Page 83 - 1961-02

Nr. S9í8’
Ne scriu secretari R id ic a r e a c u n o ş tin ţe lo r
ai orgariizafiiS.or de
Lucrai» cp consumuri
©pecISIce mici
Organizaţia noastră de partid,
desfăşurind o muncă susţinută
pentru îmbunătăţirea calităţii
producţiei, manifestă în ace­
laşi timp o mare preocupare
pentru reducerea consumurilor
specifice de materii prime în
scopul realizării de economii cît
mai mari peste plan.'
Comitetul sindicatului, îndru­
mat de biroul organizaţiei de
bază, a organizat întrecerea pe
profesii, avînd ca obiective
principale calitatea şi consumu­
rile specifice. In scopul îmbu­
nătăţirii calităţii şi a reducerii
consumurilor specifice a fost
organizat un concurs pentru
crearea de noi modele, concurs
la care participă numeroşi mun­
citei. Experienţa muncitorilor
fruntaşi care lucrează la croi
este larg popularizată de către
agitatori, gazeta de perete, con­
sfătuiri de producţie şi schim­
buri de experienţă.
Rezultatele obţinute de mun­
citorii noştri, confirmă că or­
ganizaţia noastră de partid s-a
orientat în mod just în rezol­
varea acestor probleme. In lu­
na trecută, de pildă, secţia ma-
rcchinărie nr. 1, unde se fac
poşete, a economisit 235,87
m.p. de policlorură de vinii
Tc&ai© secútale cu
îndeplim t şi d ep ăşii
Rentabilizarea întreprinderii
nu se poate asigura fără o creş­
tere continuă a producţiei şi
productivităţii muncii, fără îm­
bunătăţirea calităţii produselor
şi reducerea preţului de cost.
Avînd în atenţia sa aceste pro­
bleme. organizaţia noastră de
partid, prin grupele de partid,
organizaţiile sindicale şi mem­
brii de partid care au fost re­
partizaţi şi lucrează în fiecare
echipă şi la locurile cele măi
importante, a mobilizat între­
gul colectiv de muncitori la o
întrecere- susţinută, pentru ca
în fiecare secţie planul să fie
îndeplinit şi depăşit în fiecare
lună.
Munca politică dusă In rin-
ăurile muncitorilor, exemplul
înaintat al membrilor şi can­
didaţilor de partid a condus la
o largă mobilizare a maselor
în lupta pentru realizarea rit­
mică a planului de producţie,
îmbunătăţirea calităţii şi redu­
cerea preţului de cost. Datorită
muncii susţinute şi perseve­
rente, colectivul întreprinderii
noastre, a obţinut realizări fru­
moase. Toate secţiile sînt cu
planul îndeplinit şi depăşit, in
ramura extractivă planul de
producţie pe luna ianuarie, a
fost depăşit cu 20 la sută, în
ramura metalurgică cu 10 la
sută, în ramura poligrafică cu
8 la sută, în ramura lemn cu
d iaie-matu-zM om m (qâlâeazfi ô-il&f)
In regiunea noastră cele mai mari
pierderi la ovine sînt produse din cau­
za bolilor parazitare. Dintre bolile pa­
razitare la ovine, primul loc îl ocupă
distomatoza sau gâloeaza, atît prin
răspîndirea ei, cît şi prin pagubele e - .
•conqmice deosebit de importante pe
care le produce.
Dar distomatoza este păgubitoare nu
numai prin mortalitatea care o pro­
duce, ci şi prin scăderea producţiei de
carne, lapte şi lînă. Animalele bolnave
siăbesc foarte mult, producţia de-lap­
te este mică şi de slabă calitate, iar
lina este uscată şi se rupe uşor, ceea
ce face ca valoarea ei industrială să
fie foarte redusă. Făcînd socoteala pier­
derilor produse din cauza distomatozei,
ne putem da uşor seama de pagubele
mari pe care le aduce economiei na­
ţionale.
