pro­ naje.
iect sînt cuprinse angajamentele De asemenea in proiectul de
muncitorilor, tehnicienilor şi in­ cont'ract colectiv, se prevede ri­ IN FOTO: Noul vas de pasageri „Alupka“ cu 110 locuri,
ginerilor fabrţeii. Printre aces­ dicarea necontenită a nivelului care va fi lansat in curînd la apă.
tea amintim îndeplinirea planu­ tehnico-profesional şi cultural,
lui producţiei globale in propor­ activităţii sportive a muncitori­ =e3S=
ţie de 102 la sută, creşterea pro­ lor.
ductivităţii muncii valorice pe m puom m m .
cap de muncitor cu 2 la sută faţă In acest sens, comitetul de în­
de realizările anului 1960, reali­ treprindere va cumpăra noi cărţi
zarea de economii suplimentare de specialitate, literatură politi­
la preţul de cost in valoare de că şi beletristică, va atrage tot
50.000 lei, depăşirea indicilor de mai mulţi muncitori în rîndul ci­
calitate planificaţi la secţiile tă* titorilor activi ai bibliotecii. De
băcărie, marochinărie, articole asemenea va sprijini efectiv ac­
sport şi confecţii, haine piele, cu tivitatea. ce o desfăşoară cele trei
0,3 la sută. formaţii: cor, dansuri şi brigada
artistică de agitaţie.
Conducerea întreprinderii, pe
altă parte, îşi asumă o seamă de O mare atenţie se va acorda
obligaţii privind îmbunătăţirea ridicării de noi cadre din rându­
rile tineretului, prin trimiterea
sistemului de organizare a lo­ la anumite cursuri organizate de
C.C.S. şi M.I.B.C. precum şi la
curilor de muncă', aproviziona­ şcoli medii şi facultăţi.
rea cu materii prime şi materia­ In ce priveşte activitatea spor­
tivă, comitetul de întreprindere
le, folosirea judicioasă a spaţii­ şi conducerea întreprinderii vor
organiza întreceri sportive între
lor existente şi utilajului, în sco­ muncitorii din secţii, la disci­
pul asigurării unor condiţii de pline sportive ca volei, fotbal,
gimnastică etc., desemnând echi­
muncă cit mai bune pentru mun­ pa campioană pe fabrică, care
va desfăşura jocuri sportive cu
citori. De asemenea se obligă să echipe ale altor întreprinderi.
ia măsuri privind întărirea con­ Acestea sint doar unele din
trolului interfazic al produselor, măsurile ce se vor lua in cursul
acestui an de conducerea între­
prinderii şi comitetul sindicatu­
ştrilor şi brigadierilor. lui pentru uşurarea eforturilor
muncitorilor, îmbunătăţirea con­
Se mai prevede in proiectul diţiilor lor de viaţă şi ridicarea
necontenită a nivelului profesio­ 3 FEI3RUARIE 1961
de contract colectiv introducerea nal al întregului colectiv.
pe scară tot mai largă a siste­ Proiectul de contract colectiv,
ce a fost dezbătut zilele trecute PROGRAMUL [: 5,40 Muzică u- PROGRAMUL I I : 14,08 Cîntece din
mului de lucru prodsincron la de Întreaga masă de muncitori ai şo ară; 6,30 Emisiunea pentru s a te : folclorul nou şi jocuri, populare romî-
întreprinderii „Simion Bărnu­ Din experienţa fruntaşilor în creşterea neşti; 14,30 Buchet de melodii; 15,35
produsele contractate, îmbunătă­ ţiu“ din Sebeş are in c.entrul a- animalelor; 8,00 Din presa de astăzi; Actualitatea îri ţările socialiste; 16,50
tenţiei lui omul şi nevoile sale. 9,30 Prietena noastră cartea: „Fabu­ Curs de limba rusă’; 17,30 Sfatul me­
ţirea iluminatului la locurile de
I. DUMITRU
muncă, ridicarea necontenită a
calificării muncitorilor prin
cursuri de calificare la care vor le“ de Alexandru. Donici; 10,45 „Ni-e dicului : Igiena jucăriilor; 17,35 „Chi­
dragă şcoala“ — program de cîntece tara cîntă“, program de muzică uşoa-’
preda lecţii cei mai buni ingineri pioniereşti; 12,35 Muzică instrumenta­ ră ; 19,30 Teatru la microfon: „Inşir-te
lă ; 14,40 Gintă corul Radioteleviziunii; mărgărite“ de Victor Eftimiu; 21,15
şi tehnicieni din întreprindere.
