Page 77 - 1961-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢl-VAr c&î m i f l ó e i i i a l e g ă t o r i l o r

înfrăţiţi în muncă D in p ro p u n e rile

Recent, la căminul cultural iar la Sîntandrei se află în con­ cetăţ*enilor
din Cristur sute de cetăţeni din strucţie un cămin cultural. Co­
• La întîlniirile dintre alegă­
satele Cristur, Sîntandrei, Ar- lectiviştii au ridicat grajduri în­ tori şi candidaţii F.D.P. din co­
hia, Bîrcea Mare şi Bîrcea Mică căpătoare pentru animalele gos­ muna Visca, s-a propus luarea
s-au întîlnit cu tov. Constantin podăriilor colective, magazii de măsuri pentru introducerea

Anal XIII. Nr. 1917 Jo i 23 fe b ru a rie 1951 j 4 pagini 20 bani Scarlat, membru al C.C. al pentru cereale şi altele. unei curse închise în locul ac­
P.M.R., candidat al F.D.P. în Viaţa nouă pulsează la tot pa­ tualului camion, care să asigu­
iBBaBmMMraMnBMMMMaaBMgwgggggg^ggjgg g B g g g g g g g g g g g ig g g g g g g alegerile de deputaţi pentru re transportul în bune condi-
Marea Adunare Naţională. sul. Cîştigînd bine, numeroşi co­ ţiuni a călătorilor pe ruta lila—
Să conducem cu competenţă lectivişti din aceste sate şi-au Visca.
Cei prezenţi, printre care to­ construit case noi, frumoase şi

întreprinderile de inie varăşii Ioan Băda din Sîntan­ încăpătoare. Aparatele de ra­ • Amenajarea unei pieţe pen­
drei, Ioan Popa din Cristur, dio şi difuzoarele au împînzit tru desfacerea alimentelor, în­
locala Gheorghe lonaş din Arhia şi al­ satele. Ceea ce este şi mai im­ fiinţarea unei farmacii şi ame­
ţii, şi-au exprimat dragostea şi portant, e faptul că romînii şl najarea unui ştrand, sînt pro­
An de an cresc Comitetul executiv Nicolae Mocuţă sentimentul de adîncă recunoş­ maghiarii din Cristur trăiesc a- puneri făcute de către cetăţe­
este strungar la tinţă fată de Partidul Muncito­ cum în deplină armonie; îm­ nii din centrul muncitoresc Gu-
cantităţile de produ­ MUREŞAN GRIGORE al Sfatului popu­ secţia mecanică a resc Romîn, făuritorul vieţii noi preună muncesc pe ogoarele co­ rabarza cu ocazia întîlnirilor ce
se de larg consum li­ lar raional Alba a Combinatului side­ pentru toţi cei ce muncesc din lectivei, împreună pregătesc le-au avut cu candidaţii ior în
vrate comerţului de preşedintele Comitetului executiv studiat şi posibili­ rurgic clin 'Hune­ patria noastră. programele artistice la căminul alegerile de la 5 martie.
doara. Datorită a- cultural şi tot împreună citesc
unităţile industriei al Sfatului popular raional Alba tăţile de creştere a tenţiei şi utilizării Vorbitorii, romîni şi maghiari, la biblioteca satului. • In oraşul Orăştie, cetăţenii
au arătat că în anii puterii au propus printre altele să se
locale. Ele contri- ¦— productivităţii mun­ raţionale a strun­ populare şi în satele lor au a- Vremuri noi. frumoase şi pli­ ia măsuri pentru extinderea re­
ţelei de apă potabilă şi pe stră­
buie într-o tnâsură tot mai mare la com- cii. In primul rînd s-a făcut o repar­ zile Frederic Engels şi Victor

plectarea gamei de mărfuri fabricate tizare mai judicioasă a forjelor de

de întreprinderile republicane, industria muncă pe sectoare de activitate. O

locală îndeplineşte astlel un rol de altămăsură a fost introducerea mun­ gului, îşi depăşeş­ vut loc transformări de seamă. ne de bucurie. Pentru ca viaţa Babeş.

