Page 71 - 1961-02

Nr. 1915
CANDIDAŢI Al F.D.P.
Liniorul
...S-a intimplat acum cîţiva ani,
în februarie.
Mureşul, îşi schimbase deodată fa­
ţa. Apele învolburate s-au umflat şi
au năvălit de-o parte şi de alta a ma­
lurilor, inundtnd cîmpia. Inaintînd
cu furie spre şosea, valurile au rupt
intre Săcămaş şi Leşntc linia te­
lefonică, întrerupind legătura pe tra­
seul Deva-llia.
Sarcina pe care o primise linio­
rul P.T.T.R. Iulian Moraru era
grea, însă trebuia dusă fără preget
Ia îndeplinire : legătura telefonică
trebuia restabilită în cel mai scurt
timp.
Iulian Moraru n-a stat pe gîn-
duri. însoţit de ajutoare, s-a de­
plasat la locul avariei. Acolo, peste
stîlpul de telefon dărâmat, apele
fremătau încă nedomolite. Lucrînd
în bărci, după o muncă încordată,
stîlpul a fost ridicat. Unde munca bra, a participat la munci patrio­
era mai grea, acolo era şi linio­
rul Iulian Moraru. In mijlocul a-
pelor s-a căţărat cu curaj pe stîlp
legînd cu grijă firele, aranjindu-le
pe izolatori, controlînd trăinicia lor.
Şi, după cîteva ore de muncă fără
răgaz, cu fruntea îmbrobonită de
sudoare, dar cu mulţumire în ochi,
COOPERÂTOAREA
Pe tovarăşa Clej Elisabeta o cu­
nosc bine membrii cooperativei „Mo­
ţul", ca şi cetăţenii oraşului Brad
şi din satele învecinate.
In aprilie 1952, împreună cu alţi
mici meseriaşi din oraşul Brad, pă­
şeşte pe un drum nou, punînd ba­
zele cooperativei „Crişan“, astăzi
cooperativa „Moţul".
De atunci, ca responsabilă a cen­
trului de categoria l-a croitorie te­
mei din oraşul Brad, tov. Clej Eli­
sabeta a calificat cu răbdare şi
dragoste un număr apreciabil de
cooperatoare ca Faur Voichiţa, Răp-
cău Rozalia, Nemeş Ana, Ţurcan E-
lena şi altele.
Coesarii vor putea prim i mai
m ult dearesant
Semicocseria din Călan a rămas sub1
plan în luna ianuarie cu peste 1.000
tone semicocs. De aici a rezultat bine­
înţeles şi neîndepbnirea planului de
livrări călre C. S. Hunedoara.
Cauzele ramînerii în urmă a semi-
cocseriei din Călan în luna ianuarie
sînt la prima vedere obiective. Ţoale
deficienteţele provin de la alimenta­
rea bateriilor cu cărbune.
încărcarea cărbunelui din siloz pe
banda de alimentare se face cu aju­
torul auloîncărcătoarelor „Kirov“. Ne­
cesarul de autoincărcătoare la produc­
ţia actuală este de trei bucăţi. Ori, în cărbunelui pe bandă cu autoîncărcătoa-
luna ianuarie, n-au existat decît două,
unul din ele fiind în reparaţie capi­
tală (la fel şi in prezent). Mai trebuie trei în funcţiune nu va da rezultate
adăugat că platforma pe care circulă
autoîncărcâtoarele (construită cu pia­
tră cilindratâ) este aproape impracti­
cabilă. Lingă siloz s-au format gropi
în care cărbunele este amestecat cu
noroi, iar partea dinspre banda de ali­
mentare este acoperită cu mormane de
cărbune (în cea mai mare parte de­
gradat). In felul acesta încărcarea au-
toîncărcâloarelor pe toată lungimea si­
lozului, este imposibilă. Cit priveşte
descărcarea, ea se poate tace numai
pe o porţiune scurtă a benzii (cit per­
mite spaţiul liber).
