Page 75 - 1961-02

Nr. 1916
IN O R A Ş U L DEVA
Casele alegătorului să
€fesS㺀®ar© © a c t iv it a t e
t o t m al !bogată
La oraşe ca şi la sate, un
rol de seamă in desfăşurarea
muncii politice de masă in cam­
pania electorală il are „Casa a-
legâtorului“. Aici, alegătorii au
posibilitatea să primească lămu­
ririle necesare despre democra­
tismul sistemului nostru electo­
ral, să li se vorbească despre
sarcinile actuale 'ale politicii
partidului şi guvernului nostru,
să discute cele mai actuale pro­
bleme de politică internă şi ex­
ternă, despre problemele de gos­
loc îsiiîinire a cetăţenilor
Clubul din Simeria, unde îşi
desfăşoară activitatea Casa a-
legntorului din acest oraş, ca
şi Casa alegătorului nr. 6 din
Piaţa Unirii Deva, sînt locuri
de atracţie pentru cetăţeni. Prin
varietatea programului, cetăţe­
nii au posibilitatea să audieze
conferinţe interesante însoţite de
machete, grafice, panouri etc.
Deseori conferinţele sînt urma­
Activitatea iasă de dorit
Casa alegătorului din Cristur
a fost deschisă in cadrul cămi­
nului cultural. Mulţi cetăţeni din
localitate nu ştiu însă de exis­
tenţa acestei case, pentru că nu
exista nici un indicator (tablă
scrisă) care să arate că aici es­
te Casa alegătorului. Lucru mai
grav este că aici nu se desfă­
şoară o activitate corespunză­
toare, pe măsura cerinţelor. La
deschiderea ei a fost. doiată cu
lin aparat de radio. De cîteva
zile, odată cu plecarea în con­
cediu (?) a directorului căminu­
lu i'cultural, aparatul a fost în­
chis undeva Întf-Un dulap. Tot
de atunci, la Casa alegătorului
nu mai există nici program de
activitate. De altfel, aşa cum
sînt stabilite orele de program
(10-12 si 15-17), ele nu dău po­
sibilitatea ca aici să vină cit.
mai mulţi cetăţeni. La Casa ale­
gătorului lipsesc afişe, broşuri,
Pînă Ia alegeri au mai rămas
anroape două saptămîni. Este o
perioadă în care pe cetăţeni îi
nreocupă fot mai mult alegeri­
le de deputaţi. De aceea, este
necesar să fie luate măsurile co­
respunzătoare, peniru ca toate
Casele alegătorului de pe raza
Manijestări artistice
C asa raională de cultură din
O ră ştie d e s fă ş o a r ă , în în tîm p i-
nărea a leg erilo r de la 5 m artie o
activitate rodnică. C orul ca­
sei. d e c u l t u r ă ( d i r i j o r p r o f . l o a n form aţii de artişti am atori. A st­
P o p a ) , a p r e g ă t i t ş i p r e z e n t a t cU
prilejul infilnirilor între can di­
daţi. ş l a le g ă to r i, un p r o g r a m
c a r e a c u p r in s c 'm te c e le : ,,S ă r ­
bătoare", „R epublică, m ăreaţă
vatră", „ Lele de la O răştie",
„P a cea p o p o a relo r" etc.
F orm aţia de teatru pregăteşte
com edia lui M ircea Ş teţăn escu
„Jos Tudorache... su s Tudora-
che", şi scen eta „A legerile de
leii şi azi", iar brigada artistică
Zi obişnuită, în adâncuri
F. ora 6,30. Be cum intrăm
hi galeria principală, licuricii
lămpilor de carbid se aprind,
încep să mişte legănat, ca
nişte minuscule felinare de
stradă in bătaia unui vînt im ­
perceptibil. Minerii de la mina
Deva intră în şut. Glasurile
se aud la început înfundat, a-
poi tot mai clar, pe măsură
ce ne apropiem de puţ.
Satul începe la gura minei.
Nu cu pUfhamerul, m.aşina de
încărcat, sau vagonetul ci prin
compararea rezultatelor de
ieri, de-alaltâieri, prin calcu­
le fără grabă, cu tigarea în
colţul gurii, tot ce s-a lucrat,
şi cum s-a lucrat, prin con­
cluzii şi măsuri ă.mpra căro­
ra echipa cade de acord. Con­
cluziile au diferite forme. dar
cu acelaşi în ţeles: „cu Unsu­
rile de ieri., la haldă, la .ram ­
bleu", oriunde, numai in a-
bn.taj. nu
Ponte că $f acest original
început de şUt să-i fi dus n#
minerii deveni, de-a lungul zi­
lelor, lunilor, spre succesele de
azi.