Distomatoza este mai frecventă la
oi, vite cornute mari şi capre. Ea e-
voluează deosebit de grav în special
la tineret. Boala este produsă de forma
adultă a unui parazit care are forma
unei frunzuliţe, lung de 2-3 ctn., lat
de 8 -1 2 mm. şi care trăieşte în ficatul
oilor. Ouăle produse de aceşti para­
ziţi frec în intestin, de unde sînt eli­
minate în mediu! exterior. Din aceste
ouă ies larve, care nu se pot dez­
volta decît pe un teren umed şi dacă
îri timp scurt găsesc un melc. de apă
dulce, în corpul cărora trebuie să in­
tre, pentru a nu fi distruse. După mai
multe .transformări şi după ieşirea lor
din corpul melcului, aceste larve se li­
pesc de firele de iarbă, de unde sînt
apoi înghiţite de animale, fie odată
bază
(p.c.v.), secţia mjarochinărie nr.
2, unde se fac serviete, a eco­
nomisit 58,39 m.p. de p.c.v., iar
secţia marochinărie nr. 3, unde
se fac mape şi cordoane a e-
conomisit 43,13 m.p. de p.c.v.
Economiile realizate prin re­
ducerea consumurilor specifice
la "materiile prime în luna ia­
nuarie, pe întreaga întreprin­
dere, se ridică la suma de
15.000 iei. In fruntea luptei
pentru îmbunătăţirea calităţii
şi micşorarea consumurilor spe­
cifice, se află membrii şi can­
didaţii de partid. Echipa din
care fac parte tov. Arthur Plau-
mer şi Dumitru Suciu a eco­
nomisit în luna trecută 36,61
m.p. de p.c.v., iar tov. loan Za-
harie 21,53 m.p. de p.c.v.
Muncitorii întreprinderii noa­
stre au ajuns să lucreze în
prezent cu consumuri specifice
mai mici deoît cele planifica­
te. Organizaţia noastră de par­
tid. va milita şi în viitor pen­
tru a se obţine noi realizări pe
linia îmbunătăţirii calităţii pro­
ducţiei şi a reducerii consumu­
lui specific.
IOAN VANTOVSCHÎ
secretarii! organizaţiei de bază
P.M.R. fabrica „Simion „Bărnu-
ţiu“ — Sebeş
17 la sută. iar la fabrica de
nasturi, şl piepteni cu 28 la
sută.
Planul producţiei globale pe
întreprindere a fost. realizat în
proporţie de 102 la sută. iar la
producţia marfă in proporţie de
108 la sută. Preţul de cost a
fost redus realizîndu-se 29.000
lei economii peste plan. în tre­
prinderea noastră a început să
lucreze rentabil din prima lună
a anului.
La obţinerea acestor succese
şi-au adus o contribuţie impor­
tantă membrii şi candidaţii de
partid, printre care se num.ără
tovarăşii Nicolae Stoica, iosif
Joc, LazăŢ Trimle, loan Port-
cJiih, Petru. Botanciu şi loan
Romoşan.
Şi în această lună munca se
desfăşoară în condiţium bune.
Sarcinile de plan se depăşesc zi
de zi. Sînt perspective ca în
ramura lemn planul să fie rea­
lizat cu 2-3 zile mai devreme.
Unele echipe lucrează deja in
contul lunii martie. Mobilizaţi
de organizaţia de partid, mun­
citorii întreprinderii noastre
desfăşoară o întrecere susţinu­
tă pentru a intimpina alegerile
de deputaţi cu noi succese în
muncă.
LADISLAU CSAPO
secretarul organizaţiei de bază
P.M.R. întreprinderea de indus­
trie locală „t Mai“ Deva
pjifim lupia Impáhioa
cu apa de băut, fie cu Iarba verde, tre-
cînd astfel în tubul digestiv al ani­
malelor, „gazda definitivă“, unde se
transformă în forma adultă şi produc
boala.