Ca urmare a acestei situaţii în luna
ianuarie numărul staţionărilor s-a ri­
dicat la 154 ore pe cuptor la bateria
a [I-a şi !a 203 ore Ia bateria a Ul-a,
Pierderea de producţie corespunzătoare
acestor staţionări este de circa 1.000
tone semicocs.
Bineînţeles, taptul că estacada de
cărbune are platforma construită din
i Dtfff. 3
Iulian Moraru a putut raporta:
— Alo, alo, Deva, jnă auzi î Le­
gătura a fost restabilită.
...Această faptă de curaj a linio-
rului Iulian Moraru de Ia staţia
de radioficare din Dobra, ca şi al­
tele, sînt cunoscute de către oa­
menii ’muncii din comună. Faptele
au făcut ca Iulian Moraru să fie
îndrăgit, apreciat. El a ajutat la
radioficarea satelor Dumbrăviţa,
Cuieş şi Uleş din raionul Ilia,
prestînd muncă voluntară în orele
lui libere. El a radioficat şi colo­
nia din Dobra care iniţial nu era
trecută în planul de radioficare al
comunei.
Dar Iulian Moraru ia parte şi la
celelalte activităţi obşteşti cu dra­
gă inimă. A plantat în 1950 la
Visca peste 1.000 de puieţi, a mun­
cit la înfrumuseţarea satului Do­
tice.
Toate acestea sînt fapte pentru
care alegătorii din circumscripţia e-
lectorală nr. lt, l-au propus cu în­
credere, candidat pentru alegerile
de deputaţi în sfatul popular co­
munal.
V. CH!S
In condicile cooperativei „Moţul"
nu ai să găseşti nici o reclămaţie
la adresa tovarăşei Clej Elisabeta.
Modestă, cu iniţiativă, tovarăşa
Clej Elisabeta este mereu cu pla­
nul depăşit. în truntea acţiunilor
patriotice. Pentru aceasta, chipul
său poate fi mereu văzut la panoul
fruntaşilor în producţie al coopera­
tivei „Moţul“.
...Astfel a tost prezentată coo-
peratoarea Clej Elisabeta, cetăţeni­
lor din circumscripţia electorală nr,
2 Brad, cînd a fost propusă candi­
dată a F.D.P. pentru alegerile din
5 martie.
NICOLAF DONOVlClt
corespondent vechi. Brigăzile utemiste d'e
:íísa' ;
piatră cilindratâ, care se deteriorează
sub şenilele autoîncârcătoarelor, nu
este vina semicocsarilor. De asemenea
nici faptul că nu,inărul automcărcă-
toarelor „Kirov“ este mai mic decît
cel necesar. Această soluţie corespun­
dea vechilor baterii Abder-llafden care
aveau o productivitate cu mult mai
scăzută. Pentru actualele baterii însă.
şi mai cu seamă după intrarea în
funcţiune a bateriei a l-a carbofluid,
ea va trebui schimbată în întregim e:
este necesar ca platforma să fie be­
tonată, iar sistemul de încărcare a
re să Fie înlocuit (deoarece nici spo­
rirea numărului de autoincărcătoare la
optime).
Soluţia cea mai avantajoasă în acest
sens va trebui să o dea I.P.R.O.M.E.T.
Bucureşti. Cu cit va face acest lucru
mai repede cu alît posibilităţile de
sporire a producţiei vor fi mai mari.
Vina semicocsarilor, şi în special a
conducerii secţiei, esie aceea că nu
s-a îngrijit din timp ca accesul la ban­
da de încărcare să nu se blocheze.
Faptul că aproape pe toată lungimea
benzii este depozitat cărbune (în mare-
parte nefolosibil) a făcut ca nici auto- cifrează la circa 470 tone pe zi.
încărcătoarele existente să nu fie fo­
losite la întreaga lor capacitate. In
prezent doar unul din ele transportă
cărbunele direct pe bandă în timp ce
altul, îl descarcă într-o autobasculantă lor interne amintite mai sus. Pe mă­
care face naveta.
