Page 84 - 1961-02
P. 84
pag. 4 D R U M U L SO C IALISM U LU I Nr. 1918
Popoarele continuă sa condamne jultimale slira. • j u i i i elmsllr i. • xU X uţtale ş& gL •-HÜiiruelg ş t i
mîrşavele asasinate din Congo
© MEW YORK 23 (Agerpres). cipanţii la miting. „Asasinarea ® DJAKARTA 23 (Agerpres).
După cum transmite.corespon lui Lumumba este incă un epi La 23 februarie, la Djakarta
dentul agenţiei UPI, un grup de sod trist in lupta maselor asu a avut toc un mare miting de
studenţi africani care studiază prite împotriva imperialismului“. protest împotriva asasinării pri
la Institutul tehnologic de la © f r a n k f u r t PE MAIN mului ministru al Congoului,
Massachusetts la universităţile 23 (Agerpres). Patrice Lumumba. După cum încheierea lucrărilor Consfătuirii
Harvard şi Boston au organizat In pofida interdicţiei autorită transmite corespondentul agen C e rcu rile de afaceri japoneze cer extinderea
la 21 februarie la Boston o de ţilor locale, in oraşul vest-ger- ţiei Reuter, participanţii la mi fruntaşilor din agricultura zonei com erfului cu fă rile socialiste
monstraţie de protest împotriva man Frankfurt pe Main a avut ting în rezoluţia adoptată au
asasinării primului ministru al loc o mare demonstraţie de pro chemat guvernul Indoneziei să centrale a K. S . F . S . R . TOKIO 23 (Agerpres). — ai lumii de afaceri care au a-
Congoului, Patrice Lumumba. test împotriva asasinării primu revizuiască problema cu privire După cum anunţă Ministerul vertizat asupra caracterului
Demonstranţii purtau pancarde lui ministru al Republicii Congo, la relaţiile diplomatice cu Bel MOSCOVA 23 (Agerpres). — La şedinţa de închidere a Finanţelor şi Banca de Stat a dăunător al orientării unilate
pe care scria : Puterile occiden Patrice Lumumba. Demonstraţia gia şi să stabilească controlul TASS transmite : La 23 februa rostit o a.mplă cuvîntare pri Japoniei, balanţa de plăţi a co- rale a Japoniei spre piaţa ame
tale poartă răspunderea morţii — la care au participat studenţi asupra bunurilor belgiene din rie s-au încheiat la Kremlin mul secretar al C.C. al P.C.U.S., merţului exterior ai Japoniei s-a ricană.
lui Lumumba“. africani, francezi, englezi, ame Indonezia. lucrările Consfătuirii fruntaşi preşedintele Consiliului de Mi încheiat pe luna ianuarie a.c.
ricani, italieni, turci şi indieni lor din agricultura zonei cen niştri a) U.R.S.S., N. S. Hruş- cu un deficit uriaş : 90 milioa Exprimîndu-şi neliniştea pro
Participanţii la demonstraţie de la universitatea clin această ? trale a R.S.F.S.R. Cei aproxi ciov. fundă în legătură cu dependen
au trecut prin ţaţa consulatelor localitate — s-a desfăşurat sub mativ 2.000 de delegaţi la Con ne' de dolari. Acesta este cel ţa economiei Japoniei de piaţa
francez si englez. lozincile : „Libertate Africii !“, SAN JOSE 23 (Agerpres). sfătuire, au discutat cele mai Participanţii Ia Consfătuire americană, fapt care aduce pre
„Jos colonialiştii belgieni !“, Poporul costarican sărbătoreşte între importante probleme ale avîn- au adoptat un Apel către toţi mai mare deficit al balanţei de judicii comerţului acestei ţări.
© MONTEVIDEO 23 (Ager „Trăiască Gizenga !“. tului continuu al agriculturii şi lucrătorii din agricultura zonei cercurile de afaceri japoneze
21) şi 27 februarie „Săptămîna luptei fără cernoziom. A fost adoptat plăţi a ţării după anul 1957. cer să fie extins comerţul cu
pres). © DELHI 23 (Agerpres). împotriva colonialismului“ prin mitin ţările socialiste.