Deosebit de important pentru, preve­ larvare trebuie să treacă prin corpul u-
nirea şi combaterea acestei boli este nui melc, este normal ca să luptăm în
faptul că acest parazit, pentru a se acelaş timp şi contra factorilor care
putea dezvolta, trebuie să treacă nea­ favorizează dezvoltarea şi înmulţirea
părat şi prin corpul unui melc de apă acestor paraziţi, adică contra melcilor
dulce, pe care nu : poate găsidecîl de epă dulce a excesului de ulmidi-
în terenuri umede Sfătui medicului
şi mlăştinoase, E- veterinar
xistenţa dîst'omato-
zei este deci legată
de existenţa aces­
tor terenuri. »?SBBcăEăÎEsăăBaBg
La oi, .boala se manifestă în telul
următor: animalele slăbesc repede, o-
bosesc uşor şi rămîn în urma turmei.
Pofta de rnîncare scade, apare diareea
nlterniud cu coiistipaţia, iar mucoasele
devin palide. Se observă edemajierea
pleoapelor, -a regiunii submaxilare şi
toracice. In cele din urmă apar feno­
mene de stază, -ascită şi bronşite. In
cazuri de cahexie progresivă, se pro­
duce moartea animalului. Tratamentul
in distomatozjâ se tace adjministrînd oi­
lor bolnave capsule de distozan, pe
cale bucală.
[ueepînd din anul acesta, s-a pus în
practică un tratament, nou, adminis­
trând sub formă de injecţii un produs
al fabricii de medicamente, „Fiola“,
sub denumirea de distolin, cu rezulta­
te superioare distozanului.
Dar ori cit de eficace ar fi aceste Alba, Baloimir, Şibot, Aurel Viaicu,
profesionale la nivelai
c e r in ţe lo r
A nul acesta, la G .A .S. G a l-
da de Jos sint orm m -
zate cinci cercuri a g ro zo o teh ­
nice de m asă, la care p a rtici­
pă 66 de cursanţi.
Biroul organ izaţiei de bază
şi conducerea gospodăriei au
luat toate m ăsu rile ca cele
cinci cercuri să-şi desfăşoare
a ctivita te a in bune condi-
ţiuni. A fost sta b ilit un plan
te m a tic p en tru fiecare cerc in
parte, cu n u m ăru l de lecţii
care trebuie pre-
date şi apţi- 1"""'
caţiile practice I n v ă ţă m îlliu l
ce se vor face
La conducerea
acestor cercuri a .'g F O Z O O lV elm iC
_g «
au fost atraşi Ca© lîfic&S&ÎL
cei m a i b u n i in-
gineri şi m aiştri din g o sp o d ă ­ folosirea sem in ţelor de m are
rie.
In b a za p lan u lu i te m a tic , la
cercul zooteh n ic pen tru îngri- a sem en ea şi a su pra im p o rta n ­
jitori-m u lgători, din 14 lecţii ţei ce o are respectarea epocii i
planificate au fost predate optim e de însăm înţare.
<! p î n ă a c u m 10, f i e c a r e d i n a -
cest ea fiind în soţite de apli-
l ca ţii p ra c tic e. L ecţiile sîn t în
< aşa fel în tocm ite şi expuse, in­
cit să fie în ţelese de către strîn s le g a te de a ctivita te a <
cursanţi. D e pildă, la lecţia practică, lecţiile teoretice sin t <
„F urajarea vacilor g estante şi urm ărite cu
neg e sta n te“, predată de tehn i­ cursanţi.
ciană M argareta Berceanu,
cursanţii au luat cunoştinţă <
despre adm in istrarea raţiona- >
lă a furajelor du pă un pro- )
g ra m bin e stabilit,'' d esp re im - }
p o rta n ţa p lim b ă rilo r în aer li- ţ
b e r a v a c i l o r g e s t a n t e şi. n e - ţ
g esta n te, d esp re felul cum ;
p o a te fi stim u la tă p ro d u cţia ,
de lapte a acestora.
