Page 78 - 1961-02
P. 78
pag. 2 DRHMUR, SOQIAhimUhüî M r. Í9 1 7
¦¦BWB8BM«MCBHBBMaM
.4 -, f t a s s r 3 t t ^ x !jr?7& .% r ^ r n * ? .t^ ,.'& á zF & r*v i& g B 3 3 g g sfl3 BKg$
Au terminat l^a sfat ©ii noii colectivişti
reparaţiile
Muncind cu entuziasm, meca- Toţi membrii consiliului <1« rul. înainte de începerea şedin 100.000 Kg. legume şi zarzava
nizatorii de Ia gospodăria agri conducere erau prezenţi în sala ţei, îşi schiţase in ciornă cîteva turi.
Sinematograiul colă de stat din Bîrcea Mare căminului cultural. Intre ei, cu cifre. Le discutase tn prealabil Cind a venit vorba despre
„ 6 August" din au terminat ieri reparaţiile ma noscuţi : ion Pavel, preşedinte- cu secretarul de partid şi eu sectorul zootehnic, unii au fost
şinilor şl uneltelor agricole. La le, lonescu Muntean, Ion Lomă- preşedintele gospodăriei. Fuse de părere că ce au, le ajung
Bărbăteni. In anil terminarea reparaţiilor cu 8 zile nar, ieronim Păcurar... Nu lip seră ds acord. începu să ex deocamdată.
înainte de termenul planificat, seau nici secretarul organizaţiei plice. :
din urmă, în Va de bază. Pavel Niciu şi nici in — Avem 43 de cal. Dacă mat
a contribuit întregul colectiv de ginerul agronom Octavian Cră — Pe Ungă .suprafeţele cul cumpărăm, ciţiva boi. şi cu aju
lea Jiului au fost muncitori. ciun. Trecuseră doar cîteva zile tivate HU fffîn-ai porumb, eu zic torul S.M.T.-ului le-om scoate
construite 5 cinema de la inaugurarea gospodăriei să mai ţnshmîniăm 10 ha. cu la capăt ir, primul a n ! La a~
tografe cu o capa S-au evidenţiat în mod deo agricole colective „Drumul bel ovăz. 28 ha. .cu. cartofi. 10 ha. nul...
citate de 3.260 de sebit mecanicii Iacob Tamba, şugului“ din Lancrăm.
locuri. Din c a r n sM de Majoritatea celor prezenţi In
Sreder Leon, tractoriştii Dumi Filele planului de producţie, să, a fost ele altă părere.
erau încă albe. Doar intr-un REPORTER
tru Florea şi loan Calotă, ulti colţ, inginerul agronom scrise — Sectorul zootehnic, aduce
mul reparîndu-şi singur tracto se tn creion, numele gospodă cu porumb siloz. 5 ha. cu floa- gospodăriilor agricole colective
rul. riei colective şl localitatea. rea-soarelul, 20 ha. cu ovăz. 10 venituri foarte mari — spunea
ha. cu orz. 5 ha. cu tutun. 10 secretarul 'de partid. Nu tre
D. AURELIAN — Să trecem la treabă tova ha. cu m.ăzărî.che. iar pe 6 ha. buie să ne limităm la cele 3
răşi. să gtndim bine fiecare ci legume şi zarzavaturi. Mai a- vad, un bou şi 43 de cai pe
«orcspondent fră, pe care o vom aşterne pe vem 4 ha. cu vii, 44 ha. fineţe care li. avem acum. Propun să
htrtle, ţinind. cont de posibili naturală, 20 ha. trifoi, sfecla 'cumpărăm cît mai multe viţele,
In g ră şă m in te le c h im ic e — m ijlo c tăţile pe care le avem. Cuvln- furajeră... vaci şl oi. iar la anul, o să ve
tul secretarului de partid era dem care din noi a avut drep
sig u r p e n tru sp o rire a p ro d u c ţie i ascultat cu atenţie de cei pre După completarea cifrei de tate.