La începutul lunii februarie,' pentru sură ce acestea vor fi înlăturate însă,
impulsionarea producţiei, conducerea
secţiei, sub îndrumarea biroului orga­
'DRUMUL* SOCIAMSMUmi
Fruntaşi pe oraş în mişcarea
de inovaţii
In ultimii ani mişcarea de i-
novaţii la întreprinderea regio­
nală de electricitate Hunedoara-
Deva a cunoscut un progres
simţitor. Datorită interesului ce
i se acordă, ea cucereşte zi de
zi tot mai mulţi muncitori, teh­
nicieni şi ingineri. Astfel,
I.R.E.H. a intrat in noul an cu
un număr de 38 inovatori, dintre
care 18 sînt muncitori. La ca­
binetul tehnic au iost Înregis­
trate 40 de propuneri de inova­
ţii, dintre care 26 au şi fost a-
plicate.
Unul dintre inovatori este şi
electricianul Nicolae Mercuriale.
In 1961 el a propus 4 inovaţii,
dintre care cea mai importantă
se intitulează „Regulator de tem­
peratură cu tub electronic“.
Zilele acestea la Consiliul lo­
cal al sindicatelor din Deva a
avut loc o şedinţă la care au
=,SLL
Fier vechi pentru oţelării
C o nfrihufia tineretului
Tineretul de la secţia I-a
furnale din C. S. Hunedoara,
a colectat şi predat oţelăriilor
237 tone fier vechi.
Fruntaşe în acţiunea d'e co­
lectare a metalelor vechi sînt
brigăzile utemiste de muncă
patriotică conduse de Ioan Ham-
za, Ioan Răceanu, Mihai Bălta-
ru si Mihai Aelobăniţel.
ŞTEFAN GH1BUŞ
corespondent să-şi continue pregătirile în ve­
Angajamentul va deveni
faptă
La începutul acestui an, tine­
retul de la sectorul turnătoria
de tuburi din C. S. Hunedoara
s-a angajat să colecteze şi să
predea oţelăriilor o cantitate de
75 tone fier vechi. Pînă în pre­
zent a predat 45 tone metale
muncă patriotică conduse de
Mihai Spătaru, Constantin Stă-
Lăeâtuşul Dumi­
tru Urdea, de la
depoul G.F.R. Te-
iuş; execută repa­
raţii la timp şi de man (Zamşa) Dan II — Mihai M in e ru l Deva 0 —2 (0— 01
bună calitate.
In clişeu: Tov.
Urdea la locul de
muncă.
nizaţiei de partid a luat o seamă de
măsuri tehmco-organizatorice. Aşa de
pildă, a fost mărit debitul de aer in­
suflat în baterii şi s-a introdus pre­
lucrarea planului de producţie în şe­
dinţe operative, pe fiecare schimb. In
plus, a fost organizată întrecerea so­
cialistă pe profesii, a cărei urmărire
se face zilnic, pe bază de grafice cu
multă minuţiozitate. Acest lucru, la
care se adaugă şi o preluare mai u-
niFormă de către C. S. Hunedoara a
seimicocsului, a făcut ca pianul de pro­
ducţie în primele 8 zile să fie depă­
şit cu peste 3 la sută.
Noile măsuri, precum şi punerea în
funcţiune a încă unui autoîncărcător
ce trebuie să sosească, creează premi­
sele realizării ritmice a sarcinilor de
plan. Fără îndoială că acest lucru va
fi pe deplin posibil numai dacă con­
ducerea secţiei va lua măsuri pentru
deblocarea benzii de alimentare, asttel
incit, în actualele condiţii, autoîncăr-
cătoarele să poată ti folosite cli mai
judicios.