In ca d ru l a p lica ţiilo r p ra c - )
tice, făcute cu cursan ţii la '
g rajdu ri, au fost lu ate ca e-
> x e m p le v a c ile d in lo tu rile in-
> grijitorilor-m ulgători S im ion
; Cliirilă şi V asile B îrlea care
l au obţin u t p ro d u cţii de 4.000
şi chiar 5.000 litri lapte ana- )
a l. ;\
Lucrătorii gospodăriei agri- (
cole de stat din G alda de lo s,
în c a d ra ţi in cele cin ci fo rm e
ale în văfăm in tu lui a g ro zo o ­
tehnic de m asă, se străduiesc
să-şi însuşească cit m ai m ulte
cu n oştin ţe pentru ca, aplicîn-
d u -le in p ra c tic ă , fieca re in
sectoru l lui d e a c tivita te să
realizeze producţii sporite, să-
şi a d u c ă în felul a c e sta c o n ­
tribu ţia la în tărirea eco n o m i­
că a u n ită ţii lor.
C olectiviştii din G alda de
Jos s-au con vin s din p ro ­
prie ex p erien ţă c ă n u m a i cu-
n o scîn d bin e cum. treb u ie lu ­
crat păm în tu l pot să obţină }
recolte bogate. A stfel se ex- ;
iratalmente, ele nu pot rezolva singure
problejma distomatozei. Cunoscînd cic­
lul evolutiv şi condiţiile de dezvoltare,
a parazitului care produce distomato­
za, adică faptul că uns din formele lui
laie de pe păşuni.
Măsura c.ea mai
eficace pentru dis­
trugerea melcilor—
a gazdelor inter­
mediare — este drenarea terenurilor
cu prea multă apă, prin executarea u-
nor lucrări de îmbunătăţiri funciare ca:
desecări, canalizări, îndiguiri, etc. Prin
aceste lucrări, pe de o parte se creează
condiţiuni nefavorabile pentru -dezvol­
tarea melcilor, ceea ce constituie un
mijloc eficace in. combaterea distoma-
tezei, iar pe de altă parte se realizează
şi ameliorarea păşunilor respective.
In ultimii ani, în regiunea noastră
şi în special în raioanele !AH33 şi O-
răştie, s-a u . executat lucrări importan­
te de desecare a păşunilor, în vede­
rea combaterii distomatozei şi a îmbu­
nătăţirii păşunilor. Astfel, în raionul
Alba au fost asanate păşuni cu o su­
prafaţă de peste 900 ha., iar în raionul
Orăştie peste 400 ha. Rezultatele au
fost din cele mai bune. Dacă înainte
de asanarea păşunilor localităţi ca
Şard, Miceşti, Teiuş; Galda din raionul
DRUMUL SOCIALISMULUI
VAAAAAAAAf
p l i c ă f a p t u l c ă in rc.ariddrrunlt rc.ep.rr-- };>
cului agrotehnic., co n d u s d e *
inginerul A lexandru Suehov
s-au înscris 30 de colectivişti.
P rintre cei m ai activi se d o ­
v e d e s c a fi c o l e c t i v i ş t i i ; P a r- .
tenie M unteanu, P am fil U drea /
şi A nica G liga.
R ecent, la acest cerc a fost >
predată lecţia a X - a : „Pre- >
gătirea cam paniei de prim ă- •
¦ vară“ care a fost <
a sc u lta tă cu ?
m u ltă atenţie de ş
_ ,,
către colec- <
tw işti. In lecţie, \
p rin tre altele,')
s-a arătat im por­
tan ta ce o are
produ ctivitate, curăţirea şi .
tra ta rea lor, in sistîn du -se d e >
La predare, lectorul foioseş- ^
te planşe, m ostre de soiuri,
în grăşăm inte şi snopi de pro- L
bă reţinuţi din culturile de <
grîu ale anului 1960. Fiind '<
interes de către
S. CERBU
.ie«.; ;
Odată cu cei mari, la clu­
bul „Siderurgistul" din Hu­
nedoara, găsesc îndeletniciri
utile şi plăcute şi copiii.
