Page 74 - 1961-02
P. 74
pag, 2 DRUMUL VJL7 M.ISMULUl v.r. 1956
aaewaam agafei
Be la subredacţiiie
S i i v ă | ă i ® i i i i t i i l d e p a r t M ş noastre voluntare
l a u n n i v e l t o t m a i î n a l t Panfru ofelării
Activitatea cercurilor şi cursurilor în discuţia (GURABARZA).’ Utemiştii de
comitetului de partid Ia uzina de preparare — sec
torul şteampuri — din Gura-
barza, au hotărît ca în acest an
să predea oţelarilor hunedoreni
Comitetul de partid de la U.M. In desfăşurarea învăţămintu- partid. Pentru ca cercurile ră 40.000 kg. fier vechi.
Cugir a analizat intr-o plenară lui de partid s-âu constatat însă mase in urmă să ajungă la zi Organizaţi în brigăzi de mun
calitatea şi conţinutul lecţiilor, şi lipsuri. Unii propagandişti ca cu lecţiile, s-a stabilit ca ele să
eficacitatea şi frecvenţa la în Ioan Nistor, Vasile Harbuz şi facă seminarii in fiecare săpfă- că patriotică, ei au colectat şi
văţământul de partid. Au pre alţii, pregătesc lecţiile superfi mînă. Organizaţiile de bază au predat pînă în prezent 17.200
zentat referate tov. Dumitru 0- cial, uneori lasă pe alţii să con primit indicaţia să analizeze în kg. fier vechi, efectuînd 589 ore
prea, responsabil cu propaganda ducă cercurile în locul lor. De a- cursul acestei luni învăţămîntul de muncă voluntară.
In această acţiune se eviden
şi agitaţia in biroul organiza semenea sint şi cursanţi ca Ioan de partid in adunări generale ţiază Ştefan Neag, Aurel Faur,
ţiei de bază administrativ I şi Tripa, Mihai Qomboş, Ioan Su sau în şedinţe de birou. S-a in Walter Acoş, Nicolae Oprean,
Nicolae Băcilă, locţiitorul secre ciu, Iosif Costea, Mihai Gheor- dicat organizaţiilor de partid, ca [ Viorica Ştefan, Viorel Lupei şi
tarului organizaţiei de bază din ghe, Gheorghe Iliasă, Ioan Geor- propagandiştii care nu-şi în c.alţii.
secţia mecanică I. De asemenea, gescu, Floarea Mărginean, Va- deplinesc în mod conştiincios, DINIŢA )
a fost prezentată şi o informa leria Beţi şi alţii care nu parti cu răspundere, sarcina încredin tehnician jl
re de către tov. Iosif Mareş, cipă cu regularitate la învăţă- ţată, să fie traşi în mod serios 5
responsabil cu munca de pro mînt, nu studiază materialul şi ia răspundere, iar cei care negli Colectiviştii învafâ 3
pagandă în comitetul de partid. nu iau parte la discuţii, făcând jează studiul, nu se pregătesc (TE1UŞ). La gospodăria a-
temeinic şi s-au dovedit a fi ne- gricolă colectivă din Teiuş func
Din analiza făcută a reieşit doar act de prezenţă atunci cînd corespunzători, să fie înlocuiţi. ţionează un cerc agrotehnic şi
jj unul zootehnic. La cercul agro-
că în anul acosta se manifestă vin la învăţămînt. Datorită a- Exercitînd un control siste L tehnic cei 26 de cursanţi au
matic asupra desfăşurării învă- [ parcurs 9 lecţii.
