Page 70 - 1961-02
P. 70
pag. 2 dru mub sm tm m m & ui Nr. 1615
gasas
V I A J A DS PARTID Defectul CALÂTORIE
a fost înlăturat
O ra d fE M im © » d e p r i m i r e CU PERIPEŢII
Vlorel Stoia tocmai ge pregătea
ira paastiii ©®te p r iv ită 10 februarie a. c. In autogara — Despre ce-i vorba 1 — l-a
să plece acasă, cînd, cineva îl a- apostrofat ironic taxatorul.
c u imsgM&radere I.R.T.A. din Hunedoara, înghesu
nunţă că ta sectorul maşini de cusut, ială. Mulţi călători, care nu mai — Mai încet I — au strigat mai
Comitetul de partid de ta bă, organizaţiile de bază rezol generatorul de curent continuu se de aveau loc în sală, aşteptau afară, multe voci.
I. M. Certej, raionul lila, pri vă totuşi în cel Miad scurt timp fectase. în frig. Unii dintre ei îşi cumpă
veşte ou răspundere munca de cererile ce le sînt adresate de raseră bilete pentru Ghelar. Trecu — Da-a-a... Mai încet, băiete 1
primire în partid. El a Îndru muncitori pentru a fi primiţi Producţia schimbului al doilea era seră 10 minute, dar cursa tot nu Mînă cu a-ntîia I — a dictat taxa
mat organizaţiile de bază din candidaţi sau membri de par ameninţată să se întrerupă. Trebuia plecase. Au mai trecut 5... şi bai torul.
toate sectoarele întreprinderii, tid. Ele caută să cunoască cit intervenit imediat' pentru remedierea la drum. Şi dă-i viteză. „Acuş sîn
să se ocupe cu grijă părinteas mai bine din toate punctele de defecţiunii. Fără să mal stea pe glo tem la Ghelar — spunea taxato Şi autobuzul a început să mear
că de creşterea- si educarea vedere pe cei care solicită pri duri, Viorel Stoia. Isî îmbracă hala rul. De aia nici nu ne-am grăbit gă „la pas". In spate era o că
muncitorilor din aotivul fără de mirea în partid. Procedîhd în tul şi... timp de peste două ore lucră la plecare. Şi-aşa ajungeam prea ruţă. Probabil s-a plictisit cu o
partid şi a tinerilor utemişti. acest fel, aceste organizaţii au la înlăturarea defecţiunii. repede 1" aşa viteză, pentru că a depăşit a-
Organizaţiile de bază, pe baza fost. ferite de a primi candi utobusul.
indicaţiilor primite, au înca daţi sau membri de partid, oa Acesta este unul din zecile de ca După cîte ne-am dat seama,
drat pe muncitorii din activul meni ne corespunzători. zuri, cînd comunistul Viorel Stoia prin taxatorul Petru Din nou călătorii au fost ne
fără de partid în învăţămînt, aportul său. contribuie ia buna desfă Dudaş şi şoferul voiţi să-l înduplece pe şofer să re
i-a atras în rezolvarea proble Organizaţiile de Pază din sec şurare a procesului de producţia de ta Gali Domolcoş —
melor dé producţie, încTécÜn- torul I — secretar Ioan DUdaş U. M. Guglr. vină la normal
ţîndu-lo diferite sarcini con — Sectorul n — secretar Cor şi mai ales cei r Ghinion însă I El
crete. In acelaşi timp, comuniş nel Mariş — şi sectorul IV — DUMITRU MUNTEANU /.e fiim a pornit iar cu
tii se ocupă ou răspundere de Secretar Petru G-herman — con din urmă — sînt oameni de cu-
Îndrumarea acestora, de ridi stituie un exemplu bun în a- maistru electrician v în t: n-am făcut nici o oră pînă mare viteză şi da
carea conştiinţei lor politice, îi oeastă privinţă. Aceste organi la Ghelar (după mersul autobuze
ajută cu răbdare să-şi ridice zaţii, Muncind conştiincios şl Satele noastre în anii puterii populate Comunistul Nîcolae Spătăcea- lor, trebuie o oră şi 20 de minute). că autobasculanta nr. 50.563 Dv.
