Page 82 - 1961-02

pag. 2 DRUMUh SOGlAMSMVI.n Nr'. 10*8
ţţs«.jţw.-«M*^f«Vw7»»ai^s^w*^iS^.i.jaMBS*SSRE#818B»

Peste 80.000 lei economii

eeordmanul“ minei In cel mai pitoresc loc de ta poalele munţilor Retezat, 10 ani în urmă — era o aşezare rurală, cu cocioabe N u rare ori au fost cazurile H u n e d o a ra p e ste 50.000 k g . fier
pe Jiul de Vest. se află una din cele mai noi localităţi ale insalubre, cu uliţe pline de noroi, o aşezare unde ob­ cină zeci de tineri din U ricani vechi.
Despre succesele minerului So­ Sorescu a ascultat cu atenţie cu­ ţării noastre — Uricani. De acest nume s-a auzit de­ scurantismul şi mizeria domneau întocmai ca în multe p u te a u fi u ă zu ţi la d ife rite m u n c i
mult, deoarece, oa aşezare, datează încă din timpurile alte localităţi lăsate uitării de către regimurile burghe- de folos obştesc. In localitatea In planul de m uncă al com i­
rescu au vorbit mulţi mineri din vintele bătrînului miner şi a chibzuit. străvechi. Dar ca centru muncitoresc modern, indus­ zo-moşiereşti. nouă, la a m en a ja rea spaţiilor tetu lu i U .T .M . de la m ina U ri­
trial, cu pondere importantă în industria extractivă, el verzi, în in cin ta m in ei la a m e ­ cani pen tru anul acesta, sînt p re­
Uricani. La două locuri de muncă a S-a sfătuit cu ei cum să muncească, este nou: a luat fiinţă şi s-a dezvoltat în anii puterii Vremurile de tristă amintire au rămas însă de do­ n ajarea parculu i din ţaţa clări- văzu te obiective şi mai im por­
populare. meniul trecutului. Noul. viaţa socialistă, şi-a pus am­ rii u nde se află birourile, la co ­ ta n te in d o m en iu l a ctivită ţilo r
realizat o înaintare record pentru cum să-şi organizeze munca, i-a prenta şi în această parte a regiunii noastre, ca şi în lectarea fierului vechi, p retu tin ­ obşteşti. Secretarul com itetului
Odinioară, pe locurile unde azi stau semeţe blocurile întreaga ţară. Din ce a fost vechi, n-a mai răfnas deni tinerii din U ricani, m obili­ U .T.M ., N icolae S corpie, arăta
mina Uricani şi pentru întreaga Va­ spus fiecăruia ce are de făcut şi, înalte, cu zeci şi sute de apartamente, cu cămine mun­ aproape nimic. In localitatea Uricani, în anii puterii za ţi de C o m ite tu l U .T.M ., au r ă s­ că una din preocu pările de sea­
citoreşti şi cantine, cu magazine alimentare şi indus­ populare, s-a deschis o mină de cărbuni, cu frumoase puns chem ărilor şi au adu s o m ă a le c o m ite tu l u i U .T .M . v a fi
le a Jiului. 155 m.l. numai din cio­ alături de ei, a pus şi el umărul. triale moderne, cu creşe şi dispensare medicale, cu şosea perspective de dezvoltare şi, odată cu aceasta, s-a con­ con tribu ţie d e sea m ă la în fru m u ­ m obilizarea şi antrenarea tineri­
asfaltată şi cu spaţii verzi, cîndva — mai precis cu struit din temelii un oraş muncitoresc. seţarea oraşu lu i lor, precum şi lor la d iferite lu cră ri în ved erea
can de abataj. Lucrurile au început să meargă la colectarea unei im portan te term inării clubului m inier şi <
Lui însă i se pare ceva obişnuit. mai bine. îndeplinirea ritmică a sar­ can tită ţi de fier vechi. şc o lii c e s e c o n s tr u ie ş te in a-
