Page 79 - 1961-02

Nr. 1917
CANDIDAŢI A I F.DP.
La uzina şi acasa
C om u n istu l Iosif Stronschi,
şeful unei echipe de turnători
de piese m ecanice, face pa-te
din tre cei m ai harnici şi m ai
pricepuţi m uncitori ai secţiei
tu rn ă to rie veche de la u zin a
„Victoria"-Călan. D eşi m ai
are puţin pină
ia ie şire a la
pen sie, nu ră-
m in e in u rm a ce­
lor m ai tineri.
L ună de lună
îşi depăşeşte
planul de pro­
ducţie, iar ca­
litatea pieselor
lucrate de echi­
pa sa este su ­
p e r io a r ă . In e-
chipa care o
conduce, rebu­
tul este un ele­
m en t rar intil-
tiit. D e p ild ă , in
cursul a cestei luni, nici o p ie j
să n-a fost rebutată.
P in ă să a ju n g ă la astfel de
rezu ltate, com un istu l Iosif
S tronsch i a m u ncit cu elan. A
pus un accent m ai ales pe ri­
dicarea calificării oam enilor
din echipă. O cupindu-se cu
d r a g o s te d e fiecare din ei, a
reuşit să-şi form eze o echipă
bine închegată, cu toţi oa m e­
nii calificaţi. P en tru aceasta,
el este iubit de tovarăşii săi
de muncă.
C alităţile din u zin ă ale a-
cestu i harnic m u ncitor s-au
Nelipsită de la a c ţiu n ile
obşteşti
C etăţenii din Cricău, raio­
nul A lba, de cite ori au pri­
lejul, vorbesc cu m indrie d es­
pre com u n a lor. C a to a te s a ­
tele şi oraşele patriei n oastre,
şi C ricâul devine pe zi ce tre­
ce tot m ai înfloritor. P refa­
cerile su rven ite în co m u n ă
de-a lu ngul u ltim ilor ani, sint
num eroase. In casele oam en i­
lor a rd e a z i „ la m p a lui Ilici",
în c o m u n ă s-a în ă lţa t un că ­
m in cu ltu ral sp a ţio s, dota t cu
tot ce este n ecesar pentru d es­
făşurarea unei rodnice activi­
tă ţi cultural-educative, există
un d isp e n sa r m ed ica l bine u-
tilat, casă de naştere, cine­
m atograf, şcoală elem entară
de 7 ani etc.
.novatorii 'di©la
©păşite fruntaşi pe regiune
Recent, colectivul de inovatori
al fabricii chimice din Orăştie,
pentru rezultatele obţinute în
semestrul II al anului trecut în
munca de inovaţii, a primit din
partea Consiliului regional al
sindicatelor diploma de fruntaş
pe regiune in întrecerea dintre
colectivele de inovatori.
Făcînd o comparaţie a rezul­
tatelor obţinute în mişcarea de
inovaţii în anul 1960 faţă de
1958, se constată că numărul
inovaţiilor aplicate au sporit cu
46, iar economiile antecalculate
pe anul de folosire au crescut
in 1960, ţaţă de 1958 cu 427.680
lei. De asemenea, numărul ino­
vatorilor a crescut în 1960 la
163, faţă de 112 în 1958.
Numai în anul trecut au fost
aplicate în procesul de produc­
ţie 115 propuneri de inovaţii,
dintre care 85 perfecţionări teh­
nice şi 30 raţionalizări, care au
adus fabricii economii antecal­
culate (ne anul de folosire), în
sumă de 3.128.000 Ini. In semes­
trul li al anului trecut au fost
aplicate în producţie 48 de ino­
vaţii dintre care 40 perfecţio­
nări tehnice şi 8 raţionalizări.
Printre inovaţiile aplicate in
procesul de producţie în semes­
trul II al anului trecut, amin­
tim : „Perfecţionarea tehnică a
produsului MM-balama croma-
tă“, „Maşină pentru debavura-
rea pieselor fabricate din mase
plastice“ „Îmbunătăţirea tehno­
logiei de activizare a minereu­
lui de mangan de Iacobeni, ne­
cesar la fabricarea bateriilor de
lanternă“.