In capitala Uruguayului a a- Ziarul „Daily Times" în arti S-au adeverit cele mai sumbre
guri de masă care au Ioc în întreaga
vut loc un mare miting de pro temeri ale reprezentanţilor lucizi
test împotriva asasinării lui Pa ţară. La San José a avut loc un mare
miting în cadrul căruia cetăţeni de cele
trice Lumumba, la care au par colul intitulat „O crimă îngrozi mai diferite convingeri politice au con zootehniei în colhozurile şi sov de asemenea textul unei scri
ticipat reprezentanţi a diferite toare“ condamnă cu minie asa damnat asasinarea Iui Lumumba şi a hozurile zonei centrale a Ru sori de salut adresate Comite Critici ia adresa Comisiei pentru
partifle politice, deputaţi în sinarea lui Patrice Lumumba, tovarăşilor Iui de luptă. siei, tului Central af P.C.U.S. cercetarea activităţii antiamericane
parlament, lideri sindicali, mun unul din cei mai mari patrioţi
citori, oameni de diferite convin africani. Ziarul subliniază că Participanţii la miting au cinstit de
asemenea, memoria lui Cesar Augusto
geri politice. Organizaţia Naţiunilor Unite, in Sandino, erou al poporului din Nica D ed arafia Com ifeflyfd englez penfry NEW YORK 23 (Agerpres). Camerei Reprezentanţilor (de
„Colonialismul nu a adus nici întregime, şi secretarul ei gene ragua, asasinat în mod mişelesc de Camera Reprezentanţilor a mocrat din statul Californiaj,
ral, în special, nu se pot eschi dictatorul Somoza la ordinul imperia a p ă ra re a păcSS Congresului S.U.A. examinează a recomandat să se reducă cu
civilizaţie, nici cultură pentru va de răspundere pentru crime liştilor străini. in prezent problema statutului 80 la sută alocările Comisiei
Congo. El a adus acestei ţări le săvirşite in Congo de colonia LONDRA 23 (Agerpres). — bleme a bazelor militare din Comisiei pentru cercetarea acti pentru cercetarea activităţii an
cea mai necruţătoare exploatare lişti. La locul mitingului se afla un mare La Londra a fost dată publici Anglia şi din alte ţări, Comite vităţii antiamericane care, după tiamericane. El a subliniat că in
şi mizerie“ — au declart parti tablou al lui Sandipo şi lozinci pe care tăţii declaraţia Comitetului en tul englez pentru apărarea pă cum se ştie, in ultimele două de ultimii doi ani comisia a cheltuit
scria : „Sandino şi Lumumba, eroi ai glez pentru apărarea păcii în cii declară: „Poporul ţării noas cenii a persecutat pe fruntaşii peste 800.000 dolari şi că „aces
Declaraţia miniştrilor de luptei antiimperialiste, au unit Ame care se spune: „in Anglia nu tre aşteaptă astăzi o altă po progresişti clin ţară şi a creat te fonduri au fost cheltuite de
rica Latină şi Africa în tupta lor pentru trebuie să se construiască nicio- litică, politica Înţelegerii in o atmosferă a războiului rece. fapt pentru a ştirbi drepturile
Externe africani întruniţi eliberarea popoarelor". Comisia administrativă a ca cetăţenilor noştri“.
Participanţii la miting au chemat
Accra poporul costarican să se pronunţe cu dată o bază pentru rachete problema dezarmării în condi merei reprezentanţilor discută Campania in favoarea desfiin
hotărîre împotriva oricărui amestec at „Polaris“. Strategia nucleară ţiile inspecţiei şi controlului cu in prezent dacă este cazul să re ţării Comisiei pentru cercetarea
ACCRA 23 (Agerpres). — !n Congo. Miniştrii de Externe ai imperialiştilor în treburile inlerne ale ameninţă lumea cu o catastro venit. Numai această politică comande Congresului să aprobe activităţii antiamericane s-a in
comunicatul dat publicităţii de celor şase ţări africane subli altor popoare şi să ceară eliberarea fă“. poate oferi securitate popoare alocaţiile mari cerute de Comi tensificat considerabil in ultimele
participanţii la conferinţa mi niază că ajutorul acordat de tuturor popoarelor care se mai află în lor din întreaga lume“. sia pentru cercetarea activităţii luni. Numeroase organizaţii au
niştrilor de Externe ai ţărilor O.N.U. Congoului trebuie să se prezent sub jugul colonialiştilor. Cerînd revizuirea întregii pro antiamericane in vederea înfăp adoptat rezoluţii care cer Ca
care au hiat parte la Conferin bazeze pe o cerere in acest sens tuirii scopurilor ei reacţionare. merei Reprezentanţilor să des
ţa de la Casablanca (Ghana, adresată de guvernul centrai © nouă m anevră a elem entelor fiinţeze această instituţie inchi
Guineea, R.A.U., Maroc, Mali congolez condus de Gizenga. Luînd cuvintul in cadrul Co zitorială. La începutul lunii le-
şi Guvernul Provizoriu al Re de d re a p ta din partidul lab u rist misiei administrative, Wiliam bruarie cîteva sute de fruntaşi