O atenţie deosebită se acordă
in proiectul contractului colectiv 15,20 Cîntece şi jocuri populare din di­ Muzică instrum entală; 21,45 Jocuri
măsurilor ce vor fi luate pentru ferite regiuni ale ţă rii; 16,15 Vorbeşte populare romîneşti; 22,30 . Versuri din
Moscova I 17,30 Un tăciune şi-un căr­ volumul „Gîntecele inimii“ de Mlhai
asigurarea securităţii muncii,
Printre altele, se prevede asigu­ bune ; „Vite izul Azmun“, basm de Na- Bcniuc; 23,15 Goncert de noapte.
rarea unei funcţionări normale a ghişkin; 19,30 Muzică uşoară; 21,00 BULETINE DE ŞTIRI: 5,00, 6,00,
maşinilor şi utilajelor şi procu­ Ce e nou în librării; 21,45 Muzică u- 7.00, 11,00, 13,00. 15,00, 17,00, 20,00,
rarea de dispozitive de protecţie
şo ară; 23,00 Fragmente din opera „Pe- 22.00, 23,52 (programul I ) ; 14,00, 16,00,
leas şi Melisande“ de Debussy. 18.00, 21,30, 23,00 (programul li).
Muncă enfuziastă
Prin mobilizarea muncitorilor la în­
trecerea socialistă, organizată pe sec­
ţii, brigăzi'şi echipe, s-a reuşit să se
imprime şi mai mult muncitorilor de
la fabrica „Vidra“ din Orăştie, simţul 3 FEBRUARIE 1961
de răspundere faţă de sarcinile încre­
dinţate. DEVA: Eşalonul de aur; HU- riţi ; HAŢEG Cintec de lea­
NEDOARA: Discipolul diavolu­ g ă n ; BRAD: Pescarii din Ar­
Antrenat în întrecere socialistă, co­ lui; PETROŞANI : Pe cărările hipelag; LONEA: Cerneala ro­
lectivul de muncă de aici încă din pri­ junglei ; Discipolul diavolului ; şie ; TEIUŞ : Bădăranii; ZLAT-
ma lună a acestui an, şi-a realizat şi ALBA IULIA : Ultima zi, prima NA: Cartea Junglei; ILIA: Seri.
chiar depăşit planul de producţie. In zi ; Port Des Lilas ; SIMERIA : soarea E lvirei; APOLDUL DE
cinstea zilei de 5 martie, brigada păcii Răzbunarea; ORĂŞTIE: Dar­ SUS: Ultima noapte pe Tita­
de la secţia înnobilate, condusă de tov. dée ; Povestea tinerilor căsăto- nic.
Elisabeta Popa, s-a angajat să reali­
zeze planul de producţie al brigăzii în
proporţie de 115 la sută şi să îmbună­ Gospodării agricole coiecfive !
tăţească calitatea produselor impermi-
abile cu 1,5 la sută. S-a mai anga­ întovărăşiri agricole!
jat să realizeze şi o economie la chi­
micale în valoare de peste 800 lei. In Producători cu gospodării ind ivid u ale !
vederea creşterii productivităţii muncii,
brigada a propus creşterea normei de In întreaga ţară se desfăşoară acţiunea de
producţie cu 3 Ia sută. contractarea linei„
Brigada nr. 1 de Ia secţia argăsă- Contractaţi cu unităţile D.C.A. şi delegaţii
torie, condusă de tovarăşul Romulus lor cit mai multe cantităţi de lină.