Mulţi dintre ei pot fi întîl-
niţi la cercul de balet unde
se deprind cu tainele artei
coregrafice.
Geoaglu, din raionul Orăştie erau ma­
siv infestate de distornatozâ, fapt care
i provocat pierderi ce ş-au ridicat în
unele turme la peste 50 la sută din
efectiv, periciitînd astfel creşterea ovi­
nelor, după executarea lucrărilor de a-
sanare pe păşuni, tratarea lor cu sul­
fat de cupru şi aplicarea în continuare
n tratamentelor medicamentoase, aces­
te localităţi au scăpat de distornatozâ,
cazurile de îmbolnăviri şi de mortali­
tăţi fiind acum cu totul excepţionale.
Rezultă din cele arătate că pentru
prevenirea şi combaterea distomatozei
trebuie să aplicăm un complex întreg
de măsuri. Tratamentele medicamen-
toase, fără asanarea păşunilor, nu vor
da rezultatele scontate. Ghiar dacă
vom aplica mai multe tratamente pe
an contra distomatozei, nu vom putea
asigura salvarea oilor dacă ele continuă
să păşuneze pe terenuri masiv infesta­
te avînd astfel posibilitatea să înghită
aantităţi masive de paraziţi.
Generalizînd insă metoda ştiinţifică
de combaterea distomatozei — aşa cum
s-a procedat în raionul Alba şi Orăş­
tie, — de a distruge parazitul adult din
organismul animalelor prin tratamen­
te medicamentoase şi de a împiedică
in acelaşi timp dezvoltarea şi înmul-'
ţirea- lui în mediul exterior, prin nsa-'
narea păşunilor, avem toată siguranţa
că vom reduce în mod simţitor pagu­
bele economice produse de această
boală,
Dr. SUCIU CAM!!.
medic veterinar
Cărţi noi
LITERATURA POLITICA
FR. ENGELS : Despre mate­
rialismul istoric, ediţia a 111-a.
32 pag. — 0,40 lei
Ed. politică
*** împotriva falsificatorilor
istoriei celui de al doilea răz­
boi mondial (Culegere de arti­
cole). Prezenta lucrare a fost
întocmită de colonel P. M. Be-
reveanko şi Lt. colonel A. A.
Gurov.
358 pag. — 7,50 lei.
Ed. militară
\ *** Statutul Uniunii Tinere­
tului Muncitor din Republica
Populară Romînă (format mic).
64 pag. — 0,25 lei.
Ed. tineretului
( Programe a rtistice la club
< In fiecare zi, la clubul muncito­
$ resc din Vulcan se organizează di­
Angajamentul a fost depăşit
“ Colectivul de muncă de la 1, F. să predea oţelarilor hunedoreni
Fiecare om, prom otor
al noului!
(Urmare din pag. l-a)
nue a productivităţii muncii pe baza zarea unor indici cît mai înalţi d®
introducerii tehnicii avansate. Urinînd utilizare a maşinilor şi agregatelor.^,.
această cale inginerii, tehnicienii şi -------- ---------------
maiştrii de la U. M, Cugir şi-au
propus să rezolve în anul 1961
o serie de probleme menite să
conducă Ia creşterea considerabila
a nivelului tehnic al producţiei. Prin­
tre obiectivele mai importante prevă­
zute în planul lor de muncă se numără :
studierea, experimentarea şi aplicarea
mecanizării Ia operaţiile de gâurire a
plăcii maşinii de cusut „Ileana“, stu­
dierea şi elaborarea tehnologiei de fa­
bricaţie pentru tipizarea ştanţelor ş>
matriţelor, studierea şi aplicarea me­
todei de călire superficială a glisiere-
lor la maşinile unelte, mecanizarea
integrală a lucrărilor de turnătorie,
studierea şi elaborarea unei tehnologi*
de reparare a utilajelor cu instalaţii
electrice complexe etc. De asemenea,
pentru a contribui la îmbogăţirea ni­
velului de cunoştinţe profesionale a
muncitorilor, şi-au propus ţinerea de
conferinţe pe teme tehnice, strîns le­
gate de nevoile producţiei c a : „Uti­
lizarea raţională a purtătorilor de e-
nergie“,- „Alecariizarea şi automatiza­
rea în uzina noastră“, „Cauzele apa1
riţiei rebutului şi măsuri pentru înlă­
turarea Iui“ ş.a.m.d.