cinilor de plan era în atenţia prin­ c e a s tă lo c a lita te . S e oa a v e a in
Dacă-1 întrebi cum a reuşit să a- cipală a şefului de brigadă. h a U rica n i sîn t o rg a n iza te 18 vedere descoperirea unor noi re­
jungă Ia un asemenea rezultat îţi brigăzi u tem iste de m uncă patri­ surse pentru colectarea fierului
răspunde sim plu: „Am organizat La numai două luni după ce So­ otică. N u m a i in trim estru l IV al vechi, atît de n ecesar oţelăriilor
bine munca, am pregătit condiţii rescu a luat conducerea brigăzii, anului trecut acestea au efec­ n o a stre .
bune de lucru, iar ortacii mei au s-au văzut rezultatele. Depăşirea tuat 30.000 ore de m uncă volu n ­
lucrat cu tragere de inimă“. planului cu 20—30 la sută, deve­ ta ră , rea lizîn d eco n o m ii in v a ­ In acest an, tinerii din U ri­
nise un lucru obişnuit în brigada lo a re d e p e s te 8 0 .0 0 0 lei. cani vor depu n e eforturi m ai su s­
De o intimitate a tui Sorescu însă sa. Minerii din Uricani au început ţinute pen tru a face din locali­
nu ştiau mulţi mineri. Gînd tratele să facă anumite pronosticuri. Unii T o t în p erio a d a a n u lu i trecu t tatea lor un oraş tot m ai frum os
său Gheorghe a plecat la şcoala de spuneau că Sorescu Constantin o au fost expediate oţelarilor din şi m ai înfloritor.
maiştri şi i-a lăsat să conducă bri­ s-o ia înaintea fratelui său, alţii că
gada, i-a spus : rezultatele lui sînt de moment, ceva IN D IC II DE P U N L A M IN Ă CIFRE ŞI FAPTE
trecător etc.
— Gostică să ai grijă de brigadă o Ca urmare a deschiderii minei, la Uricani, populaţia a crescut de la (i.
şi să nu mă taci de rîs. Tu eşti Rezultatele ulterioare au pus ca­ 900 de locuitori, cît a fost în 1949, la 6.100 locuitori în 1960.
un băiat bun, însă uneori eşti cam păt oricăror presupuneri. In tot timpul
repezit. Gu oamenii trebuie să ştii anului 1960, minerii din brigada » In acest an învaţă în diferite şcoli, atîţi elevi cil număra populaţie
cum să lucrezi. condusă de Sorescu au obţinut re­ comunei Uricani în 1951. Elevilor le-au fost distribuite cărţi în mod gratuit
zultate de seamă. E suficient să se în valoare de aproape 12,000 lei.
...Primele zile după ce a luat con­ arate că cîştigul mediu pe anul tre­
ducerea brigăzii, treburile nu mer­ cut a fost de 140 lei pe post de • La mina din Uricani lucrează 29 de cadre cu studii superioare şi
geau aşa cum el ar ii dorit, aşa miner. peste 50 cadre cu studii medii.
cum fratele i-a spus. Gîteva zile a
fost posomorit, se frămînta. Oamenii Pentru meritele sale în muncă, • Dacă pînă în anul 1949, 80-90 la sută din populaţia Uricaniului lu­
din brigadă parcă i-au cunoscut Sorescu Constantin a obţinut de 3 cra pe la diferite exploatări forestiere şi în agricultură (creşterea animalelor),
necazul. Intr-una din zile, un miner ori premiul de şef de brigadă şi a în prezent 90 la sută din populaţie lucrează la Exploatarea carboniteră, in
mai în vîrstă i-a spus-o : fost distins cu „Medalia Muncii“. diferite munci — Ia suprafaţă şi în su bteran.