.Mai trebuie adăugat că un sprijin
preţios îl pot acorda semicocsarilor
minerii din Valea Jiului. Media livră­
rilor de cărbune în luna ianuarie se
Ori, la actuala capacitate de pro­
ducţie a bateriilor carbotluid, consumul
zilnic de cărbune se ridică la mini­
mum 650 tone. Dacă în ianuarie nu
s-a făcut simţită această stare de lu­
cruri, esto tocmai datorită deficienţe­
se va simţi şi nevoia aprovizionării
ritmice cu cantităţi sporite de cărbune.
participat toţi preşedinţii comi­
tetelor sindicale din întreprinde­
rile şi instituţiile din oraş. Cu
această ocazie a fost analizată
activitatea pe linie de inovaţii a
întreprinderilor din Deva, în ca­
drul concursului de inovaţii pe
anul 1960. Analiza a stabilit că
realizările cele mai frumoase in
acest domeniu le-a obţinut
I.R.E.H.-Deva. Acest lucru a a-
dus după sine acordarea de că­
tre Consiliul local al sindica­
telor şi Filiala regională A.S.I.T.
a primului loc pe oraş in mişca­
rea de inovaţii şi a drapelului
de „Cabinet de inovaţii frun­
taş“.
Locurile 2 şi 3 au fost ocu­
pate în ordine de E. M. Deva şi
T.R.C.H.
N. COST1N
corespondent
vara, Traian VIă,hol şi Zamfir
Petrenciu'C au colectat cele mlai
mari cantităţi de fler vechi.
D. 1LIESCU
corespondent
SPOR
î n a i n t e a î n c e p e r i©i©
d e S©ibal
Timpul favorabil a permis e-
chipelor de fotbal din regiune
derea începerii returului campio­
natului. Duminică, mai toate e-
chipeîe au susţinut meciuri de
verificare în aer liber. Iată cî­
teva relatări aile corespondenţi­
lor noştri, despre intîlnirile de
duminică.
Minerul Lupeni — C.F.R.
Blectroputere Cratova
3—‘0
Terenul moale a pus la efor­
turi sporite pe jucătorii celor
două echipe, care au tost defi­
citari mai ales la execuţiile teh­
nice. Minerul Lupeni s-a dove­
dit în general mai bine pus ia
punct.
Minerul a aliniat formaţia:
Kiss (Mihalache) — Plev, Co-
(Panciu) Matyaş (Mihăilă) —
Cucu, Nisipeanu, Szoke, Grigo-
re, Creiniceanu (Sima II).
Antrenorul Bălănescu ne-a
declarat după meci următoarele:
Stadiul de pregătire al echipei
este corespunzător. Sint mulţu­
mit de randamentul noilor pro­
movaţi in echipă. In viitor, vom
pune accent mai mare pe doza­
rea eforturilor ju ru rilo r si rit­
mului de foc. I. CIORTFA
Minerul Vulcan —
Jiu P e tr o ş a n i 0— 3 10—2}
In meciul revanşă, Jiul Pe­
troşani a avut o bună compor­
tare. Minerul a creat faze fru­
moase, care nu au fost insă fruc­
tificate. Tinerii jucători din e-
chipa Jiul au dat un randament
snorit. Pentru Jiul au înscris
Rotaru (2) şi Andrei. Jiul a fo­
losit formaţia : Crîsnic (Gram)
— Romoşan, Tîlvescu, Cazan —
Cosmoc, Benu — Toth (Andrei),
Gi’-fhdai Rotaru, Crăciun, Ner-
tea. ' R. NICOLAF
Metalurgistul Cugir —
Dacia O r ăs t ie 5— 7 f3— 0]
Gazdele au făcut un joc fru­
mos, cu o bună legătură între
P O P IC E
La Vulcan, pc. arena de popice din faţă de Viscoza Lupeni cu 4,560 lemne
localitate s-a disputat întîinirea dintre doborite.
Minerul Vulcan şi Viscoza Lupeni.