zenţi. 768 ha., cit este întreaga su
a g rico le prafaţă a colectivei, se opri. In şi s-a hotărit să se cumpere
— Are dreptate Pavel, — în mintea fiecăruia se făcuse lu 49 de vaci, 30 de viţele şi 160
iggsicta, artistică, si© a g ita ţie încă din anuil 1953, de oîmd a oarea Ingrăşăminteior chimice, tări ion Lomănar. Trebuiue 'să mină. Au mai urmat doar ct- de oi cu lină fină şt semîfină,
luat fiinţă gospodăria noastră şi cunoseind1 că pe solurile gos cîntărîm bine cifrele pe care ie teva întrebări privitoare la fe iar pentru adăpostlrea anima
iii lis a r e colectivă, noi folosim pe sca podăriei noastre culturile au vom scrie. lul cum se va face parcelarea lelor mari să fie construit un
ră largă, pe lingă gunoiul de nevoie de miai mult fosfor şi po culturilor şi locul amplasării a- grajd cu o capacitate de 100
Zilele trecute, in sal-a clubului de solişti vocali. Cu acest pri grajd şl Ingrăşămintele chimice. tasiu, am hotărit Ca în anul — Vasăzică, s-au înscris în ce'stora. capete.
muncitoresc din Muncelul Mic, lej, pe scenă, şi-au adus contri acesta să extindem folosirea în gospodărie 310 familii cu 768
peste 200 de oameni au ascultat buţia tinerii Viorica Haidu, Vio- Aşa, de pildă, anul trecut am grăşămintelor chimice la po ha. teren agricol. Oamenii de S-a trecut pe rtnd la discu La capitolul „venituri In 1961",
Manifestul Consiliului Central al rel Oancea, Dorina Olaru, Sa dat îngrăşăminte chimice, atît rumbul de siloz şi la fîneţele la noi sint buni gospodari, iar tarea fiecărui capitol din pla colectiviştii au trecut. 406.000
F.D.P. In continuare, brigada ar bin Popa şi alţii, care s-au pre culturilor de plante tehnice, cit naturale. De asemenea, vom în- păm.intui este rodnic. Pehtru a- nul de producţie. lei, iar la fondul social-cultu
tistică de agitaţie a căminului gătit sub îndrumarea învăţători şl cerealelor păloase şl legume- grăşa In timpul vegetaţiei cul ceasta, propun să tusămînţăm ral, cifra de 10.000 lei. Cu. si
cultural din Veţel a prezentat un lor. Folosind la cultura sfleelei turile de cereale păloase, pre cu porumb boabe 298 ha. Pri — Cit şi ce vom contracta a- guranţă că ele vor fi depăşite.
program in cinstea alegerilor de lor Lucreţia Moise şi Victor de zahăr, în afară de gunoi de cum şi cartofii care-l vom cul ma cifră a început să fie co nui acesta cu 'statui ? Şi aici
la 5 martie. Programul prezen grajd, clte 250 kg. superfosfat tiva pe 45 ha. In acest scop, mentată. s-a discutat mult. fiecare a- Colectiviştii din Lancrăm sc
tat a fost complectat cu dansuri Ştef. In amestec cu azotat de amo împreună cu inginerul gospodă vlnd clte ceva de spus. Pînă in sfătuiesc cum să muncească ca.
populare şi dntece interpretate Programul prezentat s-a bucu niu Ia 1 ha. şi aplicînd apoi riei colective, noi am stabilit — Nu-i prea mult ? Dacă ţi urmă. s-a hotărit să se vlnăă viaţa nouă în care n.v. păşit, de
toate lucrările de întreţinere a din timp ce culturi şi ce supra nem cont că avem. însămînţate statului de bază. de contract: curthă, să le fie tot mai. uşoa
rat de aprecierea spectatorilor culturilor, noi am recoltat In feţe trebuie îngrăşate. Ţinind 240 ha. cu grîu, şi că vom fn- 46.000 leg. grlu. 30.000 leg. po ră. îşi fac plamtrî pentru a ri
medie de pe flecare din cele apoi seama de cantităţile ce le sămtnfa 298 na. cu porumb, din rumb, 3.000 kg. floarea-'soare- dica tînăra lor gospodărie, la
din Muncelul AAic. 27 ha. cultivate ou această vom mai primi de la unităţile 768 ha. ne mai râmin 230. Ne lui. 20.000 Kg cartofi.. 4.000 Kg. o unitate puternică şt bogată,
1QAN GORAN plantă, cîte 32.000 kg. sfeclă de cu care am contractat pentru ajung oare şi pentru alte cul tutun. 40.000 Kg. măzăriche şi
zahăr pentru care am primii cultivarea de plante tehnice, am turi ? care să le asigure un nivel, de
99 la de la stat. peste 320.000 lei. calculat ce îngrăşăminte tre —— «’ «««ac« »« «in«r»»; trai cit mai ridicat.