mai multă preocupare pentru ri c.estor lipsuri, în unele cercuri ţămîntului de partid, a conţinu :• Mult interes manifestă cursan-
tului şi calităţii acestuia, comi L ţii pentru însuşirea materiale
dicarea nivelului şi calităţii in- şi cursuri calitatea şi nivelul tetul de partid, şi organizaţiile le lor predate. La secţia „Cultura 'W W W V
de bază de la U.M. Cugir, vor florii-soareiui", însoţită de dia-
văianîîntului de partid, legarea lecţiilor sint nocorespunzătoare. putea să ridice nivelul învăţă- filme, a fost mult discutat felin > Harnicii muncitori care deser
lui mai strînsă cu sarcinile prac r a urmare discuţiile sint ane mîntului. dc partid şi să deter- cum se face însă mînţatul, pră-
miffe ca fiecare cursant să de şitul mecanic, polenizarea arii- •v
tice ale construcţiei socialiste şi mice, oamenii nu pot să tragă vină un participant activ la în ficiafă şi măsurile ce se iau îuî- G afa p e n tru a p o m i pe ogoare,
văţămînt, să studieze temeinic potriva dăunătorilor. > vesc atelierul mecanic al S.M.T
că eficacitatea acestuia este m e-, concluzii practice pentru acti şi să-şi însuşească cît mai bine j Aibă lulia au depus efortur
materialul predai. Printre cei mai destoinici > susţinute pentru a executa din
reu mai mare. Sint propagan vitatea lor în producţie, eficaci ) vreme reparaţiile utilajelor ne gata p e n tru sem ănat
; cesare îtl campania de primă
dişti ca Oniga Cornel, Nicolae tatea învăţământului fiind slabă. > vară. Şi munca lor a fost încu
( nunată de succes. La 5 febrilă
Suciu, Romulus Faur, Ioan Di- Din analiza făcută, comitetul > rie, cu 15 zile înainte de ter Ţîrutul prelung al telefonu terii de germinaţie a porum
3 menul planificat, ei au terminal lui din biroul directorului gos bului, orzului, ovăzului, mazăre!
cu, Ştefan Man, Vasile Dogaru de partid a putut trage conclu < în întregime reparaţiile. podăriei agricole de stat. din şi trifoiului, trimise de dvs.,
Galda de Jos, întrerupse dis seminţele au corespuns din toa
şi alţii care se pregătesc cu răs-. zii corespunzătoare, Că urmare cuţia dintre cei doi oameni. te punctele de vedere. Le pu
teţi folosi“,..
pund&re, fac lecţii vii şi intere a luat şi măsuri pentru ridica — La telefon directorul gos
podăriei, inginerul Augu-s-tin — Vasăzică, seminţele sînt
sante. rea nivelului învătămîntului de Mooa-nu... Doriţi situaţia repa bune, conchise inginerul Velea.
raţiilor la data de 10 februa Ce părere ai despre probele cu
In sprijinul producţie! L ‘ cursanţi, care fa fiecare sem'- > Iată, o parte din utilajele a- rie ? Aşteptaţi un moment... lese din cîmp tovarăşe Su
[ mar iau cuvîntul, sîn.t colecTi- '¦ gricole ale S.M.T., gata pentru Tovarăşe Sîrbu. dă-mi te rog chov ?
dosarul nr... Alo, raionul... Scri
Pentru ridicarea nivelului po- nostru se dsfăşoară pe baza u- Aşa de pildă, în urma dezba vişţii Mate Adalbert, Vasile Nn ^ a fi trimise spre gospodăriile eţi: tractoare, planificat 7, rea — După felul cum s-au com
litico-idaologic al membrilor şi nui plan de teme concrete spe terii temelor cu privire la in coară, Ileana Fostoc, Marfa > colective (în medalion fierarii lizat 7... pluguri tractoare, pla portat în încăpere in aceste
candidaţilor de partid, a ingi cifice activităţii de bază a în troducerea tehnicii noi şi dez Grişan, Victoria Grişan şi alţii- L Nicolae Bucur şi Ioan Topîr- nificat 4, realizat 4... semănă zile griul, orzul şi secara, pu
nerilor şi tehnicienilor cu munci treprinderii forestiere Orăştie. voltarea mişcării de inovaţii, > ceanu, fruntaşi la repararea u- tori porumb, planificat 3, rea tem fi siguri că recolta anului
de răspundere din întreprinde Tn cerc problemele se dezbat în cursanţii au făcut propuneri va fng. VICTORIA HRUŞC-« } tilajelor). lizat 3, cultivatoare, planificat 1961 va fi bogată. U itaţi-vă!