calificarea profesională şl le cu răspundere, au primit, In nu, lucrează ca blănar la Fa Şi unde mal pui că am mai fă n-ar fi ferit la timp, autobuzul s-ar
lămureşte ţelurile şi scopurile perioada care a trecut 'de la Prin nunca o tite i* brica „Vidra" din Orăştie. Da cut şi o escală, unde s-au urcat fi ales cu mâi mult decît sgirie-
politicii partidului. Organizaţi alegeri şl pînă în prezent, 8 torită conştiinciozităţii şi inte vreo 4 femei cu vreo 4-5 saci tura care l-a brăzdat în lung. Cine
ile de partid se ocupă, de ase candidaţi şi 4 membri de par Pentru cei care au cunoscut cadrul gospodăriei colective, resului în muncă, el reuşeşte plini 1 (In paranteză notăm că ştie, poate nici călătorii n-ar fi
menea cu grijă şt de pregăti tid. Pe întregul coMitet au fost Turdaşul cu mai bine de zece s-au construit 3 grajduri cu o să dea lucrări de bună calitate, taxatorul s-a arătat a fi un om cu scăpat numai cu emoţii.
rea, creşterea şl educarea tine primiţi în perioada amintită ani in urmă, comuna de azi le capacitate de 160 vite mări, 3 âepăşlnău-şi în acelaşi timp inimă tare bu n ă: nu le-a tăiat
rilor utemişti, veghează la for 17 Candidaţi şl 24 MemSrl de apare alta, mult mai frumoasă. şoproane, două magazii, saivan norma zilnică Intre 5 şi 8 la nicîun bilei I).,. Ei, dar mersul autobuselor tre
marea lor ?a Muncitori destoi partid. Aproape la tot pasul întUneşti sută. buie respectat şi-a amintit taxa
nici, cu înaltă conştiinţă mun in Turdaş ca şi In satele apar şi altele. Gospodăria are un ca Ei, dar ce-a fost la dus, n-a torul. Şl cum ajunsesem în Teliiic,
citorească. In ultimul timp, aici au fost ţinătoare i Spini, Rîpa-ş şi Pri- mion propriu şi un tractor ru In fo to : Tov. Nîcolae spătâ- mai fost la întors. Şi aceasta pen a dictat :
primiţi, Membri sîau candidaţi caz, fapte de oameni gospodari. tier. Şi la Pricaz, din anul 1956, ceanu în timpul lucrului. tru că „alimentarea personalului
Oreştere'a' rolului organizaţi iov. Remns Pleter, mecanic, 'Ml- Sint realizări pe care cetăţenii s-a introdus in întreg satul re de bord“ s-a făcut în restaurantul — Aici stăm 30 de minute t Nu
ilor de partid în coridiicerea ac hăilă Lazăr, vagonetar şi alţii. le-au înfăptuit prin munca lor, ţeaua electrică. P « î© © T iltll „Minerul" din Ghelar cu vreo oră putem ajunge înainte de ora 16
tivităţii de producţie, Mimică, Ca membri de partid au fost realizări de care sînt mîndri. înainte de plecare spre Hunedoara. şi 20 de minute 1 Mă amendează.