seamă în continua înbunătăţire a a- cii în acord în toate sectoarele unde au te cu regularitate La Cristur, de pildă, a fost in­ nouă să înflorească mereu, ale­ ® In comunele Almaşul Mare
provizionărji populaţiei. O serie de fost create condiţii. planuî, dînd în a- trodusă lumina electrică, s-au gătorii prezenţi la întîlnirea cu şi Initregalde din raionul Alba,
sortimente de bună calitate, lucrate celaşi timp produ­ construit un cămin cultural, o tovarăşul Constantin Scarlat, mai mulţi cetăţeni au cerut ca
şi prezentate cu grijă de Întreprinde­ Pentru o mai raţională folosire a se de bună cali­ şcoală nouă şi un local pentru şi-au manifestat hotărîrea de’ a şi în aceste localităţi să se tri­
rea de industrie locală „Hnria“ din materiilor prime şi materialelor, în ca­ tate. sfatul popular. Comuna are ci­ alege la 5 martie pe candidaţii mită caravane cinematografice
raionul Alba, sînt apreciate de con­ drul secţiilor s-a introdus fişa limită nematograf, bibliotecă, dispen­ Frontului Democraţiei Populare. sau, căminele culturale să fie
sumatori Printre acestea se numără de materiale pentru fiecare produs de sar medical etc. O altă şcoală dotate cu cîte un aparat de
camerele combinate tip „Horia“, bu­ serie. s-a construit, tot în anii pu­ ARON FURCA proiecţie. De asemenea, în co­
cătăriile tip Alba, împletiturile de sîr- terii populare, la Bîrcea Mare, muna Tntregalde, cetăţenii au
tnă, garduri şi porţi metalice, paturi In şedinţele de comitet executiv, s-a corespondent cerut să se studieze posibilita­
metalice, cărămidă şi ţiglă, precum şi analizat trimestrial activitatea între­ tea pentru introducerea reţelei
produsele de panificaţie. prinderii. De fiecare dată s-au luat ho- —~5»î•3¦g9a6os—„ telefonice şi în comuna lor.
tărîri care au condus ia rezultate prac­
Creşterea prestigiului întreprinderii tice în activitatea întreprinderii. Astfel, Pentru înfrumusefarea satului c Mai mulţi alegători din sa­
la sfîrşitul anului 1960, întreprinderea tul Tăuţi, raionul Alba, au pro­
de industrie locală s-a datorat îmbu­ a raportat o realizare a productivităţii In sala căminului cultural că voluntară la realizarea lor. pus ca în halta C.F.R. din lo­
nătăţirii continue a activităţii acesteia. muncii în proporţie de 116 la sută. Astfel, tovarăşi ca P. Inăşescu, calitate, care se află pe linia
Comitetul executiv al Sfatului popular Galeria n„5 martie 196166 „Gh. Apostol“ din satul Costeşti A. Dinşorean, M. Ciolocoi şi al­ Alba lulia—Zlatna, să se ame­
raional Alba s-a preocupat îndeaproape Şi în cadrul sesiunilor sfatului popu­ a avut loc o intîlnire a cetăţe­ ţii au propus repararea localu­ najeze o sală de aşteptare.
şi a sprijinit activitatea întreprinderii. lar s-a analizat activitatea întreprin­ lui şcolii şi a gardului ce o îm-
Timp îndelungat, întreprinderea nu a derii de industrie locală. Sesiunile au Zilele trecute, muncitorii din găzile conduse de maistrul mi­ nilor din localitate cu candida­ prejmuieşte, construirea unui lo­ ® Tn oraşul Hunedoara, prin­