Lupta dintre cele două echipe a fost
strinsă. Cîştigătoare a fost echipa din
Vulcan care a doborît 4.685 lemne,
Handbal
Tinara echipă de handbal în 11 fe- Petroşani, anul I. Scorul finaj^ 4—4.
menin, Minerul Vulcan, îşi continuă Pentru echipa Minerul a înscris 'Elisa­
intens pregătirile în vederea fazei de
zonă, ce'se va disputa la Oradea. Ast­
fel, duminică, echipa de ha/idbal Mi­
nerul Vulcan a întîlnit intr-un meci liş.
de verificare echipa !masculină a 1. M.
BO X
Sîmbâtă, în sala ateneului din Gu-
rabarza, s-a disputat taza regională a
campionatului republican de juniori la
box. Prin participarea unor boxeri ta­
lentaţi, gala s-a ridicat în general la
un nivel satisfăcător. In mod deosebit
au tost aplaudate intîlnirile dintre Va- Enache, A. Zelinschi, D. Gliilea, toţi
sile Brumă (Dinanio Barza) şi Gh.
Sofrin (Parîngul Lonea), Ioan Berda
(Dinamo Barza) şi Ştefan Robică (Pa-
ringul Lonea), Gh. Pelin (Dinamo Bar­
Maşini agricole produse
la fabrica de piaştrii „Iu-
piin", provincia Şensi, R. m mommut m
P. Chineză.
22 FEBRUARIE 1981 popoarelor; 16,15 Vorbeşte Moscova!;
17.30 In slujba patriei; 19,00 Jurna­
PROGRAMUL I: 6,30 Emisiunea lul satelor ; 20,20 Noapte bună, copii:
pentru sate: Metode şi rezultate; 7,30 „Umbra lebedei" de Eduard Ju rist;
Sfatul medicului.; Anemiile ; 7,45 Mu­ 22.30 Goncert de muzică uşoară ; 23,15
zică uşoară; 8,00 Din presa de as­ Muzică de cameră.
tăzi ; 9,30 Roza vînturiior. Din cu­
compartimente. Linia de atac şi prins : Galendarut geografic al lunii PROGRAMUL II: 14,08 Cu cîntecul
apărarea au funcţionat bine. La februarie: Poşta emisiunii; 11,03 Tea­ şi jocul pe meleagurile patriei ; 15,00
tru la microfon: „Trenul blindat 14- Goncert de prîn z; 16,15 Jocuri popu­
Dacia Orăştie s-a văzut o insu­ 69“ de Vs. Ivanov; 13,05 Gîntece de lare romîneşti; 16,50 Curs de limba
ficientă pregătire fizică şi lipsă pace şi prietenie; 14,00 Scene din o- ru s ă ; 17,35 Noi înregistrări de mu­
de finalitate în acţiunile de pere; 15,10 Din cîntecele şi dansurile zică de operă aie soliştilor noştri: Cor­
poartă. Pentru gazde au înscris nelia Gavrilescu şi Ion Piso; 18,30
Bulbucan (3), Viziru, Fopşa iar 22 FEBRUARIE 1961 Muzică populară din R. D. Germană ;
de la oaspeţi Lorincz. DEVA: Să preţuim iubirea; 19.30 Răspundem ascultătorilor; 20,30
ALBA IULIA : Pe cărările jun­ In pas cu ştiin ţa: Noutăţi în televi­
M. VÎLCEANU g lei; Prima lecţie; ORĂŞTIE: ziune; 21,55 Moment poetic: Versuri
Ultimul v ir a j; Flăcări la gra­ ale poeţilor noştri închinate Armatei
niţă ; BRAD: Trei fete la tim o­ Sovietice; 23,15 Goncert de noapte.