Orizontul 60 ne întlmpină
cu sunetul dogit al vagonete-
lor goale, cu huruitul surd, al
primelor vagonete încărcate.
Ne întîmpină secretarul orga­
podărire şi înfrumuseţare a o-
raşelor şi satelor, despre schim­
bările survenite in viaţa oraşe­
lor şi satelor etc.
In acest scop şi în localităţile
aparţinînd oraşului Deva s-au
deschis numeroase case ale a-
legătorului. Numai în Deva s-au
deschis 6. Pentru a vedea în ce
măsură acestea au reuşit să-şi
îndeplinească rolul ce le revine
în campania electorală am vizi­
tat majoritatea caselor alegăto­
rului. Iată constatările făcute:
te de scurte programe artistice
De asemenea aceste case ale a
legătorului sînt deschise în per
manenţă, iar tovarăşii de ser
viciu sînt bine pregătiţi, fiind îh
măsură să lămurească cetăţenii
care vin cu diferite probleme le
gate de alegeri. O bună activi
tate desfăşoară şi Casa alegăto
rulvti din statia C,F.R. Simeria
fotomontaje, grafice şi alte ma­
teriale editate in cadrul campa­
niei.
Casa alegătorului din Simeria
Veche a fost deschisă intr-un
local necorespunzător, din care
cauză nu se desfăşoară o acti­
vitate pe măsura cerinţelor.
Sînt însă Case ale alegătorii:
lui ca cele din Rapoltul Mare,
Sîntuhalm, nr. 2 şi 3 Deva, care.
deşi au un program stabilit,'nu
activează suficient. Programele
nu sînt afişate la locuri vizibile
şi nu cuprind cele mai impor­
tante probleme ce ar interesa pe
alegători, In plus, din partea
responsabililor, a agitatorilor şi
a organizaţiilor de partid, exis­
tă o slabă preocupare pentru
mobilizarea alegătorilor la acti­
vităţile de aici. La Rapolt de
pildă, în program sînt prevăzu­
te „activităţi“ fără obiective bi­
ne precizate.
oraşului regional Deva să devi­
nă adevărate centre puternice de
desfăşurare a muncii politice de
masă. Este necesar ca din par-
toa Consiliului orăşenesc F.D.P.
să existe mai multă preocupare
faţă de activitatea caselor ale­
gătorului.
de agitaţie program u l intitulat
„H ai la vot".
E venim entul alegerilor a de­
term inat şi înfiinţarea unei noi
fel, 28 in s tr u m e n tiş ti şi so lişti { lo a n P ă tru ţ d e ş i tineri, in s
vocali, au o r g a n iz a t, su b c o n ­
ducerea dirijorului T udorică
M unteanu, o orchestră populară
care a prezen tat pină acum mai
m ulte spectacole.
Tot in cadru l a ctivită ţii casei
de cultură se pregătesc intens
pentru alegeri cercul literar, bri­
gada ştiinţifică şi colectivul de
co n fe re n ţia ri.
prof. IOAN ILIESCU
nizaţiei de partid al orizon­
tului tov. Petru ştefan, cu
glnd să ne poarte prin gale­
riile subpămîntene. In drum
spre abataje, răzbate crescină,
duduitul perforatoarelor şi, a-
mestecat cu el, glasurile m i­
nerilor.
Brigada lui Mîron Groza lu­
crează la îna -
intări. Taie o
galerie. Tre­
buie să ajungă
in alta, să fa­
că legătura.
Mai are în fa­
ţă ciţ.lUa metri.
— Astăzi vrem
să s p a r g e m
tăt. pină din­
colo, ne spune
Miron Groza. Bacă ne purtăm
bârbăteşte, gătăm pînă la trei.
S-a întors apoi spre ortaci':
daţi mă copii, daţi să mear­
gă !
Pikhamerele încep să sfrede­
lească mai avan. stm ea oarbă
cedează neputincioasă.
Comunistul Angliei Valea
din brigada lui Andron Resiga
lucrează cu echipa într-un a-
bataj, la extracţie. A mers bi­
ne pină azi. Acum insă. mun­
tele „in presiune", i-a pus un
Din prim a
ia preţul de cost
In scopul obţinerii de cit .mai
multe economii la preţul de
cost, colectivul fabricii de cio­
rapi şi tricotaje din Sebeş, a
depus in luna ianuarie a.c. o
muncă neobosită. Roadele mun­
cii se concretizează în cei 90.000
lei economie suplimentară la
preţul de cost.