reuşit să se încadreze în preţul de cost trasat sarcina comisiei permanente pen­ sectorul III — Valea Morii al cal pentru cooperativă etc. tre multe alte propuneri făcute
planificat, nu a reuşit să-şi realizeze tru gospodărie comunală şi industrie LM. Barza, au terminat con­ ner v â ' l ş ş v . S-au eviden­ tul de deputat propus în circum­ de că-tre alegători, a fost şi a-
planul de producţie. Intr-o asemenea locală, să studieze şi să facă propu­ strucţia galeriei de ocol a pu­ A. LOLEANU ceea a îmbunătăţirii transportu­
situaţie se găsea chiar şi la sfîrşitul neri pentru valorificarea pe scară mai ţului Antoniu, galerie menită să ţiat prin depăşirea cu regulari­ scripţia electorală raională nr. lui în comun şi în special a
anului 1959. Comitetul executiv, a luat largă a resurselor locale. Tn urma stu­ asigure îmbunătăţirea transpor­ tate a normei şi efectuarea unor 30 Orăştie, tovarăşa Lucreţia Su­ învălător transportului între oraş şi blu-
atunci o seamă de măsuri pentru îm­ diului efectuat de comisia permanentă, tului în subteran. lucrări de calitate, minerii Ioan ciţi. ming.
bunătăţirea activităţii acestei întreprin­ s-au făcut propuneri de valorificare a P. Stanciu şi Andrei Rusii, zi­ Cuvînfy!
deri. Datorită măsurilor luate, în anul unor resurse locale. Astfel, s-a propus La realizarea acestui impor­ . . . . *\ /\
!960, întreprinderea „Horia" a reuşit valorificarea cenuşei vulcanice şi a tant obiectiv au contribuit bri- darii L.azăr Ghilea şi Adam Şte­ Participanţii la această întîl- Discuţia pornită încă din subteran
să-şi realizeze planul de producţie în caolinei, materii prime care sînt în mari a continuat şi „la ziuă“. Şi, deşi Zilele au început să Se scurgă l
proporţie de 100,80 la sută, iar sarcina cantităţi în raionul Alba. fan, precum şi dulgherii Nico­ nire, după ce au scos în eviden­ una după alta. Pentru Îndeplinirea L
de reducere a preţului de cost a fost
realizată şi s-au dat economii peste Din dezbaterea cifrelor de plan pe ---------- E22----------- - lae Gh. Jurca, Ioan Stanciu şi ţă o serie de realizări ale regi­
plan în valoare de 1.134.000 Iei. anul 1961 şi din discuţiile purtate a- alţii. mului democrat-popular în raion
supra proiectului planului dc măsuri Pianul şi în sat, au făcut diferite pro­
Măsurile luate, au constat în special tehnico-organizatorice, precum şi asu­ Inchinînd succesul lor apro­ puneri pentru dezvoltarea şi în­
în mai buna organizare a întrecerii pra tematicii de inovaţii, s-au desprins la zi îndeplinit piatelor alegeri de deputaţi în frumuseţarea satului angajîndu-
socialiste, care curînd a cuprins ma­ o serie de măsuri menite să scoată la Marea Adunare Naţională şi în se ca, sprijiniţi de viitorii de-
încă de la începutul acestui
an, colectivul întreprinderii mi­ sfaturile populare, constructorii
niere ?Gh. Do-ja“ Zlatna a ho­ au hotărît ca noua galerie să