— Măi Gostică, nu fi aşa pripit. o Datorită unor măsuri tehnico-organizatorice luate de conducerea ex­
Toate lucrurile se fac cu cap. Noi ploatării miniere, preţul de cost pe tona de cărbune a scăzut în 1960, cu 87
la sută faţă de anul 1957.
vrem să muncim cu tine ca şi cu ...Tinărul cu tata rumenă şi sfios
e Un accent deosebit se pune la mina Uricani pe calificarea mineriloi
fratele tău. Aşa că ia-o mai domol care a păşit pe meleagurile Văii in acest an, pentru cele două şcoli de calificare care funcţionează pe ling;
exploatare, a fost destinată suma de peste 400.000 lei, numai pentru chel­
cu oamenii şi spune fiecăruia ce Jiului acum 10 ani, a devenit un tuieli de învăţămînt,

are de făcut. Dacă n-o să meargă miner „recordman« la lucrările de o Numărul personalului medical a crescut în anul 1960 de 10 ori faţă
de anul 1955.

treaba, să nu-mi spui pe nume. înaintări de la mina Uricani.

P rin U riean ii de ieri

«IU 91 atea m inerilor ! şi azi

e asigurată Era în vara anului 1949. Pe nuînd drumul pe şoseaua as­
locurile denumite Serponi şi faltată, spre oraşul nou, clă­
In trecut, localităţile aşezate din oraş, faţă de oamenii mun­ Aşchioara s-a oprit o maşină dirile moderne apar, una du­
mică din care au coborît trei pă alta. Blocul cu două etaje
în mijlocul munţilor, la poale­ cii este dovedit, printre alte­ oameni îmbrăcaţi în salopete. la parterul căruia este farma­
Au măsurat din priviri împre­ cia şi un magazin alimentar,
le lor sau chiar pe văile ape­ le şi de numărul mare de con­ jurimile apoi au deschis o este primul care te intîrnpină
servietă din care au scos o pe strada principală, strada
lor, erau aşa cum le ştim şi sultaţii efectuate zi de zi. Din hartă. florilor, cum o numesc local­
nici i.
noi, şi cum ni le înfăţişează în­ scriptele existente rezultă că — In partea dreaptă o să
ridicăm un cort sau o baracă Sătucul Uricani de ieri, un
suşi statisticile din trecui: numai anul trecut s-a dat a* pentru cîtva timp, apoi o să sătuc al ciobanilor şi tăieto­
ne descurcăm noi. rilor de lemn, a rămas de do­
înfometate cu neştiutori de proape 9.000 consultaţii, urma­ meniul trecutului. Cele 41 de
Cu timpul localnicii s-au o- blocuri cu 950 de apartamente,
carte; oamenii trăiau ;ntr-o te de tratamente competente. bişnuit cu oamenii care au 60 de case individuale con­
poposit pe meleagurile Urica­ struite cu împrumut de stat
adîncă mizerie. Grija ce o poartă statul nostru niului. Mulţi dintre ei s-au şi din cîştigul propriu, oferă
angajat la şantier, muncind minerilor din Uricani condi­
Răul cel mai mare era pri­ minerilor şi celorlalţi locuitori cot la cot cu constructorii. Du­ ţii bune de locuit.
pă numai cîteva luni pe locul
8 cinuit de bolile sociale şi pro­ ai oraşului Uricani rezultă şi viran de la poalele .munţilor, Prin magazinele de stat, mi­
fesionale, împotriva cărora ni­ din fondurile puse la dispozi­ pe malul sting al Jiului olte­ nerii din Uricani sînt. aprovi­
nesc, pămîntul a fost răsco­ zionaţi cu cele necesare tra­
meni nu lua nici o măsură ţia lor pentru procurarea de lit, totul s-a transformat In­ iului. E suficient să arătăm că
tr-un vast şantier. Zi şi noap­ lunar, prin cele două maga­
Tăietorul de. lemne, istovit medicamente ce se adminis­ te basculantele cărau balast zine industriale, două alimen­
iar betonierele lucrau de zor, tare, o unitate O.A.D.L.F., cen­
şi epuizat pînă la-maximum, trează acestora în mod gratuit. sub supravegherea oamenilor trele de piine şi un centru de
cunoscători. carne se desfac mărfuri în va­
nu ştia şi poate nici nu au­ Dacă in anul trecut li s-au dat loare de aproape un milion lei.
Cînd s-a pus prima cărămi­ Minerii din Uricani au la dis­
zea de .asistenţă medicală ; medicamente gratuite în valoa­ dă la primul bloc, zidarul poziţie şi un cinematograf cu
Wiski Iosif s-a adresat orta­ 300 de locuri, iar în prezent,
minerul (icăci unii cetăţeni din re de peste 30.000 lei. în acest cilor : sînt pe terminate lucrările de
amenajare a unui club pen­
Uricani Sucrau la mina Lu- an e prevăzută o sumă de — Tovarăşi. începem ridica­ tru mineri.
rea blocului. O să ne aducem
peni), ros de silicoză sau reu­ 80.000 lei. Cea mai tînmină aminte toată viaţa de aceas­ Neştiinţa de carte a dispă­
tă cărămidă. Este prima pe rut. In cele două şcoli înva­
matism, de tuberculoză sau pe­ An de an concoţnitent cu care o punem primului bloc ţă peste 600 de copii, iar a-