n ă; HUNEDOARA: Scrisoare
neexpediată ; HAŢEG : Cernea­ M m ic r S $ 0 L T ^ o ia s h
la roşie : ILIA : Prima zi de
pace ; PETROŞANI: lize; Ti- PENTRU 24 ORE
zolc: SIMERIA: Ultima si, pri­
ma z i ; LONEA: Blană de vi­ Vreme în general închisă cu cerul
zon ; SEBEŞ : Pasărea cerului; mai mult acoperit. Vor cădea precipi-'
TEIUŞ: Războiul opiumului; taţii slabe locale sub formă de bur-'
Retezatul Haţeg — ZLATNA: K atîa-K atiuşa; A- ntţă. Tehiperatura staţionară va oscila
Rapid D e v a 0 —3 i0 —-2| POLDUL DE SUS; La doi paşi ziua între 2 şl 5 grade iar noaptea
de gramiţă. între 2 şt minus 2 grade. Vînt slab
Deşi la primul său meci de din direcţii nehotărîte. Dimineaţa şi
seara ceaţă.
antrenament, Rapid a dat satis­
facţie. Ambele echipT au jucat
bine in prima repriză. In a doua
însă, condiţia fizică şi-a spus cu-
vîntul, jocul scăzînd din inten­
sitate.
Au înscris Gozner (2) şi O-
prea. I. BUZGAU
Şantierul Hunedoara —
1
LUNA FEBRUARIE— „5?LUNA ALBITURILOR“
Fiind în perioada de omoge­
nizare a echipei, Minerul Deva La toate magazinele textile O.C.L. produse industriale din
a dat in mare parte randamen­ Hunedoara, veţi găsi sortimente bogate pentru lenjerie de pat
tul scontat. Şantierul a fost pentru uzul casnic c a :
mult deficitar în şuturile pe
poartă. A înscris pentru Mine­ # O landină albă şi colorafă
rul Pohaţă (2). m Damasc alb şi colorai
m Şiion de d ife rite dim ensiuni
Corvinul Hunedoara —
H Pînză-cearceaf şi alíele
Petrolul Ploeşti
0— J ! 0 —0}
In cadrul acestui meci, echipa
Corvinul nu a dovedit un sta­
diu înaintat de pregătire. După
prima repriză, în care a satis­ 'j—>/“*¦'r-'r"'/—'/• r-'r-'
făcut in general, în a doua a
jucat slab. S-a observat lipsa i întreprinderea de industrie locală
de orientare tactică mai ales la „VASILE MOÂIT“
linia de atac. Deficitari au lost
unii jucători şi la execuţiile teh­ din Hafeg
nice.
produce şi desface mărfuri prin unifăfile
Petrolul a început mai slab, com erciale de sfat si co o p era tiste :
dar in repriza Il-a a desfăşurat
un joc mai omogen şi spectacu­ ¦ m obilă de b u cătărie?
los. A înscris Dridea.
¦ m obilă pentru cam ere
Formaţia folosită de Corvinul:
Niculescu (Nebela) — Buzeşan, eom b isaate;
Nacu, Tătaru (Chimina) — ÎBa-
lint, Izghireanu — Pop, Cutea- ¦ diferite tipuri de dorm eze; }
nu (Găină), Constantinescu, 1 d iv a m irl^ p a t ;• ^
Radu Tudor (Burtică), Zanca.
I. MĂGUREANU
¦ scaiioe*f©t©!ti ta p tfa te ;
¦ dulapuri cu trei u şi; ]
O bună comportare a avut Constan­ biblioteci etc. 3
tin Bloc de la Minerul Vulcan, care a
doborît 804 lemne şi Petru Baloş de
la Viscoza Lupeni, cu 7S6 lemne.
beta Şofa (2) şi Rozalia Sandu (2).
S-au remarcat Elisabeta Păun, Ana Fe-
rentz, Iuliana Balint şi Antoneta Ga­
, N. ROVENŢA
za) şi G. Baky (Parîngul Lonea). Au
fost declaraţi campioni regionali în or­
dinea categoriilor, N. Apolozan, Ale­
xandru Văsîi, V. Bru'./ină, Constantin
Mihailovici, Ioan Berda, Gh. Pelin, D.
de la Dinamo Barza, N. Barta (Mi­
nerul Lupeni) şi Stelian Bene (Dina­
mo Barza).
TR. BORA