strînsă legătură cu sarcinile de loroase. Aceste propuneri au 3, realizat 3... Da, da... planul Pe fiecare centimetru pătrat,
rea noastră, organizaţia de par ¦»„/v/'s ^ a a a a > de reparaţii a maşinilor şi unel există un număr măre de fire
telor agricole pentru prima pe ceea ce ne dă speranţa că au
tid a organizat un cerc de stu producţie, cursanţii aduci ndu- fost prezentate biroului' orga rioadă a campaniei agricole de rezistat cu succes la gerul care
primăvară a fost terminat azi a fost.
diere a economiei concrete. A- şi contribuţia la rezolvarea unor nizaţiei de bază Care le-a adus Seara, la c ă m in u l c u ltu r a l 10 februarie 1961... In rest, to
cesta este frecventat de 37 probleme economice importan la cunoştinţa conducerii ’între tul merge bine. Intr-adevăr, p&ria de masă
verde, din mostrele aduse de
cursănti. Activitatea cercului te. prinderii. Apreciate ca bune, După terminarea convorbirii pe cîmp, fără nici un firicel
telefonice, discuţia între direc îngălbenit, confirmau realitatea
Sarcina de propagandist ele au fost traduse în viaţă. tor şi mecanicul şef al gospo celor spuse de inginerul Suchov.
dăriei. continuă.
Printre acestea se numără pro Grupul de tineri, băieţi şi suită de dansuri populare ...O bătaie în uşă întrerupse
punerea privind constituirea de fete, discută cu înflăcărare / romîneşti şi maghiare. Dar — Cum stăm cu rezervele de pentru un mom'ent firul discu
carburanţi şi lubrefiahţl, tova ţiei. Muncitorul care intrase,
sa privită cu răspundere mai multe brigăzi complexe în sala de repetiţii ă cămi . iată că flăcăii fac o pauză. răşe Sîrbu ? vroia să vorbească cu înlocui
torul ,inginerului' şef.
Principalul în irtvăţămîntul de partid rea „Marmora" Soneria, care nu s-a mari şi miei, cu plata în acord nului cultural din Peştişul — Hai să vă vedem cum — De ¦cîteva ziie cisternele
global. O altă propunere constă au fost umplute, iar butoaiele — Te ascult, tovarăşe.
Mare. jucaţi — încercară băieţii să metalice existente în gospodă
rie sînt şi ele pline, aşteptînd — Am transportat tot guno
este un înalt nivel ideologic al lec „obosit“ pină acilm, decit pentru a con în organizarea întrecerii pentru — Ce s-a întîmplat cu Io- îndemne la joc fetele ce aş doar semnalul... iul care a fost. Adineaori am
obţinerea titlului de „Parchet nuţ Pădureanu ? Asta.î a teptau. Nu stătută mult pe terminat... Dacă am mai avea
ţiilor şi convorbirilor, legarea strînsă duce o singură şedinţă a acestui cerc. Probele confirm ă
vreo 60 de tone, s-ar zice că
a acestuia cu activitatea practică. 0 - Conducerea cercului a tost lăsată pe de calitate“, antrenîndu-se în doua repetiţie de la care lip glnăuri şi începură să-şi de rezultate pozitive
această întrecere 11 parchete seşte — îşi exprimă nedu monstreze măiestria. De la împlinim 3.000.
rientarea ideologică ă lecţiilor, conţi seama unui aşa-zis „ajutor“ de pro Aplecaţi asupra) unor borcă-
naşe etichetate, inginerii Ion — Foarte bine.