7.786 kg. zahăr şi, în plus, 26 buie să cumpărăm şi le-am co — Desigur, interveni ingine
Simbătă, 18 februarie, în sala Mircea Zabalov, actor la Teatrul vagoane cîe borhot pe care-l mandat din timp prin secţia a- A. DAVID
căminului cultural din Ilia, pes de stat din Petroşani. folosim în hrana animalelor. gricolă si unităţile cooperaţiei
te 350 spectatori au participat de consum. Cea m ai îndrăgită fo rm a ţi.
la premiera piesei „Titanic-vals“ Pentru buna interpretare a ro Rezultate frumoase am obţi
de Tudor Muşatescu. lurilor, menţionăm profesorii nut prin folosirea Îngrăşămin Peste cîteva zile, urmează să .artistică a căm inului -
AAaria Mitrofan, Elisabeta Văi- telor chimice şi la culturile de mai primim, în afara celor
Piesa a fost pusă în scenă de deanu, Laura Sântei, Petru Balş, cereale păloase c a : grîu de lO.non kg. superfosfat şi sulfat Tovarăşa Doina Certejan, directoa formaţie, este aşteptată cu interes de lipsă de grijă şi interes laţă de bur
echipa artistică a cadrelor di toamnă, grîu de primăvară, orz de amoniu, cu care am îngră rea căminului cultural din Gurasada, către cetăţenii satului.
dactice din Ilia, în regia tov. administratorul şcolii medii şi etc. Aceste îngrăşăminte le-am şat griul si orzul de toamnă spunea într-una din zilele trecute; '
Imnrăstiai îndeosebi pe parce (300 kg. la ha.), încă 3.000 kg. „La noi, brigada artistică de agita La întocmirea textelor, inspirjndu-se
alţii. lele unde semănăturile erau nltrocaiear pe care-l vom folosi ţie, este cea mai îndrăgită formaţie". din viaţa de zi cu zi a satului, crea
slab dezvoltate, ajutînd In fe ca îngrăsămlnt la livada de Afirmaţia de mai sus conţine un ade torii acestora — Doina Certejan, Vir-
SILVIU CERCEA lul acesta plantele să crească pomi. 10.000 kg. sulfat de a- văr deplin, verificat de nenumărate ginia Dobrotă, Nicolae Arsenic şi al
şi să. lege rod bogat. Aplicînd moniii sl 10.000 kg. superfosfat. ori prin practică. De aceea tovarăşa ţii — se bazează pe ur, bogat ma
O Ines9a,r© t ă r ă g ă n a t ă îngrăşăminte chimice Ia timpul Aceste îngrăşăminte chimice le Doina Gerlejan a ţinut să adauge: terial taptic, cules cu grijă de un larg obştesc:
potrivit, atît membrii brigăzii a vom Întrebuinţa în amestec la „La spectacolele pe care le prezintă activ voluntar al căminului cultural
T-a cit şi cei din brigada a TT.a. culturile de cartofi, floorea- brigada noastră artistică de agitaţie,' — activ ce lucrează în diferite dome La cooperativă-n sat
soarelui, ovăz şi orzoaleă, pre întotdeauna sala căminului cultural de nii de activitate. Acest procedeu asi
Spre sfîrşitul anului trecut, interes pentru captarea sursei a-u obţinut la griul de toamhă. cum şi la porumb pe acele par vine neîncăpătoare. Ba mai mult, de gură textului un conţinut bogat, va- Totu-i aprovizionat
tovarăşii de la I.G.O. Orăştie de apă necesară băii. E adevărat cele unde cultura se prezintă cîte ori ies în sat, nu scap niciodată de riat şi o justă prezentare a faptelor.