poarte numele „5 martie 1061“. j putaţi, să contribuie prin mun­

joritatea muncitorilor. Metodele noi de iveală rezervele interne care mai exis­ tărât să lichideze cu rămânerea era sigur de răspunsul pe care-1 angajamentului luat brigada mun- ^

muncă şi rezultatele au fost larg popu­ tă în întreprindere. încă din prima în urmă. Această hotărâre a de­ va primi, Aurel Berindei, privin- cea cu spor,, neobosită. Aurel Be- S

larizate. Muncitorii, tehnicienii şi ingi­ lună a anului 1961 s-au obţinut rezul­ venit în prezent realitate. 99§îmt slgaip c ă te v e l du-şi rind pe rînd ortacii din bri­ rindei încă de la început a luat le- L
nerii care. au obţinut cele mai bune re­ tate bune. Astlel, Întreprinderea de in­ Prin munca entuziastă depu­
zultate in procesul de producţie, în dustrie locală „Horia“ şi-a realizat gadă, după o clipă de tăcere, a gătura cu maistrul ce deserveşte ?
realizarea sarcinilor de paln, au fost planul de producţie al activităţii de să de muncitori, tehnicieni şi
stimu laţi. bază în proporţie de 107 la sută. Re­ ingineri, încă la 15 februarie dat drumul întrebării: , sectorul pentru ca materialul lem- L
zultatele obţinute oglindesc că acolo
O atenţie deosebită s-a acordat şi unde comitetele executive ale sfaturi­ întreprinderea a ajuns să rea­ sfin ţi b in e Ia iB®Iéé — No, ce ziceţi, noi cum întîm- nos pentru armare să fie adus în *
cabinetului tehnic. Acesta a făcut o lor populare raionale dau o atenţie lizeze planul de producţie la zi.
largă popularizare a tematicilor de ino­ deosebită infreprinderilor de industrie pinăm alegerile? abataj la timp şi în cantitate suli- >
vaţii. Ca rezultat, în amil 1060 s-au O atenţie deosebită au acor­
înregistrat 28 propuneri de inovaţii, locală, rezultatele sînt tot mai fru­ dat minerii din sectoarele în ­ Tinărul firav, cu ochi căprui, iese, să iubesc partidul. Iată şi Cum era de aşteptat, aici orta­ cientă. De asemenea, s-au luat mă- \
raţionalizări şt perfecţionări tehnice. treprinderii calităţii minereu­ părul tuns scurt şi îngrijit, se certificatul de absolvire a celor
In urma studierii propunerilor, 19 au moase. De aceea, In viitor ne vom stră­ lui. Prin aplicarea puşcării se­ prezentă in biroul directorului 7 clase. cii au avut un singur răspuns: să suri ca în abataj să fie tnlotdeau- '?
fost acceptate, 12 au fost aplicate, 7 lective şi alegerea atentă a ste­ Şcolii tehnice speciale de con­
sînt în studiu dc experimentare, iar 9 dui ca din industria locală din raionul rilului din minereu, ei au îmbu­ tabilitate din Sebeş. Directorul luă certificatul, îl dea cit mai mult cărbune peste na vagonete goale pentru ca încăr- '
au fost respins« ca nefiirtd aplicabile nătăţit calitatea cu 61,9 la su­ parcurse cu privirea. Găsi nu­
în Întreprindere. Alba să facem o întreprindere puternică, tă faţă de sarcina planificată. — Am obţinut aprobarea să mai note de 9 şi 10. plan, să cinstească marea sărbă­ carea şi transportul să nu oprească
urmez şcoala dumneavoastră,
capabilă să satisfacă cerinţele mereu MAR!A GH1ŢA tovarăşe director. — Bine, Mihai. Sînt sigur că toare a poporului nostru cu noi suc­ nici o clipă munca de extragere a
te vei simţi bine la noi.
erescînde ale oamenilor muncii. corespondentă Directorul, cu ospitalitatea-i cese în producţie. Totuşi, s-au ivit cărbunelui.
specifică, îl pofti să ia loc pe In noul colectiv al clasei, ele­
scaun, apoi îl întrebă de părinţi, vul Mihai Diaconescu găsi de cîteva „divergenţe": ce angaja­ Buna organizare a muncii a fă­
de locul unde terminase şcoala îndată deplină înţelegere. Noilor
elementară. prieteni şi colegi, le povesti as­ ment să-şi ia in cut să se scoată
pecte din frageda-i copilărie,
Mihai Diaconescu, tinărul des­ despre boala în urma căreia a această direcţie ? aproape 5 tone <
pre care este vorba, se lăsă greu fost internat la sanatoriile Agi-
— Eu cred că, Im de cărbune în fie- >
după posibilităţi­ care post prestat. <>
le noastre, putem m area Membrii brigăzii L