Printre inovatorii cu cele mai
frumoase rezultate obţinute în
BHBMBBWBBWBi sgBggjaamaaajagaflBBBBaareiebimwJ*»
tra n sm is a su p ra lui şi acasă.
E l este in acela şi tim p şi un
bun gospodar. In cursul a-
cestor ani, cu îm pru m u tu l pri­
m it de la stat, şi-a construit o
casă m are şi frum oasă, ală­
turi de alţi m uncitori din u-
zină, pe strada
N icolae, B ăl-
cescu. M utat pe
noua s tr a d ă
el a cîştigat re­
pede sim patia
cetăţenilor din
fur. C in ă ce tă ­
ţenii a c e s te i
străzi au pus
problem a in tro­
ducerii apei la
fiecare casă, Io-
sif S tron sch i a
fost cel m ai ac­
tiv în p ro cu ra ­
rea m ateriale­
lor şi executarea
lu c ră rii.
P entru aceste m erite, tov.
Iosif Stronschi a fost propus
ca n d id a t al F .D .P . în c irc u m ­
scripţia electorală orăşeneas­
că nr. 28 C ălan.
La intilnirea care a avu t-o
cu alegătorii, aceştia şi-au ex­
prim at încrederea că îm preu ­
n ă cu ca n didatu l lor, vor în ­
treprinde acţiuni patriotice
pentru can alizarea şi pietrui­
rea străzii N icolae Bălcescu,
precum şi pentru înfrum use­
ţarea oraşu lu i Călan.
L. MAGUREANU
ţ1
P rin tre cetăţenii com unei
C ricău care au contribuit din
plin la în făptuirea acestor
realizări a fost nelipsită şi to ­
va ră şa A n a Truţă. E a a luat
p a r te a lă tu r i d e c e tă ţe n i la
m u n c ile v o lu n ta re p en tru e-
lectrificarea satului, în digu i­
rea văilor C ricăului şi Crai-
vii, în fru m u seţarea satu lu i etc.
P reţu in d la to v a ră şa Ana
T ru ţă sp iritu l ei g o sp o d ă resc,
p a s iu n e a cu c a re m u n c e ş te în
interesul obştesc, cetăţenii au
propus-o candidată de deputat
în circu m scrip ţia electo ra lă
co m u n a lă nr. 5 şi in circu m ­
scripţia electorală regională
nr. s
V. CHlŞ
semestrul II al anului trecut se
numără^ turnătorii Francisc Ho-
lo, Traían Ileasă, muncitorul
loan Sbuchea, inginerii Vasile
Chişcan, Vasile Vasiu, maistrul
Adam Bianu, mecanicul ajustor
loan Şutcu şi alfii.
Masuri organizatorice
eficace
La baza acestor succese a stat
o muncă susţinută. Avînd în ve­
dere sarcinile sporite ce au stat
in ţaţa colectivului fabricii chi­
mice din Orăştie in 1960, cabi­
netul tehnic şi-a îndreptat aten­
ţia spre atragerea de cit mai
mulţi muncitori, tehnicieni şi in­
gineri în colectivul de inovatori
ce funcţionează pe lingă cabi­
netul tehnic.
Totodată, cu sprijinul condu­
cerii fabricii şi comitetului sin­
dicatului, sub îndrumarea comi­
tetului de partid, cabinetul teh­
nic a întocmit planul tematic pe
anul 1960, pe baza căruia s-a
desfăşurat întreaga activitate de
inovaţii.
La cabinetul tehnic, colective­
le de inovatori şi brigăzile din
sectoare au dezbătut Hotărîrea
C. C. al P.M.R. şi a Consiliului
de Miniştri cu privire la ridi­
carea nivelului tehnic al produc­
ţiei. Cu această ocazie s-au for­
mat noi colective de inovatori
pe specialităţi, s-au reorganizat
şi complectat brigăzile de ino­
vatori din sectoarele chimic,
metalurgic şi mecanic şef.