Cu ocazia recentei sesiuni s-au sta­
bilit şi criteriile întrecerii socialiste
pe profesii, care cuprinde întreaga
masă de tehnicieni, ingineri şi maiş­
tri din uzină. Pe lingă realizarea pla­
nului de producţie Ia toţi , indicii ş'
realizarea unei economii personale de
tO.OOO lei (prevăzută în chemarea in­
ginerilor, tehnicienilor şi maiştrilor,
sectorului maşini de. cusut), printre
obiectivele întrecerii se prevede şi a-
"HO 3
Arborii cotiţi sînt
piese ile mare pre-
cizie a industriei re
construcţii de ma­
şini grele destina­
te motoarelor Die­
sel. Eie sint exe­
cutate în întreprin­
derea „Karl Lieb­
knecht“ din Mag.
deburg (R.D.G.).
Pentru educarea candidaţilor de partid
Pregătirea politică şi educarea zează periodic conierinţe şi expu­
candidaţilor de partid constituie u- neri cu caracter educativ.
na din preocupările principale ale Recent, tov, Drucker Adolf, direc­
organizaţiilor de partid de la uzi­ torul uzinei, a vorbit candidaţilor
na „Victoria«-GăIan. In acest sens, de partid despre lupta neînfricată şi
pe lingă iaptul că s-au luat din plină de eroism a comuniştilor în
timp măsurile pentru cuprinderea anii ilegalităţii.
candidaţilor de partid în . învăţă- GH. PĂDUREŢ,
mîntul politic, cu aceştia se organi­
profesor
can au prezentat programe şi la Ani-
noasa şi Iscroni, bucurîndu-se de
ferite activităţi cultural-educative. Pe aprecierea unanimă a spectatorilor, c
rînd îşi aduc aportul brigăzile ar­
tistice de agitaţie de ia Uzina elec­ Pentru o bună interpretare sînt a. ^
trică, Termocentrala Paroşeni, cele preciaţi mai ales artiştii amatori ^
ale corpului didactic şi clubului. Mircea Burduhosu, Sultana Nica
loan Ancuţa şi soţii Cazacii.
Brigăzile artistice de agitaţie ale
Uzinei eleclrice şi clubului din Vul­ N. ROVF.NT 1
maistru electrician
De la vorbe la fapte
La întîlnirea alegătorilor din sa- între Cărpiniş şi Chimindia. pentru ^
tele Chimindia şi Bampotoc cu mun­ a-1 repara. Pînă Ia amiază, s-au
citorul pietrar Vichente Pitaru, can­ transportat şi aşternut circa 90 mc
didat de deputat în sfatul popular de piatră.
raional, printre altele s-a făcut şi
propunerea privind repararea drumu­ In fruntea acţiunilor s-au situai
rilor comunale. tovarăşii Francisc Hoban, Bertelon
Hoban, Nicolae Benţa, Alexandru
Au trecut doar cîteva zile de la Hocman, Nicolae Bogdan şi alţii.