da pe uşor 300 a l © n e i #l conduse de Au- j
tone peste plan, rel Berindei au x
îşi spuse părerea
¦raataaOBiasr muncJt cu ejan peri- L

gea şi Vasile Roaită, despre gri­ Ion Rotaru. tru a scoate „la ziuă“ cît mai mult ;>
ja ce i-au purtat-o medicii pen­
antrenat in discuţie. O umbră tru a-1 reda vieţii. — După forţele pe care Ie avem, cărbune. Trebuie să mai amintim
de tristeţe i se opri îndărătnică muncind cu sîrg, putem da mult
pe figura-i fragedă. S-au scurs patru ani de cind mai mult, îi răspunse Dionisie Po- faptul că brigada nr. 4 s-a încadrat
Mihai Diaconescu a ajuns la liciuc.
La Uzina „Victoria“ — ...N-am părinţi, tovarăşe în posturile planificate. L
din Gălan a intrat aniTi director. N-aş putea să vă spun Şcoala tehnică specială de con­ — Atunci ne angajăm la 400
trecut în funcţiune noua prea multe despre ei. Aveam tabilitate din Sebeş. Acum se a- peste plan ? Rezultatele muncii s-au arătat, jţ
turnătorie de iingotiere. cinci ani cind a murit mama.
Ea este echipată cu uti­ După un an, tata, înainte de a flă în anul IV şi este tot frun­ — Da, 400 e o cifră pe care o curînd. Deşi pină la alegeri au mai
laj de înaltă tehnicitate. pleca pe iront, m-a dat la un taş la învăţătură. Intrebindu-1 putem cu siguranţă realiza, işi dă­
cămin de orfani. Pe tata nu l-am despre proiectele sale de viitor, dură părerea ortacii. rămas cîteva săptămîni, angajamen- ţ>
!n clişeu: Vedere ge­ mai revăzut... In şcoala elemen­ el nu uită să amintească mai
nerală a turnătoriei de tară de 7 ani, am învăţat să-mi întîi de faptul că numai datori­ Angajamentul luat cu hotărîre pe tul luat nu numai că a fost înde-
ingotiere. tă partidului a putut să ajungă Ia , începutul lunii ianuarie de că­
tre minerii brigăzii nr. 4, condusă plinit ci şi depăşit. Astfel, brigada ?
) de comunistul Aurel Berindei, din
L sectorul I al minei Lonea, de a da condusă de comunistul Aurel Berin- L

dei a dat peste plan cu mult îna- \

inte de termenul angajamentului ^

490 tone de cărbune, încadrindu-se

în preţul de cost planificat. \

Cind Aurel Berindei, Vasile Ma-

Spre com orile iubesc patria, cu toate bogăţiile în pragul examenelor de absol­ } în cinstea alegerilor de deputaţi rinciuc, Ioan Rotaru, Dionisie Po- ]>
şi frumuseţile ei, să stimez co­ vire a şcolii de r ntabilitate şi z 4(>0 tone de cărbune peste plan, a liciuc şi ceilalţi membri ai brigăzii
lectivul în mijlocul căruia tră- că tot datorită partidului i se S fost adus ia cunoştinţa conducerii se vor prezenta în faţa urnelor să-şi
deschide perspectiva de a ur­ < sectorului, Şi acest angajament n-a voteze candidaţii, ei vor păşi cu
E 5 2 S 5 IS R S 3 » ma studiile într-o facultate. frunţile sus. Şi-au respectat cuvîn-
Z surprins pe nimeni, in repetate rîn- tiil de miner întîmpinînd alegerile
subsolului M1RCEA DANILA ş duri această brigadă s-a dovedit aşa cum au promis.
Ş a fi cea mai bună din sector
corespondent C. VASfLiU

/a asivul Poiana Ruscă a fost meleaguri poposeau doar în zi- două ori mai mult ca în anul cesc exploratorii de la celelal- 3-