[ n sp rij'n u t i n o v a t o r i lo r
Activitatea cabinetului tehnic
a fost orientată prin toate mij-
DRUMUL SOCIALISMULUI
Propunerile
devin fapte
La Geoagiu, cu prilejul întil-
nirilor dintre candidaţi şl ale­
gători, s-au făcut importante
propuneri în vederea gospodări­
rii şi înfrumuseţării comunei. O
parte din propuneri au şi înce­
put să devină fapte. Astfel, în
aceste zile. alegătorii din cir­
cumscripţiile electorale comuna­
le nr. 26 şi 27, au pietruit o
stradă pe o lungime de 450 m-.
In acest scop s-au transportat
peste 300 m.c. pietriş. Cetăţenii
din circumscripţiile electorale
nr. 24 şi 25 au început lucră­
rile de construire a unui pod la
care au transportat 15 m.c. lemn
de construcţii. In circumscrip­
ţiile electorale nr. 6 şi 7, au în­
ceput o serie de lucrări de în­
frumuseţare a străzilor. La toa­
te aceste lucrări, s-au efectuat
peste 800 ore de muncă volun­
tară.
In fruntea acţiunilor s-au si­
tuat candidaţii de deputaţi Va-
sile Zaharie, Aîagdalena Feher,
loan Stei lui Ralila şi alegato­
rii Antone llieş, loan Medaru,
Elena Toma, Măria Irimie, loan
Bîrzan şi alţii.
PETRU DUDAŞ
preşedintele Comitetului exe­ tor. F runţile m in erilor au în ceput
cutiv al Sfatului popular co­ să se descreţească. Lupta parti­
munal Geoagiu
ILL
Comunistul Stoi­
ca Adrian lucrea­
ză la atelierul de
tîmplârie al fabricii
chimice Orăştie. Da­
torită inovaţiei sai;
„Dispozitiv de sirîn-
gere a colţurilor“,
cutiile mobilă pen­
tru maşinile de cu­
sut „Ileana“ se e-
xecută mult mai
rapid.
IN CLIŞEU: Tov.
Stoica Adrian exe-
cutînd cu ajutorul
inovaţiei sale un
coli pentru cutia
maşinii de cusut
„Ileana“.
î ' OL I
- &i^,„L"'¦aUv.I,'lSIutWils'',w-~—II '4Li&'Aii
tea cm m ieaw
loacele înspre ajutarea concretă
a inovatorilor pentru realizarea
propunerilor lor. In acest scop
au fost ţinute în anul trecut con­
ferinţe cu caracter tehnic şi e-
conomic, s-au organizat schim­
buri de experienţă, cursuri de
minim tehnic şi de îmbogăţire a
cunoştinţelor. Au fost ţinute 5
conferinţe cu inovatorii din în­
treprindere axate pe probleme
specifice de producţie în dome­
niul maselor plastice. Cei 200 de
participanţi la fiecare conferinţă
în parte au acumulat noi cunoş­
tinţe in acest domeniu de activi­
tate. De asemenea a fost orga­
nizat un schimb de experienţă pe
timp de o lună la fabrica de ma­
se plastice din Bucureşti. Cu a-
cest prilej, inovatorii din Orăş­
tie s-au documentat asupra func­
ţionării maşinilor nou instalate
pentru producţia de mase plas­
tice. Un schimb de experienţă
similar a fost organizat şi la
Combinatul Chimic din Făgă­
raş.
Tot în anul trecut, la fabrica
chimică Orăştie au fost iniţia­
te 6 schimburi de experienţă în­
tre inovatori, în scopul îmbo­
găţirii cunoştinţelor de turnare
a metalelor. Cabinetul tehnic a
mai organizat în anul trecut 5
schimburi dc experienţă ia tur­
nătoria din C. S. Hunedoara la
care au participat peste 40 de
inovatori fruntaşi.