nutul lor, calitatea muncii în cercu pagandist pe care şi l-a ales singur din cele 18 existente în cadrul merirea unul din ei. „Ţarina“ pînă la ..Cearăaşul“ Velea şi Alexandru Suchov des
întreprinderii noastre. De ase cifrau rezultatele primite de la — ingrăşămintele chimice ce
rile şi cursurile învăţămîntului de fără consi|inţămîntul organizaţiei de — Pe mine mă miră fap înfocat, dansurile interpre laboratorul de condiţionarea se
minţelor. Concluziile laborato Ie vom administra celor 43 hec
partid depinde în primul rînd de pre partid şi care de fapt este un element menea s-a propus extinderea tul — intră in vorbă un tî- tate cu temperament şi pri rului, înserate in hîrtia înso
ţitoare a probelor de seminţe tare, precum şi tratarea se
gâtirea teoretică şi de !maturitatea .»pq.t . . necorespunzâtor. Ba mai mult, atunci mecanizării recoltării lemnului năr — pentru că întotdea cepere. M iră pe flăfcăf să re erau clare. „La încercarea pu
minţelor cu gerrnisânul şi for
lilicâ a propagandistului. Propapandjs- QÎnd organizaţia de partid i-a cerut să prin folosirea complectă a ca una el a fost unul dintre cei cunoască meritele dansatoa
mali na ce le avem, rle Vor asi
ţul‘ exp..u..n. e 'lecţiile, dă cu‘rsanţi"ilo-r in prezinte un referat privind modul în pacităţii celor 12 ferăstraie, mai activi. Cred că are un relor.
gura obţinerea unei recolte bo
dicaţii metodologice asupra modului în care se desfăşoară învăţămîntul de mecanice, precum şi prin folo motiv serios, altfel... — Nu uitaţi — adăugă in-
sirea judicioasă a celor 9 funi- gate.
care trebuie să studieze o temă sau partid în cercul pe care-1 conduce, tov. culare şi a liniilor decovil, în Dar repetiţiile au început structoarea de dansuri — la
A. DAVID
alta şi asupra căror probleme trebuie Petru Pobrejina, a încercat să Se es şi fără lonuţ, cu toate că el faza orăşenească a concursu
să-şi îndrepte în primul rind atenţia chiveze. Pînă la urmă a acceptat să scopul obţinerii în acest an a are un rol important în bri lui ne vom întrece eu cei din
Prin discuţiile ce au loc, propagau prezinte referatul dar şi acest referat unui indice de mecanizare de gada artistică de agitaţie. El Răcăştie, Boj. Zlaşti şi Bui-
ceste 65 1a. Sută. este prezentatorul". In faţa tur. Nici ei nu stau cu m.îi-
distul controlează cunoştinţele cursan nu l-a pregătit el ci „locţiitorul" lui.
ţilor, li ajută la înţelegerea justă a pro care de fapt nu este membru de partid Cursanţii cercului nostru, dez- unui grup restrins de spec nile In sin. Probabil că ei au
băţîhd problemele teoretice în tatoare. şi ele artiste ama şi prezentat mai multe spec
blemelor şi informează sistematic or. Un alt exemplu rău îl constituie pro toare, tinerii repetă cu slrg tacole la. intîlnirile cu depu
strînsă legătură cu activitatea fiecare cuplet şi monolog, taţii.
ganizaţiile de partid asupra mersului pagandistul Ursica Traian, care e şi aşa ca totul să fie pus la
practică a întreprinderii, îşi vor punct atunci cînd vor apare In timpul discuţiilor, tn
studiului şi pregătirii cursanţilor. secretarul sfatului popular comunal aduce şi în viitor o contribuţie pe scenă în faţa adevăraţi sală intră un tânăr. Toate
tot mai substanţială la îndepli lor spectatori. Cele care aş privirile se îndreptară spre
Marea majoritate a propagandiştilor Gertej, raionul Ilia. Acesta a dat sar nirea şi depăşirea sarcinilor de teaptă pregătesc o frumoasă uşă. lonuţ. îmbujorat., reuşi
producţie ce ne stau în faţă. doar să adreseze cîteva cu
din învăţămîntul de partid, conştienţi cină bibliotecarei săteşti, care este vinte de scuze. Renunţă la
Ing. IACOB TRAIAN
de răspunderea ce o au, manifestă o utemistă să-i pregătească conspectele.
grijă deosebită faţă de pregătirea lor Este clar că în aceste cercuri în-
personală, se pregătesc în mod temei văţăinîntul de partid nu se poate des
nic pentru fiecare lecţie, pentru fiecare făşura în bune condiţiuni, că el a de
expunere, pentru a o tace mai inte venit doar o simplă formalitate. --m - justificarea ce o avea pregă
resantă, mai atractivă. Asemenea pro Dar de ce se petrec asemenea lu tită.