Li denumit — nu se ştie de lele călduroase de vară avuţii trecut. sau chiar mai mult. Şi te şantiere ale sectorului Po-

cine şi cind, — datorită mine- ţării, cei care trăiau din su- cifrele stau mărturie. Viteza iana Ruscă al l.E. „Ardealul“

revlui de fier care-i sălăşluieşte doarea poporului, şi organizau comercială ăe foraj a crescut Alba lulia. Aşa se explică fap-

in plntece, „Muntele de fier“, vînători. în ianuarie anul acesta, faţă tul că la sfîrşitul lunii ianua-

Denumirea i se potriveşte per . stau iu crw ue astăzi, de aceeaşi perioadă a anului rie a.c., planul producţiei glo­ La Casa alegăto­
rului nr. 3 din Hu­
fect. Milioane de tone de mine- CUcm m U ăe sonăorit trecut, cu 27 la sută, iar nu­ bale a sectorului a fost depâ- nedoara se desfă­
şoară în fiecare zi
reu de fier zac în subsolul a- conduşi cu pricepere de ingine- mărul de accidente tehnice a şit cu 45 la sută, dintre care o activitate bogata
Sînt organizai*' con
cestui masiv muntos de mii de m lQan Botoacăj sfreăeîesc zi fost redus cu 140 la sufă. Pla­ numai la foraj s-a înregistrat o terinţe, expuneri,
!ntîlniri etc.
avi. ş?. poate că această comoa-^ c,e gţ pămîntul. sarcina trasa­ nul de producţie este cu mult depăşire de 32 la sută. Totoda­
IN CLIŞEU : Un
>rg ar fi stat încă multă vreme tă de cel de-al lll-lea Congres d ep ă şit; la fel şi productivita­ tă, productivitatea muncii a grup de tinere, care
)ascunsă, dacă oameni noi — al P.M.R. este ca în 1965, să ex­ tea muncii. crescut, faţă de plan, cu 20 la ; vor vota pentru
îtemerarii exploratori — n-ar fi tragem 4.000.000 tone de mine­ sută. prima oară la Casa
)poposit pe aceste meleaguri. reuri de fier. De aceea, explo­ Realizările acestea nu sînt alegătorului, con-
!Forţat de utilaje puternice, mo- ratorii se străduiesc să desco­ totuşi ăe neîntrecut. E drept că M ai repede, prin munţii ă e ' sultînd diferite ma­
)ăerne, „Muntele ăe fier“ a fost pere cit mai multe rezerve, să la şantierul din Ghelar lucrea­ fie r ! Cit ăe frumos sună' teriale electoraie.
1obligat să pună la dispoziţia o- deschidă minerilor de la Ghe- ză in prezent cei mai pricepuţi şi cit de mult se potriveşte cu<
\mulul comori de nebănuit. lar şi Teliuc cit mai. multe ăru- brigadieri (printre care Gheor­ ritmul în care muncesc explo­
ghe Tureu), că încă patru in- ratorii. Ei înfruntă cu curaj fri­

a Vadul Dobrii, cu ani în muri către minereu. Deviza lor stalaţii noi, sovietice, au fost gul, vîntul, zăpada, ploaia, şi c u 1
urmă, nici n-ar fi îndrâz- — „Mai repede“ — capătă vta- montate acolo, dar oamenii utilajele lor. sfredelesc tot m a i!

( nit cineva să-şi închipuie că ţă. Anul trecut, mai repede în- n-au arătat încă tot ce pot. nirtos pămîntul, pentru a dă- 1
; sonde puternice, minate de mo- senina cîţiva metri foraţi in fe­ E părerea lor şi trebuie s-o rui patriei noi şi bogate rezer- î

cioare dintre cele mai bune, vor bruarie în plus faţă de reali- luăm în seamă. ve de minereuri ăe fier. >

perni. să scormonească mârun- sările â>n ianuarie ; anul aces- a fel de bine — poate că in AN.ANDRONACHH
viitor şi mai bine — mun-
Itaiele pământului. Pe aceste ta, mai repede, înseamnă de

J