Un ajutor preţios au primit
inovatorii din partea cabinetu­
lui tehnic şi prin cele trei cursuri
de ridicare a calificării ţinute in
sectoarele chimie, metalurgie şi
mecanic şef. Prin aceste cursuri,
întreg colectivul de inovatori a
putut acumula noi cunoştinţe in
S-a sc h im b a t faţa
P etri Iei
C ase m ici şi pipernicite, con ­
stru ite din bîrne de lem n sau
piatră, găzdu iau — cu zeci de
an i în u rm ă — locu itorii P etri-
lei. S tr ă z ile în g u ste şi in torto-
chiate, făceau im presia unei lo­
calităţi părăsite. M inerii intrau
în m in ă o d a tă cu apa riţia z o ­
rilor şi se întorceau acasă cînd
deasupra oraşului se aşternea
în tu n ericu l. S ea ra , ici, colo, la
geam urile m ici ale caselor d ără­
pănate, se vedea lum ina palidă
a lă m p ilo r de p etrol. F em eile îşi
aşteptau bărbaţii de la şut. U r­
m ăreau cu m se m işcau acele
ce a so rn icu lu i, iar in im ile li se
făceau din ce în ce m a i m ici. L ă ­
t r a t u l v r e u n u i *c î i n e l e f ă c e a u s ă
tresară, iar cîn d au zeau scîrţiitul
porţii, ieşea u în p r a g şi răsu -
flau u şu ra te. „ în c ă o z i d e chin
şi ginduri. O are m îine se va m ai
î n t o a r c e b ă r b a t u l d e l a m i n ă ? “ ...
F răm intări asem ănătoare erau
in fam ilia fiecărui m iner. M i­
zeria şi necazul se cuibăriseră
în fiecare casă. B olile m ă cin a u
viaţa oam enilor.
. . . V a r a l u i ’4 4 s e a r ă t ă l u m i ­
noasă şi pentru m inerii Petri-
lei. P e n tr u p r im a d a tă , a tu n ci,
soarele parcă era m ai strălu ci­
du lu i, lu p ta lor, a u fă cu i c a la
m in ă să se sch im b e tre p ta t rin-
duietite. N oii frun taşi ai o raşu ­
lui a plecau u rech ea şi a sc u lta u
n evoile m in erilor. P en tru mine-
..., ... im
#1
Ü }:ţ
P1 :
I •j
domeniile de muncă respective.
O atenţie deosebită s-a acor­
dat şi propagandei tehnice. In
acest sens trebuie subliniat fap­
tul că în 1960, biblioteca fabri­
cii s-a îmbogăţit cu 364 volu­
me şi broşuri, ceea ce a ridicat
numărul total al volumelor şi
broşurilor la 2.740 buc. Aces­
tea stau zilnic la îndemîna fie­
cărui inovator. Tot în scppul ri­
dicării nivelului tehnic şi de cu­
noştinţe generale ale inovatori­
lor, s-au făcut abonamente la 50
reviste tehnice, romîneşti şi stră
ine. Pentru a face mai acced
bilă citirea acestor cărţi şi re
vi'ste, cabinetul tehnic a dislo
cat o parte a fondului de cărţ
şi l-a repartizat în cele trei sec
toare de activitate ale întreprin
derii. Astfel, fiecare muncitor,
inginer şi tehnician, au luat la
timp cunoştinţă de cele mai noi
cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii.
Angajamente de v iifo r
Inovatorii fabricii chimice din
Orăştie s-au angajat ca in anul
1961 să mărească numărul de
inovatori cu 20 la sută faţă de
anul 1960, să aplice cu 13 la
sută mai multe inovaţii de cit
în anul trecut şi să realizeze
sarcinile din planul tematic pe
anul curent 100 la sută. In plus,
cabinetul tehnic e hotărît să gă­
sească noi forme de muncă cu
inovatorii, să-i ţină la curent cu
cele mai recente cuceriri ale
ştiinţei şi tehnicii mondiale, pen­
tru a cîştiga şi în semestrul I
al anului curent, titlul de frun­
taş în mişcarea de inovaţii pe
regiune.