publicii Algeria), este condam Măsurile propuse de miniştrii Ryan, membru a! Camerei Re ai vieţii publice, intre care cu
nată asasinarea bestială a lui de Externe întruniţi la Acera LONDRA 23 (Agerpres). — l|ASS se afirmă că Anglia trebuie să-şi în lui englez. Astfel, Comitetul executiv noscuţi scriitori, lucrători în do
Lumumba şi a celorlalţi patrioţi prevăd, de asemenea, oprirea transmite : tărească puterea militară. „Acest lucru al Partidului laburist a aprobat noua prezentanţilor (democrat din sta meniul ştiinţific, lideri sindicali
completă şi imediată a oricărei înseamnă, se spune in declaraţie, că declaraţie cu o majoritate de numai tul New York) a cerut să nu se etc., au publicat in ziarul „New
congolezi. Miniştrii reafirmă că mobilizări în toate regiunile Consiliul general al Congresului Sin Anglia trebuie să râminâ mejmbră a 1fi voturi faţă de !0 contra. Comenta acorde Comisiei pentru cerceta York Times“ o declaraţie ampla
recunosc drept unic guvernul Congoului, expulzarea imediată dicatelor britanice şi Cofnitetul execu N.A.T.O.**. torii politici sint de părere că nou! rea activităţii antiamericane nici
lega! al Republicii Congo, gu a tuturor belgienilor şi a tutu tiv al Partidului laburist au aprobat un fel de fonduri. El a declarat in care se arată că Comisia pen
vernul condus de Antoine Gi ror străinilor din formaţiunile
zenga, subliniind că ţările lor militare şi paramilitare care nu că această comisie a încălcat tru cercetarea activităţii anfia-
acordă întreaga încredere aces aparţin O.N.U., neutralizarea drepturile democratice ale mar
tui guvern. Miniştrii cheamă şi dezarmarea tuturor militari torilor pe care i-a chemat pentru
toate ţările să recunoască acest lor şi paramilitarilor clin forţele
guvern şi să facă schimb de care nu aparţin O.N.U., elimi noul proiect de declaraţie a Partidului Trădînd interesele naţionale aie ţării, proiect de declaraţie cu privire la po interogatoriu şi că ea nu slujeşte rnericane a devenit „un organ de
misiuni diplomatice cu el. Con narea intervenţiei străine sub
ferinţa cheamă toate ţările iu toate formele ei (aprovizionare, laburist cu privire la politica în dome conducerea de dreapta îşi exprimă pă litica în domeniul apărării nu va con unor ţeluri legislative utile. represalii“ şi constituie o piedi
bitoare de pace şi popoarele din
întreaga lume să condamne a- armament, personal sau fon niul apărării. Acest document reprezin rerea că „în calitate de membru loial tribui nici pe departe la unirea rîndu James Roosevelt, membru al că pe calea asigurării păcii.
sasinarea mişelească a lui I.u- duri), cu excepţia celei a O.N.U.,
mumha şi să ceară eliberarea controlul şi inspecţia societăţi tă o încercare a conducerii de dreapta al N.A.T.O., Anglia nu poate obiecta riior Partidului laburist, după cuim scon
imediată şi necondiţionată a tu lor străine şi a băncilor comer
turor prizonierilor politici din în frunte cu Gaitskell de a-şi restabili în principiu împotriva creării de baze tează liderii de dreapta, ci va provoca New York Herald Tribune:
ciale. prestigiul în rîndul membrilor parti Sie aliaţilor pe teritoriul său“. Cerînd aceeaşi opoziţie ca şi politica anterioa
Congo. Miniştrii de Externe întruniţi dului prestigiu care a fost puternic în vorbe interzicerea armei nucleare, ră respinsă la Scarborough. Se relevă „Poporulportughez îndură astăzi
In declaraţie se spune că zdruncinat după conferinţa partidului autorii declaraţiei pledează de fapt de asemenea că noua declaraţie este
la Acera recomandă, de aseme de ta Scarborough, unde politica lideri pentru menţinerea arimei nucleare. apreciată ca o nouă manevră a ele cea mai neagră mizerie“
participanţii ia conferinţă au a- nea, constituirea unei comisii lor laburişti de renunţare la principiile mentelor de dreapta urmărind să im-
îlat cu oroare despre punerea neutre care să alcătuiască un socialiste a primit o puternică ripostă. Este semnificativ că conducerii de ''pună mişcării laburiste o politică lip LISABONA 23 (Agerpres). Portugalia, autorul scrie că vizi-
în aplicare a unui program săl raport asupra evenimentelor pe dreapia i-a fost dificil obţinerea apro sită de popularitate. Corespondentul din Lisabona tind această ţară poţi constata
batec de asasinate în Congo. trecute în Congo de la procla Consiliul general al Congresului sin bării acestui document care nu cores al ziarului american „New York că „libertatea întrunirilor şi a
Acest plan barbar întocmit de marea independenţei şi pînă la dicatelor britanice şi Comitetul execu punde adevăratelor interese ale poporu Herald Tribune“ a publicat un presei a dispărut cu desăvirşire.