întîlnire şi, duminică - dimineaţa,
peste 200 de colectivişti din cele TRAI AN CRIN AN
două sate, au ieşit pe drumul Roşiei,
secretar al Sfatului popular
raional llia
C onstruiesc un grajd
Prin grija consiliului de conduce­ Şi-au adus aportul în mod deo­
re al gospodăriei colective din Ghe- sebit brigăzile conduse de loachim
lar au început lucrările de con­ Costescu şi Vasile Toma.
strucţie a unui grajd. Pînă în pre­
zent, 41 de colectivişti au muncit PAVEL BLAGA
voluntar la cioplitul şi aranjatul
materialului lemnos necesar con­ dirigintele oficiului P.T.T.R.
strucţiei. Ghelar
Orăştie s-a angajat ca în anul 1961 90.000 kg. fier vechi.
Desfăşurînd larg acţiunile de
muncă patriotică, colectivul de a-
ici a reuşit ca pînă la 15 februarie
să colecteze şi să predea 110.300
kg. fier vechi.
Printre cei care au contribuit în
mod deosebit la obţinerea acestui re­
zultat, sînt tovarăşii loan Buduc,
plioarea metodelor înaintate de mun­ loan Bonta şi inginerul Remus Mo-
că, introducerea tehnicii noi şi reali­ goşan.
In?. TRAIAN IACOB
¦'= = -• -T)
BihPROGRAMUL BE
m gm m
25 FEBRUARIE 1901
PRpGRAMUL I : 6,10 Muzică popu­ minor pentru vioară şi orchestră de
lară romînească ; 6,30 Emisiunea pen­ Haciaturian.
tru s a te : Din realizările cercetătorilor
ştiinţifici de la staţiunea experimen­ PROGRAMUL II : 14,08 Piese de
tală Gîmpia Turzii; 7,30 Sfatul me­ Ghopiri; 14,30 Formaţii romîneşti de
dicului : Nervozitatea la copii ; 8,00 muzică uşoară ; 16,19 Concert simfonic;
Din presa de astăzi; 9,25 Muzică u- 16.30 Cînţece de alegeri; 17,00 Atuzică
şoară ; 11,03 AAuzică romînească de ca­ populară din R. P. Ungară ; 17,30 Cro­
meră ; 11,50 Concert de estradă ; 13,05 nica electorală; 18,05 Vremi să ştiu
Fragmente din opera „Io'.antha“ de (refuare); 18,25 Muzică de d a n s ;
Geaikovski; 15,10 Muzică uşoară so­ 19.30 Pe teme internaţionale; 20,20
vietică; 16,15 Vorbeşte Moscova!; Noapte bună, copii: „Cei trei prieteni“,
17,30 Roza vintunlor; 18,00 Muzică poveste populară ru să ; 20,30 AAnzică
populară romînească; 19,05 Scrisori din opere; 21,10 Muzică populară ru­
din ţară; 21,15 Album artistic; 22,30 să; 21,35 Muzică de dans; 22.30 So­
Muzică de dans; 23,15 Concertul in re nata pentru pian în sol miunr de Cle­
menţi ; 23,15 Muzică de dans.
i
25 FEBRUARIE 1961
DEVA : Confidentul doamne­ frunzele : T E I U Ş : Zafra ;
lor : ALBA IULIA : Hanul din
Speşsart ; Eugenie Grandet ; ZLATNA : Lanţul: AFOLDHL
ORĂŞTIE: Soldaţi fără unifor­
DE SUS: Oameni sau mnjurt.
------ an ----------
mă ; Datorie de prietene ;
BRAD : Departe de patrie :
HUNEDOARA: Rosemarie: HA­ PENTRU 24 ORE
ŢEG : Portul fără apă : ILIA :
Copiii minune ; PETROŞANI : Vreme relativ călduroasă cu cerul
Şapte mirese pentru şapte mai mult noros. Temperatura staţio­
fraţi ; Ultimul viraj ; SI- nară va ii cuprinsă ziua intre 5 şi 10
MERIA : Darclée; LONEA: grade iar noaptea între 2 şi minus 2
grade. Vînt potrivit cu intensificări lo­
Mamelucul ; S EB E ş • Cad cale din sectorul sud-est. Ceaţă locală.