— Să-i dăm drumul mai
pagandişti se găsesc la G. S. Hunedoa cruri ? Pentru că urtele organizaţii de C Â R T I NOI Din activitatea „Librăriei
ra, la exploatările miniere din Valea partid, nu se ocupă cu toată răspunde departe!... spuse instructoa-
Jiului, h U. M. Cugir, şi în multe rea de învăţămîntul de partid, nu ENERGETICĂ ZOOTEHNIE rea. noastre“ din Deva
B. A. Konstantinov şi alţii: Cum
alte întreprinderi şi instituţii din re exercită un control sistematic şi * * * Probleme de zooigienă.j Repetiţia a continuat pină
poate îi îmbunătăţit factorul
giunea noastră. permanent asupra modului în care de putere în întreprinderile Traduceri din literatura so-ţ tîrziu.
Din păcate, se mai găsesc şi Unii unii tovarăşi propagandişti expun lec industriale. Sub redacţia Iui vietică de specialitate. Co-/ ...In ceasurile cină pe cer „Librăria noastră“ din oraşul riei noastre se ridică la peste
B. A. Konstantinov. Deva, între 1 ianuarie — 20 fe 500. Intre ei întilnim nume ca
propagandişti care dau dovadă de for ţiile sau conduc convorbirile. 00 pap. -— 1,80 lei. lecţia „Biblioteca analelor, apar primele scăpărări de bruarie a,C., faţă de perioada cele ale muncitorilor Posteini-
corespunzătoare a anului tre cu Petru sau Rău Nicolae, ale
malism în îndeplinirea sarcinii de Este necesar ca organizaţiile de Ed. tehnică. romîno-sovietice“ — Seria, stele, la căminul cultural din cut, şi-a îmbunătăţit mult acti prof. Frunză Elena sau docto
vitatea, reuşind să difuzeze cărţi rul .Rusii Romulus. De la înce
mare cinste ce le-a tost încredinţată partid respective să tragă învăţăminte AGRONOMIE agrobiologie nr. 8 (54). Peştişul 'Mare pot fi întâlniţi în valoare de peste 75.000 iei. putul anului şi pînă în prezent,
* * * Analele Institutului de Intr-o convorbire avută recent circa 400 cumpărători, în cea
de organizaţiile de partid. Cum poate le cuvenite din aceste cazuri, să tragă 2 16 pag. — 7 lei. tineri entuziaşti ca Ludovic cu doi dintre lucrătorii' acestei mai mare parte muncitori şi in
cercetări agronomice — voi. unităţi, am aflat lucruri intere telectuali, au cumpărat cărţi în
fi calificată activitatea tov. Petra în mod serios la r&spnndcc» pe i- XXVII. Seria C. Fiziologie, l.S.R.S. Parteaş. şeful unei echipe de sante privind activitatea pe tă valoare de 100—200 lei. Aceas
genetică, ameliorare, protec râmul muncii cu cârtea. ta înseamnă că tot atîteâ bi
Pobrejina, propagandist Ia cercul de ceşti propagandişti ţia plantelor şi tehnologie MEDICINĂ VETERINARĂ j întreţinere la Blumingul de. blioteci personale s-au înfiinţat
— O carte nouă, a unui scrii in oraş.