imperialişti şi agenţii for ur asasinarea lui Lumumba, raport tiv al Partidului laburist, nevoite să articol in care se face o amplă Cine vrea să se folosească de
măreşte asasinarea tuturor ţină seamă de starea de spirit a mi R. Casasola a hotărît să părăsească trecere în revistă a situaţiei re libertatea cuvintului trebuie să
membrilor parlamentului favo care va permite stabilirea res lioanelor dc englezi, recunosc în pro partidul laburist gimului dictatorial al lui Sala- se aştepte la cumplite neplăceri
rabili lui Lumumba, pentru ca ponsabilităţilor în legătură cu iectul lor de declaraţie că „în prezent zar. din partea politiei secrete a lui
apoi să fie convocat ceea ce a uciderea primului ministru con au apărut şanse reale de împiedicare LONDRA 23 (Agerpres). — In scrisoarea adresată lui Salazar“.
mai rămas din parlament, asi- golez şi judecarea celor vino a catastrofei unui război general". Cunoscutul activist sindical R- AAorgan Phillips, secretar gene Corespondentul menţionează
gurindu-se astfel o majoritate vaţi. eliberarea tuturor prizo că „dictatura arhiconservatoare In continuare corespondentul
nierilor politici, convocarea par- Aceleaşi considerente explică şi fap a primului ministru Salazar, în ziarului „New York Herald Tri
automată favorabilă slugilor im lamcntului şi evacuarea din Con
go a tuturor diplomaţilor, mi tul că declaraţia cere să se ducă tra
perialiştilor. siunilor şi reprezentantelor
Participanţii Ia conferinţă re tative pentru dezarmare, cu participa Casasola, fost membru al Co ral al Partidului Laburist, Ca ultimii ani aliat de nădejde al bune“ arată că „poporul portu
străine.
rea statelor neutre, un acord cu pri mitetului naţional executiv al sasola scrie că nu este de acord S.U.A., trece printr-o perioadă ghez îndură astăzi cea mai nea
vire la interzicerea experienţelor cu Partidului laburist a declarat că cu acţiunile conducerii acestui de criză după evenimentele care gră mizerie sub crunta dictatură
arma nucleară, crearea în Europa cen rupe orice legătură cu acest par partid. In prezent liderii Par- j au avut loc pe transatlanticul a lui Salazar avînd un nivel de
trală a unei zone denticlearizate, pri tid şi intră în rîndurile Parti „Santa Maria“ şi mai ales după trai atît de scăzut incit în afară
mirea R.P. Chineze în O.N.U. etc. dului Comunist din Marea Bri- tidului laburist, se spune în agravarea situaţiei în posesiunile de Spania nu poale fi intilnit in
tanie. nici o altă ţară din Europa occi
Dar, ca şi în declaraţia anterioară, scrisoare, au renunţat la o po sale din Africa“. dentală".
litică socialistă, combativă. Analizînd situaţia internă din
comandă un ansamblu de mă
suri pentru prevenirea războiu
lui civil în Congo. Printre aces S. U. A. !N „LUMEA LIBERA“ modificarea planului guvernamental şi
te măsuri se numără reconsti NEW YORK 23 (Agerpres). anularea impozitelor percepute de la
tuirea pe baze noi si întărirea Agenţiile de presă americane anunţă ofensivă împotriva capitalului gospodăriile ţărăneşti.
comandamentului şi a forţelor că în ciuda presiunilor de tot felul e-
O.N.IJ. în Congo cu scopul de xercitate de administraţiile celor şase Acţiuni ale ţăranilor au avut loc de
asemenea in .Sicilia, Sardinia şi în alte
a se constitui un comandament societăţi americane de aviaţie, cei 3.500 legiuni ale Italiei.