entuziastă a comuniştilor pen primiţi tov. Toan Bogar, meca Pină în anii noştri, la Pricaz de pe V a le a M b ă Lungă-i cursa, straşnică-i „alimen
tru înfăptuirea pianului de nic, Nîcolae Achlm, vagonetar, Dar să lăsăm faptele să vor nu a existat o şcoală unde copiii tarea“. Cel puţin taxatorul s-a „a- Socoteala Iul era simplă şi cît
producţie, faptul că tot ceea ce Dumitru Zolca, ajutor miner şi bească. să poată învăţa. De abia în a- Pe Valea Albă, din sectorul limentat" în aşa fel îneît la 4 se poate de c la ră : Ghelar-Teliuc
se înfăptuieşte în întreprindere alţii. 'Marea majoritate a Celor nii noştri s-a deschis o şcoală forestier Grădişte al I. F. Orăş persoane a şi uitat să taie bilete. — 30 de minute în Telinc —
se leagă de' activitatea organi primiţi Miembri Sau candidaţi In anul 1950, In satul Pricaz, elementară. Nu de mult, prin tie, s-a amplasat un parchet de Curios lucru în s ă : n-a uitat să-şi staţionare 30 de minute: Teliuc
zaţiilor 3e partid, a sporit con de partid sint munfoitori direct ţăranii muncitori urmînd îndem munca şi contribuţia colectiviş exploatare a fagului. In devizul ia... cota parte din afacerea „ju- Hunedoara — 20 de minute. Aşa
vingerea. Muncitorilor că slarci- productivi, in special din cei nul partidului şi convingîndu-se tilor, în Pricaz s-a terminat con de exploatare, s-a prevăzut ca ma-juma, frate", pe care a înche dar, ultima etapă era mai tempe
nlle ce le stau In faţă vor fi dare lucrează în subteran, iar de superioritatea muncii în co strucţia unei şcoli de 4 ani. As operaţiunea de scOs-apTopiat a iat-o în uşa autobuzului. rată, pentru că nu măsoară decîl
îndeplinite cu su'dcfe®. Aceasta alţii s-înt ingineri, tehnicieni. mun şi-au unit pămîntul în tăzi, copiii au toate condiţiile să masei lemnoase, să se facă cu 5 km.
o dovedieşte şi faptul că planul Maiştri, care lucrează nemijlo G.A.G. Hărnicia colectiviştilor înveţe. atelajele, pe o distanţă de 700 Şi-acum, din nou la drum. La
de producţie pe luna ianuarie cit în sectoarele productive şi rdin Pricaz a făcut ca gospodă m. vale-i mai uşor, deci cu toată vi Din nou rugăminţi ta şofer. Dar
a fost îndeplinit şi depăşit de îşi aduc o contribuţie directă ria să înflorească, să devină mi Multe lucrări noi s-au făcut teza înainte. Ce dacă-i panta mare în zadar.
toate sectoarele întreprinderii. Ia îndeplinirea sarcinilor de lionară. Bunăstarea colectivişti şi în satele Spini şi Ripaş. Co Luptînd pentru reducerea şi-s multe serpentine? Şoferul ve
producţie. lor din Pricaz, recoltele boga lectiviştii din Ripaş şi-au con preţului de cost, tehnicienii de de drum neted şi n-are nici un — Taxatorul c şeful — se jus
Datorită activităţii desfăşura te i-au îndemnat pe ţăranii mun struit un grajd pentru 50 vite la I. F. Orăştie, după un stu pic de teamă 1 tifica şoferul.
te de comunişti, a succeselor Modul în oare muncesc orga citori din satele comunei Turdaş mari şi un pătul. In casele co diu amătmţit, au modificat pro
obţinute de 'colectivele sectoa nizaţiile de partid de la T. M. să pornească cu încredere pe lectiviştilor cîntă azi difuzoare cesul tehnologic cu o soluţie Se vede treaba însă că nu la După multe insistenţe însă (ca
relor sub conducerea organiza Certej pentru primirea de noi calea gospodăriei agricole co le, întregul sat fiind radioficat. mai economicoasă. Astfel, aici fel de curajoşi erau pasagerii, căci re au durat vreun sfert de oră)
ţiilor de partid, a determinat membri şi candidaţi de partid, lective. Astăzi, întreaga comu a fost construit un ciecovil cu unul dintre ei a început să-l roage „şeful“ s-a lăsat înduplecat şi au
pe’ M-ulţi muncitori fruntaşi în dovedeşte că ele simt răspun nă cu satele aparţinătoare este In satul Spini, colectiviştii o sanie tip Wyssen şi un mo pe şofer : tobuzul şi-a continuat cursa.