economie concretă de la Intreprinde- N. BADIL) agricolă — 1959. * * * Probleme de expertiză. 1.000 mm.. Gheorghe. Gher- tor îndrăgit, nu stă în rafturi
390 pag. + 5 tabele în afa mâi mult de 2 —3 zile ! a decla — Pentru răspândirea cărţii,
ra textului — 15,30 lei, sanitar-veterinară a alimen-, gliel. dispecerul de la fabri rat tov. Ghilea Cornelia, res folosim metode variate şi cît
telor de origină animală., ca de ăoiomită, Clara Borza. ponsabila librăriei. Romane so mai atractive... intervine în dis
Ed. Academiei R.P.R. Traduceri din literatura so Isabella Benăe. Elena Negri- vietice ca ..Bătălie in marş“ cuţie şi tov. Mihai Turcu, vîn-
tS P O R T 4 vietică de specialitate. Co-' lă. Loghin Popa şi alţi prie sau „Fraţii Erşoy", ori opere zător. Intre acestea se pot a-
lecţia „Biblioteca analelor teni ai artei. ale scriitorilor romi ni ca „Oraş minti expoziţiile permanente de
romîno-sovietice” — Seria patriarhal“ de Cezar Petrescu cărţi şi coperte false din li
agro-biologie nr 7 (53). D. C. * sau „Cintecele inimii“ de M brărie şi întreprinderile prin-
Beniuc, s-au epuizat într-o zi. oipale ale oraşului, recenzii ia
Competiţii Iiite^asoeiaţts Mult căutate sint de asemenea staţia de radioficare, concursuri
cărţile tehnice, tipăriturile dir
Consiliul orăşenesc U.C.F.S. Hune La tenis de masă iau parte 11 echi - —~r;7yr~~}~ş colecţia „Cutezătorii“, volume. flotate cu premii pentru citito
doara, a organizat în cinstea alegerilor pe, fiecare fiind cqmpusă din 3 jucă Ie pentru copii... Numărul cum
de deputaţi în Marea Adunare Naţio tori şi 2 jucătoare, reprezentînd asocia părătorilor permanenţi ai librâ- rii fruntaşi şi altele. La popu
nală şi în sfaturile populare, o compe ţiile sportive din oraşul Hunedoara,
tiţie sportivă dotată cu „Cupa 5 mar iar la popice iau, parte 8 echipe mas De la un an la altul, noi că larizarea cărţii în rînflul oame
tie“, la disciplinele : tenis de masă şi culine. mine culturale, mai luminoase,
popice. mai Irutrloase, împodobesc sa nilor muncii din cras sintem
NICU SBUCHEA
tele regiunii noastre. sprijiniţi de 30 difuzor! voJun- •
corespondent
IN FOTOGRAFIE: Noul Că tari, care organizează standuri
A sociaţia sp ortivă 99j§ţreiiil*6
min cultural din comuna Vine permanente de cărţi în între
d e s fa ş o a r â © a c tiv ita te fr u m o a s a
rea, raionul Orăştie, dat anul prinderi şi instituţii. Pină Ia
Muncitorii, tehnicienii, inginerii şi ai asociaţiei au participat la un con ¦mm*»'*
funcţionarii de la fabrica de produse curs de schi şi săniuţe. U participare trecut în folosinţă, a cărui sală ora actuală aceşti difuzori vo
ceramice din 'Baru Mare îşi desfă mare s-a înregistrat şi la concursurile
şoară activitatea sportivă în cadrul a- de tenis de masă şi şah din cadrul festivă are o capacitate de 400 luntari au vîndut volume in va
sociaţiei „Streini“. Asociaţia sporlivă spartachiadei. La popice, concursul or locuri.
numără peste 400 membri ai U.C.F.S. ganizat în afara spartachiadei, a a- loare de peste 10.000 iei, eviden-
tras 18 sportivi. y- wV'Vy: yyyyy
Prin grija consiliului de conducere, ţiindu-se în această acţiune to
duminică de duminică, sînt organi De menţionat că prin grija consi
zate întreceri sportive la diferite dis liului asociaţiei, s-au creat şi baze varăşi ca Ioan Nedeicu, Lidia
cipline c a : tenis de masă, şah, popi sportive. Astfel, aici există o arenă
ce, schi efc. La aceste întreceri par de popice, un teren de volei şi altul ConstantinesfiU, Virgii Ciucă,
ticipă un mare număr de sportivi. Nu de fotbal, ceea ce permite membrilor
mai in cadrul spartnchiadei de iarnă, asociaţiei să desfăşoare o activitate Aurelia Ţico, Ella Gross, Ioan
la startul diferitelor probe ău luat par bogată.
te peste 380 sportivi. Măhăleanu, Covaci Livlu, Elena
G. POPANDRON
Cu cîtva timp în urmă, 95 membri corespondent Novotni şi alţii.
1. S.