munceau intens pentru punerea că s-a construit în acest scop o eu tot timpul nefavorabil din mai slab, ori acolo unde nu se întrebări de genul acestora: Cînd De asemenea, cu fiecare spectacol sînt Dar există şi-un păcat i i
în funcţiune a băii populare a fîntînă nouă, betonată, dar... fă poate transporta gunoiul de mai daţi serbare cu brigada ? Ge pre prezentate aspecte noi din viaţa oa Sub cerul deschis,
oraşului. Pentru darea în folo ră apă. anul trecut, un spor de recoltă gr’a j d .' gătiţi nou la brigadă ? Duminică daţi menilor, noi fruntaşi în muncă, sînt Bătute de ploi,
sinţă, a băii, se fixase, si terme program cu brigada ? etc". scoase la iveală şi combătute cu cu
nul: 1 ianuarie 1961. I.G.O. a de circa 200-250 kg. Ia hectar. Tn primăvară şl în vară. vom raj fenomenele negative din munca de Pline de noroi,
dezamăgit, însă, aşteptările o- împrăştia ingrăşămintele chimi ...Dar de ce la Gurasada tocmai gospodărire a satului, din activitatea
răştienilor. Angajamentul n-a Aşa stind lucrurile, cetăţenii Văzînd olt de rentabil şi ce ce la fiecare cultură în parte, brigada artistică de agitaţie a deve oamenilor. Stau „depozitate“
fost respectat. De ce ? din Orăştie se întreabă, pe bună ţinind seama de îndrumările nit cea rnai îndrăgită tormaţie a că
importanţă mare are pentru ob date de inginerul agronom, cît minului cultural? Iată o întrebare In ultimul text dc brigadă din aces Butoaie şi lăzi
Dacă lucrările de montaj şi şl de cele însuşite la î.nvăţă- care merită să i se dea răspuns. an, spre exemplu, unul din colecti
instalaţii s-au făcut la timpul dreptate, cind vor ajunge să fo ţinerea de recolte bogate apil- vişti — membru al ^brigăzii — pre- Pluguri şi căzi
stabilit, nu s-a. depus, in schimb, mirat'ui agrozootehnic de masă. In primul rînd pentru că toate pro zentînd viaţa nouă din gospodăria
gramele prezentate de această forma colectivă, munca plină de rod a ce Şi-alte lucruri, frate, 4
Folosind pe scară largă tn- ţie şi întotdeauna reflectă cu vigoare lor harnici, spunea:
losească baia dacă de la terme viaţa concretă a satului, preocupările Complect neglijate.
grăşămiotele chimice şl respec — Cti trei sute zile-muncă
nul fixat pentru a fi dată in fo In urma criticii aduse, consiliul deţ1
losinţă au trecut aproape două conducere al cooperativei a luat mâ- i
luni şi lucrările încă se tărăgă-, suri să fie construită o magazie pen- a
nează ? tru adâpostirea lucrurilor de mai sus?
T. LAZARESCU şi să fie împrejmuită cu gard curtea
cooperativei. Măsurile luate au fost
traduse în viaţă prin munca voluntară
eriştii simerieni despre a cetăţenilor.
dublii lor“
In anul trecut, brigada a prezen-a
tat, fie pe scena căminului cultural /
din sat, fie pe cele din satele v eci-'
ne — Gothatea, Briznic, L^puşnic,
Oărmăzineşti, Tisa, Cîmpuri Surduc,
Săcâmaş — 17 spectacole care s-au
Articolul ,,Ceferiştii simerieni O altă propunere a ceferişti tineret, cît şl cu prilejul reu ţind şi celelalte reguli agroteh şi frămîntările oamenilor, problemele Mult grîu am adus din Luncă: bucurat de un binemeritat succes.