din Uricani... nul trecut a luat fiinţă o sec­
lagră, nu ajungea nici măcar creşterea nivelului de trai al ţie a liceului seral cu un nu­
,..De atunci au trecut mai măr însemnat de elevi.
să vadă uşile vreunui dispen­ oamenilor muncii din Uricani, bine de 10 ani. Să aruncăm o
scurtă privire asupra Urica­ Oraşul se dezvoltă neconte­
sar modical; ciobanul sau în­ creşte şi nivelul asistenţei sa­ din Valea Jiului niului de azi. nit, creşte şi odată ou el cresc
camen.il, creşte nivelul lor de
grijitorul de vite nici măcar nitare, şi grija pentru asigura­ La intrarea în oraşul Uri­ viaţă şi cultural ; minerul ora­
cani, atenţia vizitatorului este şului Uricani trăieşte azi în
nu se putea gîndi la asistenţa rea sănătăţii lor. Astăzi, atît atrasă de o construcţie impu­ condiţii noi. în condiţii de ca­
nătoare. Alături de ortacii lui, re nu se poate bucura d-ecit
medicală; copilul, fraged şi ne­ minerul, cit şi agricultorul, tă­ zidarul Wiski Iosif, lucrează un om liber, stăpîn pe iţara sa,
de zor la construcţia clădirii pe bogăţiile ei.
vinovat pentru tot ce se pe­ ietorul de lemne sau îngrijito­ şcolii noi din Uricani care va
avea 16 săli de clasă. Conti-
trecea în jurul său, putea mu­ rul de animale, are viaţa asi­ Exploatarea minieră uri­ în inele ăe bolţari, ceea ce mite concentrarea producţiei
cani este cea mai tînără mi­ permite scăderea considera­ la un singur puţ şi va con­
ri căci nimeni, cu nimic nu-i gurată ; la dispoziţia fiecăruia, nă din Valea Jiului. Din 1949, bilă a preţului de cost pe tribui la îmbunătăţirea tran­
cină a ieşit primul vagonet tona de cărbune. Acum, m i­ sportului subteran şi ăe la
putea veni în ajutor. statul nostru pune tot ceea ce de cărbune din abatajele mi­ na Uricani livrează statului suprafaţă.
nei, exploatarea a cunoscut, cel mai ieftin cărbune din
Aceasta era în trecut soar­ este necesar, tot ceea ce e în an de an, transformări seri­ toate celelalte exploatări mi­ Din abatajele minei ies la
oase. Cu ajutorul specialişti­ niere ale bazinului carboni­ ziuă mii ăe tone de cărbune
ta oamenilor muncii şi aseme­ folosul omului muncitor. lor sovietici s-au determinat fer. cocsificabil. Minerii sînt acei
au precizie zăcămintele ăe care dau suflu vieţii făcînă-o
nea lucruri se pot spune şi Dacă în trecut, tineretul, co­ cărbune cocsificabil de aici Creşterea rapidă a produc­ mai frumoasă, mai înflori­
şi s-au întocmit proiecte pen­ ţiei s-a făcut pe seama creş­ toare. Minerii sectorului II
despre cetăţenii vechiului Uri­ piii celor ce muncesc nu puteau tru deschiderea de noi locuri terii productivităţii muncii. au primit ăe curînă trofeul
de muncă. Dotată cu utilaje Dacă în anul 1955, în abata­ „Casca de aur a tehnicianu­
cani. Azi însă, situaţia nici nu fi salvaţi de bolile necruţă­ moderne, mina din Uricani a jele minei se obţinea in m e­ lui". distincţie acordată neu­
obţinut, o productivitate spo­ die cîte 1,976 tone de cărbu­ tru meritele lor în extrage­
poate ii comparată cu cea din toare, azi ei sînt sub grija per­ rită a muncii. In momentul ne pe post, în 1960, media rea cărbunelui cocsificabil.
ăe faţă, în abatajele minei randamentului in abataje a
trecut — inclusiv pe linie sa­ manentă a ştiinţelor medicale, din Uricani se găsesc at-îtea sporit la 4,200-4,500 tone de Deşi mâna e cea mai tînără
craţere cîte se găseau în în­ cărbune pe post. In anul care din Valea Jiului, ea se situ­
nitară. In noul oraş minieresc se bucură de o viaţă fericită treaga Vale a Jiului în pe­ a trecut, exploatarea minieră ează printre primele în în­
rioada anilor 1945-1946. Tran­ Uricani, a avut cel mai scă­ trecerea socialistă pe bazin.
găsim circumscripţie sanitară şi de un viitor luminos. zut număr de brigăzi sub
sportoarele S. K. R. 11 şi plan. In clişeu-. V e­
şi dispensar medical, încadra­ Acestea şi multe alte bine­ T P. l se bucură de aprecie­ dere generală a
rea unanimă a minerilor din în acest an. pe Ungă faptul localităţii U ri­
te fiecare cu personal medi­ faceri sînt fapte reale,, lucruri Uricani. că producţia ăe cărbune coc­ cani.
sificabil se va dubla faţă de
cal şi cu personal cu pre­ pe care cu toţii Ie trăim, le ve­ Pe zi ce trece, munca mi­ 1951, consumul ăe lemn va
nerilor devine mai uşoară, ajunge sub 32 m.c. pe mia
gătire medie sanitară; gă­ dem şi ne bucurăm de-opotri- mai spornică. de tone de cărbune.