1. DUMITRU
niff. 3
O.C.L. ALIMENTARA HUNEDOARA
V IN D E
prin to a te im ită rile !sale din
rii d in P etrila , ca şi p en tru toţi H unedoara* Glielar* Ifeliuc şi
oam enii m uncii din ţara n oas­ C a la u
tră, via ţa a luat o în torsătu ră
radicală. so rtim e n te b o g a te d e:
D acă a stă zi te duce pasu l pe • produse zaharoase;
ş o s e a u a f r u m o s a s f a l t a t ă s p r e o- • paste făinoase;
raşul P etrila, încă de la in tra­
rea in oraş, a ten ţia ţi-e a tra să m conserve de carne, legume şi peşte;
de blocurile m oderne, frum os e diferite produse lactate;
construite. D easu pra m u ltor ca­
se şi blocuri se vă d antene de ® ape minerale, vinuri de masă şi
radio. In locui circium elor, un­ băuturi spirtoase
de m ih eiii îşi înecau am aru l,
s-au în ălţat case, blocuri şi un -VW*-
club, u n de ze ci d e o a m e n i îşi
petrec tim p u l liber, plă cu t, in ju ­ ANUNŢ
rul unei m e se d e şah, in sa la de
lectură, în sa la de repetiţii, de 0. C. L. Produse industriale Deva
m uzică, ori vizion în d u n film .
\aduee la m n flţtttiţă p u U iea liu
Aici, la club, sea ră de seară, [cam păm t& it că La m ag^azinal d e
au loc repetiţii ale echipelor de
teatru, de dan suri, sau ale coru ­ !S o ld u ri“ d u t liv a d a 2 3 cA u q,u d\
lui. E d e a ju n s să v iz ite z i n u m a i
intr-o sea ră clu b u l p en tru c a să- ne. 2 7 ie Q a ie ic ipre. aînzăpe.
ţi aai sea m a de a ctivita tea b o ­
ga tă şi rodnică ce se desfăşoa­ diferite m ă g u ri in daitriale
ră la Petrila. In locul străzilor ea preţ redai.
desfundate, astă zi au apărut
stră zi p avate, iar şoseau a prin ­ Magazinul este deschis zilnic Intre erele
cipală este asfaltată şi ilu m in a­
0-13 şi 17-19,45
tă. In perioada 1956 — 1960,
€2
m in erilor din P etrila le-au fost
d a te în fo lo sin ţă a p ro a p e 3 0 0 a- <©SE EXTRAG 1C NUMERE IN LO
p a rta m en te noi. T o a te sa te le a-
parţinătoare oraşului P etrila au @0CBÍÍOBBÍÍRiPiifEiriIOCDE7
f o s t e l e c t r i f i c a t e îri a n i i p u t e r i i
populare. O raşu l P etrila d isp u ­ ©^nrsm sneüfskfA .B \C )otriuuife
ne azi de un dispen sar m edical,
de o farm acie, un staţion ar cu 0Pin irngsrs din urnă.
25 paturi, o policlinică încadra­
tă cu person al m edical calificat. ll/íouBas?dxdÁ> U 'J.4
E suficient să se arate că n u ­
m ărul personalului m edical a N I U N E A RAIONALA A
crescut de 10 ori faţă de 1938.
Vinde prin unităţile sal® :
Au dispăru t casele m ici, d ă ­
răpăn ate, igrasioase. In blocuri, !
in lo c u in ţe le rid ica te cu îm p r u ­
m u t de la stat, în tiln eşti a zi fa­ ® diferite imprimeuri de bumbac,
m iliile m in erilor cu m sîn t cele lînâ şi mătase ;
ale lui B elu S abin, F rancisc Bar-
ta, P atnfil M iclea, C işlariu loan, @ pînză albită, olandină, şifon, di­
M ihai Ş tefan şi m u lţi alţii. ferite puplinuri etc. ;
V iaţa m inerilor de a zi este ® inediţăminte pentru bărbaţi, ffc-
fru m oasă şi fericită. P rin m a ­ mei şi copii ;
g a zin e le tex tile şi a lim en ta re le
sîn t pu se la d isp o ziţie m ărfuri # articole de parfumerie şi marochinârie;
din abundenţă. E suficient să se ^ produse zaharoase, paste făi­
arate că lunar, prin com erţu l de
sta t, se desfac ntărfuri in v a lo a ­ noase, diferite conserve;
re de p este 17.000.000 lei. lichioruri fine, vinuri şi băuturi
spirtoase.