despre clubul lor“, publicat în lor era ca fruntaşii complexu niunilor tovărăşeşti. Desigur că nice indicate, membrii gospo cele mai importante care se pun în Cinci căruţe... bob cu bob Pentru o activitate şi mai rodnică. V
numărul 1834 al ziarul nostru, lui C.F.R. Simeria să fie popu ar fi fost şi mai bine dacă or dăriei noastre colective sînt con ^ Faţa ţăranilor muncitori. Pasul cu via- ...S-a dus viaţa mea de rob
a prezentat cititorilor o sinteză larizaţi şi la club, adică să e- ganizatorii acestor acţiuni ar fi vinşi că vom izbuti să sporim ) ţa, cu evenimentele, viziunea clară a După plug cu două vaci, conducerea căminului culturaf a cstan-. \?
a aprecierilor făcute de munci xiste şi aici un panou de onoa antrenat tinerii muncitori şi simţitor producţia agricolă, spre < orientării programelor, nivelul artistic Nici n-aveam ce pune-n saci.
tori asupra activităţii clubului re. Pînă in prezent nu a fost spre discuţii privind compor folosul nostru şi al întregului bun ia care se prezintă spectacolele, jAzi, cu plugul cu brăzdare bilit încă de la începutul anului a- \
muncitoresc al sindicatelor din insă realizat. tarea unora dintre ei. popor muncitor. faptul că pe scenă apar în roluri co Vîrfuie rodu-n hambare, cesta lista repertoriului brigăzii cu y
lectivişti harnici, cu prestigiu, — iată. în acelaşi text de brigadă, printre tematici le şi premierele respective. |n ^
prezent, brigada pregăteşte, conform j
repertoriului stabilit, cea de-a doua v
localitate. Alături de aprecie Cererea muncitorilor simeri Este meritoriu şi faptul că DRAGOMIR HAI DA motive pentru care brigada' artistic' alteîe, a fost criticat şi faptul Că lâ premieră din acest an. Textul lingă- (
rile pozitive privind activităţile eni de a se reorganiza echipa s-a organizat intUnirea tineri din Gurasada este cea mai îndrăgită cooperativa din sat se manifestă o zii este intitulat „ieri şi azi" şi pre- '
preşedintele G.A.G. „Viaţă nouă“
cuitural-educative puse în, sluj de dansuri a fost în schimb în lor cu tovarăşul Constantin Sîntandrei zintă aspecte din farsa alegerilor de
ba ridicării nivelului politic şi deplinită. Noua echipă -.rtisti- Şerban, participant la greva ce altădată şi aspecte ale profundului
cultural al muncitorilor, precum feriştilor din 1933. Astfel de în- democratism ai alegerilor de azi. Noul
şi de cele menite să sprijine tilniri sint preţioase în munca spectacol, care va ti prezentai in pre
procesul de producţie, feroviarii de educare patriotică a tinere- mieră la 26 februarie, este aşteptai
din Simerla, in dorinţa de a a- tului. Bine ar fi fost. dacă se cu mult interes de către cetăţenii dm
juta conducerea clubului în or organizau mai multe acţiunii a- Gurasada.
ganizarea unei activităţi cultu V î j i V, li*r>w seman fit.oare. cum ar fi întîl- Afirmaţia tovarăşei Doina Certejan .
rale cît mai vii, mai aproape niri cu activişti de partid şi din că brigada artist'că rl° agitaţie este ţ
de preocupările lor, au făcut i aparatul de stat. unde să se cea mai îndrăgită tormaţie a cămi-
preţioase propuneri pentru îm discute despre sarcinile măreţe nu lui cultural este pe deplin justi- >
bogăţirea activităţii clubului. ce revin tineretului in constru Tic.fii ş Brigada si-a ciştigat acest me
Dacă trecem in revistă activi irea socialismului. rit ca rezultat al unei munci rod
tatea desfăşurată în acest: an că a avut pînă in prezent rtou-s Tn privinţa răspîndirii cărţii Expoziţia loto de la clubul „Siderurgistul Hunedoara, nice. pline de pasiune.
la club, constatăm că nu toate ieşiri pe scenă. tehnice, deşi s-a simţit o în
pcfounerile făcute de muncitori viorare, încă nu s-au folosit, din I. CIOBOTA ^
şi-au găsit traducerea în viaţă. Mergind pe urmele propune plin tonte posibilităţile.