Bunea, s-a angajat să depăşească pla­
nul de producţie cu 5 la sută şi să In acest fel contribuiţi la aprovizionarea
îmbunătăţească calitatea cu 2 la sută. industriei cu lină şi totodată vă asiguraţi im­
In acelaşi timp, brigada de producţie portante venituri pentru gospodăriile dvs.
U.T.M., condusă de tovarăşa Florica
Munteanu, a propus creşterea normei de Reamintim pe această cale că, în perioada
producţie cu 12 la sută. preluării linurilor din cote şi contracte, nu se
vor mai încheia contracte pentru lină.
Propuneri preţioase
Cu prilejul încheierii con­ Aceste propuneri au devenit ÎNTREPRINDEREA d e c o n s t r u c ţ ii
ŞI MONTAJE
tractului colectiv pe anul 1961, angajamente cuprinse în con­
Cluj, strada Aurel Vlaicu nr. 182
muncitorii, tehnicienii şi ingi­ tractul colectiv,, menite să re­
VINDE:
nerii de la întreprinderea „Plan­ zolve necesităţile cele mai ar­
1 BUCATĂ POMPA CENTRIFUGALĂ V.R.6“ Q = 180
te medicinale“ din Orăştie, în­ zătoare pe baza posibilităţilor im .c./h.; H = 17 m. ; electromotor 28 kW. 1480 rot/minut, 500
IVolţi.
sufleţiţi de sarcinile trasate de existente şi a folosirii chibzu­
2 BUCĂŢI POMPE CENTRIFUGALE I.M.B. Q max. 250
partid, au făcut o serie de pro­ ite a fondurilor disponibile. )m.c./h.; H = 40 m. 81 C.P. î 1450 rotaţii/minut şi Q min.
170 m.c./h.; II = 7,5 m .; 9,5 C .P .; 1450 rotaţii/minut, cuplate
puneri menite să ducă la înde­ In genera], obiectivele econo­ |cu electromotoare de 55 kW., 2960 roiatîi/minut 500 Volţi.
plinirea şi depăşirea planului ’ mice pe care colectivul de mun­
de stat pe anul 1961. că al întreprinderii „Plante me­
Sectorul fabrică, de exemplu, dicinale“ din Orăştie s-a anga­
a făcut mai multe propuneri
c a : instalarea a patru staţii jat să le realizeze, vor contribui
pilot pentru mostrarea uleiuri­ la depăşirea planului producţiei
lor eterice, adoptarea rectifica­ globale cu 6,8 la sută şi la ob­
toarelor existente pentru pom­ ţinerea unei economii de peste
pa de vid, instalarea unui pod 50.000 lei .
rulant Ia antrenoarele de ule­
iuri etc. ® SE EXTRAG 10 MUA\ERE ÍNL O Ç i Î l p f e
La sectorul prelucrări de
plante, muncitorii şi tehnicienii m ig r m jM m Q B Q iQ s k © BOBTfßßRII Of PREffîi fulLOCBE1
au propus şi preconizat, con­
©3 p re m i/'sp e ria te (A .B .C .js trih v tfe P
struirea de maşini de tăiat şi PENTRU 24 ORE
curăţit plante cu productivitate Vremea se menţine umedă. Vor că­ p rin tra gere- die erne. '% EEEEEEM $
şi calitate superioară. Pentru dea precipitaţii sub lormă de ploi, în
îmbunătăţirea condiţiilor igie­ munţi sub (ormă de ninsoare. Tempe­ ® m A sty â s,
nice, s-a propus instalarea de ratura staţionară va ti cuprinsă ziua
ventilatoare, amenajarea de între 4 şi 9 grade, iar noaptea între -' '
vestiare dotate cu dulapuri in­ 3 Ş' — 3 grade. Vîntul va sulta po­
dividuale, amenajarea băii şi trivit cu intensificări "din sud-vest Di­ mm*
altele. mineaţa şi seara ceaţă.