Pentru a cunoaşte căile prin
care s-a ajuns la acest succes,
am adresat tov. director al fa­
bricii — Simioii Groza — cite-
va întrebări:
ÎN T R E B A R E : V ă ru găm să
ne spu n eţi căile prin care aţi
realizat aceste econom ii 2
R ASPU N o: Principala cale
care a dus la realizarea de eco­
nomii a fost activitatea neobo­
sită depusă decom isiile.de des­
coperire a rezervelor' interne
formate din muncitori fruntaşi şi
conducerile secţiilor fabricii. De
asemenea, comisia centrală a fa­
bricii s-a deplasat în fiecare sec­
ţie, analizind împreună cu co­
misiile pe secţii posibilităţile de
care dispune fiecare în parte, în-
tocrriindu-se planul do acţiune
privind realizarea de economii
la preţul de cost şi reducerea
consumurilor specifice.
O altă sursă de economii, că­
reia i-am dat o mare atenţie, a
fost modificarea sistemului de
funcţionare la o serie de ma­
şini existente. Precizez în acest
sens, modificările care au per­
mis prelucrarea ciorapilor şi pe
maşini de fineţe 42 gg, cît şi
trecerea la producţia de ciorapi
cu vîrf ascutit ceea ce duce la
I I. DUMITRU
< U t e r n i ş t i i V i c t o r P o p ş i jţ
i m eseria lor, term in in d a- ţ
z bia anul trecut şcoala pro-
L fesională, sînt cei m ai buni
p a scu ţitori de la secţia m e- <
canică a C. S. H unedoara, <
ş IN F O TO : C ei doi tineri ţ PROGRAMUL .1 6,30 Emisiunea
L con trolin d cu aten ţie o fre- 5
< ză care a fost ascuţită de 5 sa de astăzi; 9,30 Vreau să ştiu i ;
l ei. i 'degeri şi jocuri'populare; 12,25 Mu-
sA/n/\A/W'‘ * A A ? W V 'V
semn de în trebare: Cum să
meargă înainte, cum să urme­
ze ? Cînd ne-am apropiat, s-a
întors spre secretar :
— Zi şi dumneata, tovară­
şe Ştefan, cum s-o descurcăm?
Că ni-e tedftiâ să nu ne o ia
alţii înainte.
Tovarăşul ştefan şi-a rotit
lampa pe bolta
cu pricina, a
cîntărit şi m ă­
surat din ochi.
Apoi a sp u s :
— Aici bagi o
şină... lemnul
ăst îl pui aşa...
aici faci un
pic de loc pen­
tru altul... Adă
numai ce ţi-am spus...
Bupă o vreme, armarea a
fost ridicată. Oamenii au re­
început lucrul. Angliei Valea
ne-a spus să nu audă - secre­
tarul :
— Nu-î prima dată cină ne
scoate din încurcătură. Se pri­
cepe. îi miner bătrîn.
in abatajul lui Pavel Mintuc,
se lucrează mult. Unul nu scoa­
te o vorbă. Sînt necăjiţi. Ai
lui Popa Constantin, au dai
ieri mai mult ca ei.
D RU M U L SO C IA LISM U LU I
lună, econom ii
eliminarea fazei Kett. De ase­
menea, s-au procurat şi ampla­
sat utilaje pentru confecţii, re-
parindu-se o serie de maşini
vechi existente în întreprindere
care dau acum un randament
corespunzător cerinţelor.
In prezent, atenţia noastră es­
te îndreptată asupra acţionării
individuale a maşinilor de con­
fecţii, în scopul realizării de e-
conomii la energia electrică şi
pentru ca turaţiile să poată fi
mărite pe măsura posibilităţilor
fiecărui muncitor si a stării teh-
Interviu cu tov.
SIM IO N GROZA,
directorul fabricii
„ Sebeşul“
nice a maşinilor, in vederea creş­
terii continue a productivităţii
muncii.