In zilele de sărbătoare, pe
'Pieptutile m u lto r m in eri stră lu ­ A N U NŢ
cesc m edalii şi ordine, ca sem n
de preţuire a m uncii lor plină de TRUSTUL MINIERDEVAangajează imediat
eroism si abnegaţie.
pentru Exploatarea minieră Munceiuf
FL. ISTRATE
Mic;
B in PSO S M MULM
— muncitori mineri
2-1 FEBRUARIE 1961 — muncitori ajutori mineri
PROGRAMUL [ : 5,40 Melodii popu­ — muncitori vagonetari
lare romîneşti ; 6,45 Salut voios de — muncitori lăcătuşi
pionier ; 8,00 Din presa de astăzi ; 9,60 — muncitori electricieni
Fragmente din opere; 11,03 Melodii — muncitori fierari
populare romîneşti şi ale minorităţilor — muncitori sudori
naţionale ; 12,40 Formaţii corale stu­
denţeşti : Gintă corul Universităţii De preferat sînt muncitori« de
„0. I. Parhon“, dirijat de Nicolae pe ruta Deva, Mintia, Veţe1, Bra-
Ciobanii ; 13,35 Raid prin cooperati­ nişca, Şoimuş, Bretea Mureşană,
vele meşteşugăreşti; 15,10 Concert de Leşnic, SScămaş etc.
prînz ; 16,15 Vorbeşte Moscova 1; 18,00
Muzică uşoară romînească ; 19,00 Jur­ Doritorii se vor ad resa direct
nalul satelor; 20,20 Noapte bună, co­ Exp loatării m iniere Muncelu!
pii : „Judecata cëa dreaptă“ — snoa­ Mic.
vă populară; 21,10 Muzică de dans;
22,30 „Succese ale artiştilor noştri
pesté hotare“ ; Dirijorul George Geor-
gescu ; 23,17 Concert de noapte.
PROGRAMUL II : !4,08 MJc concert
distractiv interpretat de fanfară ; 15,00
Concert de muzică din opere ; 15,35
Actualitatea în ţările socialiste ; 16,50
Curs de limbă rusă ţ 17,00 Cîntece de
alegeri; 17,30 Sfatul medicului: Du­
rerile de cap ; 17,50 Cronica econo­
mică : Automatizarea producţiei şi
creşterea productivităţii muncii, de
cont. univ. Vagii Paraschiv ; 18,35 For
maţii de muzică uşoară i
o-c ¦
C IIEN D T06N F J B I
24 FEBRUARIE 1961
DEVA: Confidentul doamne­
lor ; ALBA IULIA : Hanul din
Spessart ; Eugenie Grandet ;
ORĂŞTIE : Soldaţi fără unifor­
mă ; Datorie de prietene ;
BRAD : Departe de patrie ;
HUNEDOARA: Rosemarie; HA­
ŢEG : Portul fără apă ; ILIA :
Copiii minune ; PETROŞANI :
Şapte mirese pentru şapte
fraţi ; SIMERIA : Darclëe; LO-
NEA : Mamelucui ; SEBEŞ: Cad
frunzele ; T E I U Ş : Zafra ;
ZLATNA : Lanţul ; APOLDUL
DE s u s : Oameni sau majuri.
----- © — _
PENTRU 24 ORE
Vreme relativ călduroasă, ou cerul
mai mult noros ziua. Temperatura
variabilă: ziua între 5 şi tt grade,
iar noaptea între minus 1 şi 3 grade.
Vînt slab de la sud-est şi sud. Cea­
ţă locală.