producţie să ceară primirea în derea cuvenită pentru creşte complect colectivizată. şi-au construit două grajduri tor Montat pe trucul C.F.F. Cu
partid. Drganizaţiile de bază. rea rînd-urilor partidului, pen pentru 75 capete vite mari, o ajutorul acestui mecanism pot — Mai încet, tovarăşe! Vrei să La Hunedoara am ajuns totuşi
respect!nd Indicaţiile date. pri tru asigurarea purităţii şi îm Cum intri în satul Turdaş ve magazie şi un pătul. Şi aici, în fi trase în sus cîte două vagoa dai maşina peste cap ? cu 10 minute mai repede.
mesc în partid mimai pe aceia bunătăţirea compoziţiei sale nind dinspre gară, in faţă îţi* treg satul a lost electrificat în ne, iar la coborîre un convoi de
oare’ prin întreaga lor Muncă Sociale. Aceasta mal dovedeşte apar construcţiile gospodăriei anul 1949 iar la numai cîţiva 3-4 vagoane. Zilnic se pot scoa — Vedeţi — a început taxato
şi activitate s-au dovedit deMni că atunci cînd se munceşte cu colective. S-au construit aici trei ani a fost radioficat. te şi apropia pînă la 100 m.c. rul — acum plătesc. In capul meu
d!e înaltul titlu de m'em'bru de răspundere, se obţin şi rezul grajduri pentru 175 vite mari şi buşteni de fag. se sparg oalele 1
partid. Fără a Manifesta gra- tate bune. tineret, o maternitate pentru Şi pe tărîm cultural s-au fă
scroafe, un saivan pentru 600 cut unele realizări. In Turdaş şi Prin aplicarea acestui sistem E şi cazul!
N. BAD1U oi, o magazie de cereale, două Spini funcţionează cinematogra de mică mecanizare, pe lîngă
pătule de porumb si altele. Lu fe săteşti cu aparate proprii. A faptul că se asigură realizarea A. NîCULF.SCU
cruri noi intilneşti şi în sat. Pe luat fiinţă o bibliotecă comuna planului în mod! ritmic şl se.
străzi şi in case. din anul 1958, lă cu peste 3.000 volume. La uşurează efortul fizic, preţul de ijă faţă de nevoile culturale
ard becurile electrice. căminele culturale îşi desfăşoară cost s-a redus cu 50 fa sută.
activitatea echipele de dansuri, ale oamenilor
La lucrările de electrificare cor, teatru, brigăzi artistice de Ing. TRAI AN 1 ACOB
toţi cetăţenii satului şi-au adus agitaţie. In Lăpugiu există un aparat de pro La casa cinematografului „Progre
o contribuţie deosebită, majori corespondent iecţie. Acesta se „odihneşte“ de peste sul" din Sebeş, ca de altfel şi în sa
tatea lucrărilor fiind făcute prin Pentru îngrijirea sănătăţii oa
Stelata purpurie vv"ssr/v'>vw muncă voluntară. In toamna a- menilor muncii a fost înfiinţată CĂRŢI APÎRUTE două luni, din cauza defectării moto lă, este deseori o aglomeraţie nejus
nuilui trecut, la Turdaş s-a în o circumscripţie sanitară, unde rului, care acţionează dinamul de cu tificată.
ceput construcţia unui cămin lucrează 2 medici şi 4 felceri. M. GORKl Mama — roman. Ediţia rent necesar aparatelor. De această
cultural. La noua construcţie stare de lucruri întreprinderea regio De ce tovarăşa Trifu nu deschide
s-a turnat deja fundaţia iar Case noi şi-au construit peste a IV-a. Traducere de acad. Cezar casa decît cu trei sferturi dc oră îna-
materialele s-au procurat în ma 30 de colectivişti. De asemenea, Petrescu, N. D. Gane 440 pag. —
Se luminează de ziuă. La joritate. Cu toţii sîntem hotăriţi marea majoritate a caselor au nală cinematograf!- __r--, ........................ intea începerii spec
etajul v/nui bloc s-a aprins ca pînă la sfîrşitul anului că fost reparate şi refăcute. 8,40 lei.