ÎN T R E B A R E : La reducerea
preţului de cost contribuie şi m ă­
su rile teh n ico -o rg a n iza to rice a- mare parte şi extinderii întrece"
plica te în producţie. N e pu teţi
spu n e cele m ai im p o rta n te m ă ­
suri. a p lic a te 2
RĂSPUNS : Ca primă măsură
luată a fost studierea temeinică
a cifrelor de plan pe anul 1961
şi prelucrarea lor cu întreaga
masă de muncitori, în aşa fel ca
fiecare să cunoască sarcinile cs
ne stau în faţă. Membrii şi can­
didaţii de partid, au dus o vie
muncă de agitaţie, discutîncl cu
W 0 m § k ' " T i IlI-lea Congres al P.M.R.
ţţ# pmguâmul m
23 FEBRUARIE 1961
pentru sate : Din însemnările unui me­
dic veterinar; 8,00 Din pre­
10,15 Concert popular: 12,10 Gîntec.e de
Se lucrează mult, îndîrjit. se 5
pregăteşte un „răspuns" pen- ¦
tru sflrşitul şutului.
¦rtr
E ora 15. Binspre abataje,
luminiţele lămpilor se strîng,
grupuri, grupuri, curg spre
puţ. Şutul, se °termină la ieşi­
rea din. mină. Reîncep discu­
ţii. ' Se tac bilanţuri.
Brigada lut Groza „s-a pur­
tat bârbăteşte". Cu o puşcătu-
ră zdravănă n spart tăt. pi­
nă dincolo. Stinca oarbă a că­
zut neputincioasă. In faţă §-a
ivit peretele de lumină al ga­
leriei spre care s-a săpat.
Anghel Valea. cu echipa, n-o
rămas în urmă.
PăVel Miniuc jubilează:
— Sphsu-v-am ? O fi dat el
P o p a , cu brigada lui, mai
mult, da’noi aih dat şi mai
m ult!
JColivia scoate de la orizon
tun, spre suprafaţă, echipele
de mineri. Licuricii lămpilor
de carbid pornesc din nou le­
gănaţi, spre ziuă. Apoi se
sting.
In adîncuri s-a scurs o zi
obişnuită. Mîine începe alta.
L, MĂGUREANU
nag 3
1T1TVIÜWITIWMI
ANUNŢ
TRUSTUL H I E S DEVA attgajeajă imediat
pentru Exploatarea minieră iuncelui
fiecare muncitor şi arătîndu-i — muncitori mineri
concret că planul de producţie — muncitori ajutori mineri
se poate realiza la toţi indicii — muncitori vagonetari
dacă din primele zile ale anului *— muncitori lăcătuşi
se va porni hotărit la lucru.
¦muncitori electricieni
Ca urmare, muncitorii au dis­ — muncitori fierari
cutat cu maiştrii lor, au venit — muncitori sudori
cu propuneri şi şi-au luat anga­
jamente concrete privind reali­ De preferat sînt muncitorii de
zarea, de economii suplimentare pe ruta Deva9 Mintia, Veţeî, Bră*
la preţul de cost, sporirea pro­ nişca, Şoimuş, Bretea Mureşană,
ductivităţii maşinilor la care lu­ Leşnic, Săcămaş etc.
crează. Paralel cu aceasta, con­
ducerea administrativă, sub în­ D o r it o r ii se Y©a* a d r e s a d ir e c t
drumarea organizaţiei de partid m iniere Muncelnl
şi cu sprijinul comitetului sin­
dicatului, a luat măsuri organi­ M Ie0
zatorice, tehnice şi economice,
pentru a asigura baza materia­ CU ÎNCREDERE
lă a producţiei pe anul 1961. magazinele 0 . 0 . L. alimentara din
Astfel, a. fost mobilizat între­ Hunedoara, M a r , Teliud şi Călan,
gul corp de • tehnicieni pentru
reparareaj instalarea şi punerea c are vâ oferă un b o g at sorti­
in funcţiune a unui număr de ment d e :
40 maşini circulare existente în
rezervă, sarcină care a fost în­ pasta făinoase, orez, gris, biscuiţi;
deplinită înainte de termen. Re­ ® produse zaharoase;
zultatele noastre se datoresc în H p reparaf e şi cons erve de c a r n a ;
© conserve de legume;
rii socialiste pe profesii la toa­ ® brînzefuri;
te secţiile de bază. © se ml conserve de peşfe, peşfe sărai
ÎN T R E B A R E : C e m ăsu ri veţi şi afumai;
lu a in viito r p en tru a a sig u ra în­ @ l i c h i o r u r i şi a l l e b ă u f u r i s p ir t o a s e .