sim aici un staţionar me­ vă de ele; sînt fapte şi lucruri Dacă in trecuhil nu prea In viitorul, apropiat, ex­
îndepărtat tăierea în abata­ ploatarea cărbunelui se va
dical cu aproape 30 de pa­ pe care le datorăm stalului jele minelor se făcea manual face prin abataje frontale,
cu tîrnăcopiU, azi, în toate cu o mare capacitate de pro­
turi şi personal corespunzător. nostru democrat-popular, parti­ minele din Valea Jiului, in­ ducţie. In planul de măsuri
clusiv in Uricani, tăierea se
La îndemina locuitorilor din o- dului nostru drag care ne con­ face mecanic. tehnico-organizatorice a ex­
ploatării este prevăzut ca în
raş există şi o farmacie bine duce cu fermitate pe drumul De asemenea, s-a mecani­ acest an locurile ăe muncă
zat în proporţie ăe 96 la să fie dotate cu puternice
aprovizionată. vieţii îmbelşugate, a socialis­ sută transportul în abataje, craţere şi haveze, ceea ce va
transportul subteran în pro­ permite îmbunătăţirea con­
Interesul cadrelor medicale mului şi a comunismului.- porţie ăe 95 la sută şi 100 siderabilă a calităţii cărbu­
la sută la suprafaţă. încăr­ nelui. in următoarele două
aceste blocuri, cu apartamente confortabile:, locuiesc carea mecanică se face în luni va intra în funcţie cu
Uricaniului nou. proporţie ăe 20 la sută. s-a capacitatea totală noul com­
introdus armarea metalică şi plex industrial, care va per­