lumina unui bec. Prin fe toţi pionierii şcolii ea a trăit minul cultural să fie ridicai în Ed. pf. literatură universală. că a fost sesizată. ia . -m. ™ » . t a e o l u l u i şi de ce
reastră se profilează umbra clipe pline de emoţie. Salo roşu şi acoperit. Toate lucrări Sînt fapte care ilustrează via De ce însă I.R.C. NCJ SL
unei fetiţe. Nu stă o clipă de festivităţi a şcolii era ţa nouă a colectiviştilor din co A TVARDOVSKI Cronică de (ronţ - această tovarăşe
locului, se tnvirteşte prin arhiplină. Pionieri din toate le vor fi făcute de noi prin con muna noastră. Realizările de pî versuri. In romîneşte de Ioan Mei-
clasele, eu feţele împurpura tribuţie şi muncă voluntară. nă acum sînt însă un îndemn ţoiu 248 pag. — 8,50 lei. nu răspunde sesi vinde cîte două-trei
casă ca un titirez. Apoi se te, asemenea cravatelor de la pentru viitor. Cu toţii sîntem ho Ed. militară zărilor repetate ale Sfatului populai bilete pe acelaşi loc ?! ?
aşează la masă şi începe să gît, aflaseră că azi se vor a- Lucrări de folos obştesc s-au tărîţi să facem comuna tot mai din Lăpugiu ?
scrie. Aceasta e Polii Mari- corda distincţiile pioniereşti întreprins şi în celelalte sate ale frumoasă. GH. KARASLAVOV Tango — nuve- ?
oara, elevă In clasa V ll-a D — steluţe roşii care vor stră comunei. De pildă la Pricaz, în Ie. In romîneşte de A. Velisar, Cu-
a Şcolii de 7 ani nr. 4 din luci numai pe pieptul celor ROAfULUS VLAICU ? Redacţia ziarului aşteaptă din par
Petroşani. Ea se scoală în mai disciplinaţi şi. silitori e- vînt înainte de Gheorghe Dinu tea conducerii întreprinderii regionale
totdeauna. mai devreme, se levi. 7 deputat în Sfatul popular comunal Colecţia „Biblioteca pentru toţi" De la cinematografele din Simeria
spală, se piaptănă, apoi se şi Vinerea, spectatorii pleacă deseori cinematografice să. răspundă de mă
îmbracă şi începe să repete Marioara e mai emoţiona Turdaş, raionul Orăştie. nr. 58 366 pag, — 5 lei. nemulţumiţi din cauza proiecţiei sla surile pe care le ia. Ani dori ca a-
lecţiile pentru ziua aceea. tă ca orieînă. Inima H bate be, uneori chiar... în afara, ecranului
Faptul acesta a devenit la puternic. Birectorul şcolii ci ceste măsuri să fie... pe m ăsura1 exi
ea o obişnuinţă. Bar şi car teşte o listă cu cei distinşi. Oare cc fac operatorii în timpul pro gentelor crescînde ale spectatorilor.
netul cu note, s-a obişnuit cu Marioara îşi aude printre pri
9 şi 10. mii numele. Tresare. Porneş lecţiei, dacă se poate ajunge la o ast După corespondenţele tov.
te cu paşi mărunţi 'spre sce Crişan losif. Suciu iuliu şt
Marioara este stim ată de nă... Iată, de acum şi pe fel de situaţie ? Kast Viorica.