deplinirea planului de producţie cooperativa mestesudareasca
p e a n u l a c e sta în m o d ritm ic la „MOŢUL“ BRAD
toll indicii ? execută la comandă şi cu preţuri
RĂSPUNS: In acest scop, con­ convenabile pentru populaţie:
încălţăminte pentru bărbaţi şi femei
ducerea întreprinderii şi comi­ din piele de culori diferite şi ds cea
tetul sindicatului, îndrumate de
organizaţia de partid, vor acor­ mai bună calitate,
da o şi mai mare atenţie tradu­
cerii in viaţă a măsurilor cu U N I U N E A RAIONALA A
prinse in planul tehnico-organi-
zatoric şi a celor din contractul Vinde pnre ynîSăfile sale ;
colectiv pe anul acesta. Mai pu­ ® diferite imprimeuri de bumbac,
tem aminti că am prevăzut in­ iînâ şi mátase ;
troducerea iluminatului fluores­ @ pinza albită, olandiná, şifon, di
cent la toate secţiile, măsură ferite puplinuri etc. ;
care va crea cele mai bune con­ @ încălţăminte pentru bărbaţi, fe­
mei şi copii ;
H articole de parfumerie şi marochinărie
® produse zaharoase, paste făi
noose, diferite conserve;
® lichioruri fine, vinuri şi băuturi
spirtoase.
h© SE E X T R A G 1C N U M ER E !N
e fiEâiiËliil Piii niLOO6E7
diţii de muncă. ®8 prem iispm stetA.B.C .)sfriuuiie
Ne vom ocupa de asemenea p rin fregare- dinurnă.
iii continuare de ridicarea călb
ficării muncitorilor nou angajaţi
şi. a ajutorilor de maiştri, pro­
veniţi din raidurile muncitorilor.
Colectivul fabricii noastre es­
te hotărit ca în tot cursul anu­
lui 1961 să depună o muncă
susţinută pentru a traduce in
viaţă sarcinile sporite ce îi re­
vin din Directivele celui de-al
zică de estradă ; 14,00 Program emis
de studioul de radio Timişoara; 14,30
Muzică uşoară ; 16,15 Vorbeşte Mos­
cova i; 17,15 Jurnal electoral; 18,00
Muzică de d an s; 18,30 Curs de iniţie­
re muzicală; „Dicţionar muzical“ ;
19,05 Tribuna Radio; 22,00 Jocuri
populare romîrteşti.
PROGRAMUL II: 14,08 Gîntă An-
sambiul Armatei Sovietice; 14,30 De
toate pentru toţi; 15,30 Uverturi; 16,15
Cîntece de alegeri; 17,00 Cîntâ Aida B U L E T I N M ETEO RO LO G IC
Moga şi Radu Lucian ; 17,35 Tineri
interpreţi de muzică populară romî- PENTRU 24 ORE va fi cuprinsă între 4 şi 10 grade,
nească; 18,45 Să învăţam limba rusă iar noaptea între 3 şi minus 1 grad.
cîntîrid: „Gîntec despre Armata So­ Vreme călduroasă cu cerul mai mult Vînt slab din sectorul sudic. Dimi-
vietică“ de Alexandrov; 19,30 Carnet noros ziua şi cu înseninări în cursul neaţa ceaţă locală.
de reporter; 19,50 Cîntece, romanţe şi
jocuri; 20,20 Noapte bună, copii: „O nopţii. Temperatura în creştere, ziua
legendă“ de S. Lagerloff; 20,30 „La
Hanul Aricuţei“ — pagini din opera
lui M. Sadoveanu în lectura autoru­
lui ; 21,45 Părinţi şi copii; 22,00
Muzică din operete ; 23,15 Concert de
noapte.
23 FEBRUARIE 1901
DEVA: Confidentul doamne­
lor : ALBA iu li A : Hanul din
S pessart; Eugenie G ran det;
ORĂŞTIE: Soldaţi fără unifor­
mă : Datorie de prieten e;
BRAD: Departe de p a trie ;
HUNEDOARA: ¦Rozemarie: HA­
ŢEG : Portul fără a p ă ; ILIA :
Prima zi de pace: PETROŞANI:
Şapte mirese pentru şapte
fraţi,; Ultimul v ir a j; SIME­
RIA Durclce; LONEA: Mame-
l u c u t : se b e ş ; Cad frunzele:
TElljş : Războiul opiumului:
ZLATNA: Lanţul; APOLDVL
DE SUS: La doi paşi de gra­
niţă.