Astfei. propunerea de a se pre rilor făcute, constatăm că nici Pentru oţelăriiie
lua şi aplica experienţa ..sec aceea privind organizarea unei Dînd curs propunerilor făcu Hunedoarei
ţiei şcoală“, nu a fost îndepli expoziţii cu cele mai bune lu te şi studiind posibilităţile lo
nită, pe motiv că mulţi mun crări de artă culinară a gospo cale. comitetul sindicatului, îm Colectivul sectorului de va
citori nu locuiesc. în Simerla. dinelor, nu a fost realizată. De preună cu conducerea clubului, goane din cadrul Atelierelor de
Pentru a da totuşi curs dorin asemenea seri de odihnă pen au luat măsuri ca problemele reparat material rulant Simeria,
tru ceferişti nu s-au progra de tehnologia materialelor să a colectat şi expediat Combina
ţei muncitorilor de a-şi ridica mat, exceptînd una care a a- se studieze la cursurile de ri tului siderurgic din Hunedoara,
în permanentă calificarea p-ro- vut Ioc cu colectiviştii din dicare a nivelului de cunoştin in prima jumătate a lunii cu
f&sito&îâ, a fost organizat aici G.A.C. „Octombrie Roşu“-Sime- ţe tehnice al muncitorilor. rente, 45.700 kg. iier vechi. De
un ciclu de conferinţe tehnice ria, şi alta pentru personalul la începutul anului şi pînă in
medico-sanifcar al spitalului. O serie ele sugestii valoroa data de 15 februarie, s-au expe
cu maiştrii, oare la finetul lor se ale muncitorilor şi ingineri diat 138.700 kg. fier vechi.
să le prelucreze cu partida lor O- realizare pozitivă este re lor nu au fost încă înfăptuite.
ele muncă. Ds asemenea s-au organizarea brigăzilor artistice Astfel nu s-a muncit pentru O frumoasă contribuţie la a-
ţinut consultaţii tehnice 'şi con de agitaţie de la atelierele de crearea lectoratului cu ingine ceastă realizare a adus organi
zonă şi de la C.T. 4, din oare rii şi tehnicienii, pentru orga zaţia U.T.M. din secţia Iha va
ferinţe la locul ds muncă pe te ultima a şi prezentat un pro nizarea concursurilor „Cine ştie goane, care în cinstea Zilei ce
mele oare au necesitat o apro gram la casa alegătorului. meserie, oîştigă“, a unor expo feriştilor, în afara orelor de
fundare mai serioasă. Exemplu ziţii, conferinţe... muncă, a colectat 20.000 kg. fier
poate fi dată conferinţa „Pom Propunerea maistrului loan vechi. In această acţiune s-au
pele de aer tip T.C. cu 2 faze Sueiu de a se îmbunătăţi mun Faţă de aceste lipsuri se im evidenţiat utemiştii Dumitru Bu-
de compresie“; ţinută de mai ca de educare a tinerilor mun pune luarea unor măsuri co năian, Mircea Petrescu, Dumi
strul Nagv Kdcman. Din păca citori şi-a găsit ecoul cuvenit, respunzătoare din partea orga tru Buici, Traian Haţegan,
te însă, numărul acestor acţi astfel că, în colaborare cu co nelor sindicale locale pentru ca Gheorghe Dobre şi alţii.
uni esté încă insuficient. De la activitatea clubului să fie ridi
mitetul orăşenesc U. T„ M„ ia cată la înălţimea cerinţelor ac IOAN PIRVU
începutul anului s-au ţinut doar tuale.
club s-au ţinut conferinţe edu corespondent
trei acţiuni de acest gen. D. CR1COVEANU
cative atît în cadrul joilor de