colegii ei. de clasă, iubită de pieptul ei seînteiază o stelu
profesori... ţă purpurie, semn al preţui Dezvoltarea continuă pe ba Intre ştiinţă şi producţie terminînd în felul aresta uni-
rii strădaniei ei de a fi pri ze ştiinţifice a sectoarelor pomi- tăţile care au condiţii, să dez
Elevi ca Pohl Viorica. Sine ma In toate. viticol şi legumicol, constituie colaborare rodn ca volte această ramură de pro
Adalbert, Tecuş Istvan şi principala preocupare a Staţiu ducţie aducătoare de mari ve
mulţi alţii, au fost ajutaţi In clipele acestea, ea ar fi nii experimentale horticole din ceasta pentru sprijinirea secto zultatele obţinute au fost destul giu. Aici, in urma aplicării lu nituri. In acelaşi timp, ei au fă
în repetate rînduri de cole vrut să spună multe. Gînăul Geoagiu. Prin cercetările şi ex rului de producţie. de slabe. crărilor indicate de cercetătorii cut preţioase propuneri cu pri
ga lor Marioara. la dezlega li zboară spre cel care i-a perienţele făcute de specialiştii staţiunii, livada de meri îmbă- vire la dezvoltarea pomiculturii,
rea unor probleme de alge făcut copilăria atlt de fru care o deservesc, aceasta trebuie Punctul de sprijin Cu sprijinul cercetătorilor Sta triniţi, care dădeau o producţie viticulturii şi iegumiculturii. To
bră sau fizică, mai compli moasă, atît de fericită, spre să demonstreze practic gospodă ţiunii experimentale din Geoa scăzută a fost complect refăcu varăşii Ioan Olaru, secretar ai
cate. Be aceea, a fost alea cel care poartă azi. de grijă riilor agricole de stat şi colec demonstrativ — mijloc giu, pe suprafeţele de livezi din tă, obţinîndu-se chiar după pri Comitetului raional do partid O-
să de mai multe ori respon tuturor cornilor din patria tive, ce anume soiuri de pomi, gospodăriile mai sus amintite mul an de la refacerea ei, o răştie, inginerii Ştefan Homo-
sabila clasei. Acum este pre n oastră: Partidul. viţă de vie, seminţe de legume, de introducere a tehnicii s-a aplicat cu rigurozitate şi producţie medie de 154 kg. me rodeanu, vicepreşedintele Sfatu
şedinta detaşamentului de trebuie folosite pentru continua în epocile optime întregul an re de la fiecare pom, revenind lui popular raional, Viorel Ba
pionieri nr. 4. /HARTA TARR sporire a producţiei pomi-viticol- noi şi de ridicare a samblu de lucrări agrotehnice în total 19.225 kg. fructe la ha. lotă, Ioan Simţea, Axente Todo-
legumicole. De asemenea, sta (lucrări în sol, aplicarea îngră Fiind de bună calitate, fructele ruţiu, directorul G.A.S. Şu-a
Zilele trecute. împreună cu pionieri, clasa VII-a D, ţiunea are sarcina să sprijine producţiei pomicole şămintelor, tăieri de formare şi au adus gospodăriei colective, Mică, regiunea Braşov şi alţii,
prin cercetătorii săi unităţile so dacă se calculează şi valoarea discutînd despre măsura în care
Şcoala de 7 ani nr. 4 cialiste ale agriculturii pentru ca Pentru îmbunătăţirea activi însemnări pe mărginea sfeclei furajere cultivată în liva staţiunea a ajutat sectorul de
acestea să dezvolte permanent tăţii in producţie şi promovarea stat şi colectivist in dezvolta
Petroşani legumicultura, viticultura şi po rezultatelor muncii de cercetare yrsei consfătuiri dă printre rîndurile de pomi, rea pomiculturii şi legumicultu-
micultura, in aşa fel incit să se ştiinţifică în practica gospodării rii, au propus ca în viitor Sta
In ultima vremej cu prilejul „Lunii cărţii la sate", U.R.C.C. realizeze producţia stabilită de lor agricole de stat şi colective, fructificare, tratamente contra venituri în valoare de 44.100 ţiunea experimentală horticolă
cel de-al ITI-lea Congres al parti între Staţiunea experimentală bolilor şi dăunătorilor ele.). Şi din Geoagiu, de comun acord
a întreprins 6 frumoasă acţiune pentru răspinăirea cărţii în dului. horticolă Geoagiu şi gospodă rezultatele n-au intîrziat să se lei la ha. Calculată la ziua mun cu conducerile G.A.S. şi G.A.C,
riile agricole de stat din Apol- arate. In anul 1960, bunăoară, să extindă punctele de sprijin
rindul ţăranilor muncitori, trar.sportînd o serie de tipărituri Despre felul cum staţiunea ex dul de Sus, Lugoj, Neudorf, la piersic, în gospodăria agrico că, productivitatea a ajuns în în toate acele unităţi care se,
perimentală horticolă din Geoa Dumbrăveni, Călan, G.A.C. lă de stat de la Apoidul de Sus, felul acesta la 153 lei. In acelaşi angajează să aplice întocmai
literare, ştiinţifice şi politice, în satele greu accesibile, cu giu s-a achitat de această din Geoagiu şi Vinerea, s-au înche rezultatele au fost mult supe timp, într-o livadă unde terenul complexul de lucrări recoman
urmă sarcină, s-a discutat in iat convenţii pentru înfiinţarea rioare celor din alţi ani. Produc s-a menţinut înţelenit, unde po date.
ajutorul unei autolibrării. . tr-o recentă consfătuire la care şi organizarea unor puncte de ţia planificată a fost depăşită milor li s-au aplicat doar tăieri
au participat, pe lingă cercetă sprijin demonstrative. cu 2.245 kg. fructe,; preţul de de curăţire a uscăturilor şi trei Avînd în vedere că în regiu
IN CLIŞEU: Autolibrăria U.R.C.C. abia a ajuns în co torii staţiunii, reprezentanţi ai cost al unui kg. a fost redus cu stropiri, s-a obţinut o producţie nea noastră sînt condiţii pedo
unor gospodării agricole de stat Din referatele prezentate la 0,11 lei faţă de cel planificat, de numai 5.250 kg. fructe la climatice corespunzătoare dez
muna Lăpugiu şi a ş i fpsţ îşcanjui-ată de, cititori tineri şi din regiunile Hunedoara, Bra consfătuire de către reprezentan iar valoarea, producţiei valori voltării continue a viticulturii,
şov şi Banat, reprezentanţi ai ţii gospodăriilor de stat din ficată (la preţul de vînzare), a ha. Raportată la ziua-muncă e- participanţii la consfătuire au
virstnici. - gospodăriilor agricole colective Dumbrăveni, Apoidul de Sus şi crescut cu 542 la sută. Aseme propus ca staţiunea să-şi extin
din regiunea noastră, ingineri a- G.A.C. din Geoagiu, a reieşit că nea rezultate s-au obţinut şi la fectuată, productivitatea a ajuns dă activitatea şi în acest sec
gronomi de la secţiile agricole atita timp cît în livezi nu s-a măr. doar la 67 lei. tor.
regională şi raională Orăştie, aplicat o agrotehnică corespiii
de la Trustul/ regional Gostat zătoare şi diferenţiată pe spe Deosebit de semnificative au In v iito r o legătură Majoritatea vorbitorilor au
etc. cii de pomi, atita timp cît în- fost şi recoltele obţinute pe su subliniat că prin activitatea ce
grăşarea solului nu s-a făcut prafeţele din livada destinată s! mai strinsă o desfăşoară, prin rezultatele
La consfătuirea ce a avut loc do la plantare, iar lucrările de punctuţui de sprijin la gospodă bune obţinute în domeniul cer
au fost prezentate referate cu întreţinere şi însămîriţările cul ria agricolă colectivă din Geoa a cetărilor, staţiunea aduce un real
turilor intercalate printre raidu folos gospodăriilor agricole de
privire la rezultatele ştiinţifice rile de pomi nu erau orientate Numeroşi participanţi la con
pe baza unui asolament cores sfătuire au apreciat că Staţiu stat şi colective pentru conti
obţinute de Staţiunea experi punzător cerinţelor pomilor, re nea experimentală horticolă din
Geoagiu a adus o însemnată nua dezvoltare a pomiculturii,
mentală, la activitatea desfăşu contribuţie la sporirea produc viticulturii si Iegumiculturii.
ţiei de fructe în gospodăriile a-
rată în anul 1960 de către a- V. PÎŢAN
grieole de stat şi, colective, de--
Í