african care să-şi asume întrea de grevişti sînt hotărîţi să nu se în vor vota pentru. „Această grevă, arată rezoluţie în care cer guvernului şi par tori. Greva a fost declarată în peste 3.000 de muncitori de la Porto Rico
ga responsabilitate centru men toarcă la lucru pinâ cind cererile loi agenţia in încheiere, a provocat socie lamentului să majoreze salariile. urma unui conflict cu patronii o uzină din apropiere de Liver-
ţinerea ordinei si legalităţii în nu vor fi satlstăcute. tăţilor cele mai mari pierderi survenite în ce priveşte retribuirea mun pool a societăţii „Dunlop Rub SAN JUAN 23 (Agerpres). —
pînă acum în urina unei astfel de gre A nglia cii. ber Company", declarată în Agenţiile de presă relatează că
Viaţa aîior patrioţi Numărul salariaţilor concediaţi de ve«. semn de protest împotriva încăl muncitorii de la fabrica de za
cele şase societăţi, ca măsură de re LONDRA 23 (Agerpres). — Aproximativ 2.000 de munci cării condiţiilor de retribuire a hăr „Central Cortada“ din o-
congolezi este în presalii împotriva greviştilor, întrece Japonia Greva minerilor din bazinul car tori dc la o fabrică de bicicle muncii de către administraţie. raşul Santa Isabel (Porto-Rico),
prim ejdie după cum arată agenţia UPI, cifra de bonifer Yorkshire ia o tot mai te a societăţii „British Cicle care la 15 februarie au declarat
100.000. Totodată administraţiile socie TOKIO 23 (Agerpres). — TASS mare amploare. La 22 februarie Corporation“ au declarat gre In semn de solidaritate cu a- grevă în semn de protest îm
NEW YORK 23 (Agerpres). tăţilor au declarai că îşi retrag pro .‘•ansinite : au încetat lucrul minerii de la vă în semn dc protest împotri ceşti grevişti au încetat lucrul potriva refuzului conducerii fa
— Din raportul reprezentantului misiunile făcute greviştilor referitoare încă trei exploatări carbonifere. bricii de a semna un nou con
special al O.N.U. în Congo, la faptul că in caz că ei vor accepta La 23 februarie, in întreaga Japonie Astfel, în momentul de faţă, re va intenţiilor administraţiei de 800 de muncitori de la o fabri tract colectiv de muncă prin
Dayal, dat publicităţii la 22 fe să se reîntoarcă imediat la lucru nu au avut loc mitinguri, demonstraţii Şi giunile Leeds şi Castleford sînt că de cauciuc a societăţii „In care muncitorii cer majorarea
bruarie, reiese că viaţa altor vor trebui să suporte pierderile prici greve de protest ale muncitorilor şi in grevă cîteva mii de munci- a reduce volumul producţiei şi dia Tire“. salariilor, au hotărît, să continue
patrioţi congolezi este în pri nuite prin declanşarea acestei greve. funcţionarilor împotriva ofensivei ca salariile. greva pînă cînd cererile lor vor
mejdie. In raport, care conţine Mai mult, societatea „ITjing liger'- pitalului monopolist asupra intereselor Italia fi satisfăcute.
o copie a unei note adresate de Airlines“ din Los Angeles a luat ho- vitale şi a drepturilor de bază ale oa De 11 zile continuă greva a
Dayal pretinsului „preşedinte“ tărîrea de a înlocui mecanicii grevişt' menilor muncii din Japonia. Potrivit ROMA 2.3 (Agerpres). In cele opt zile care au tre
al „statului minier“ din Kasai, care refuză să se întoarcă la lucru. O datelor Consiliului General al Sindica O demonstraţie a profesorilor din Bogota (Columbia), care In timp ce parlamentul italian dis cut de la declanşarea grevei,
Kalonji, reprezentantul special altă măsură luată de administraţiiU' lelor. la demonstraţiile din 23 februarie cer mărirea salariilor. cută planul guvernamental privind in autorităţile au încercat de ne
arată că a aflat despre deporta societăţilor afectate de grevă pentru a ale oamenilor muncii au luat parte a- vestiţiile de capital in agricultură — numărate ori să pună capăt
rea altor persoane de la Leo- sparge greva, a lost aceea de a cere proximativ două milioane de oameni. plan ce nu corespunde revendicărilor grevei folosindu-se chiar şi de
poîdville la Bakwanga, unde au unor societăţi străine să pună pe rutele Mitinguri şi demonstraţii au avut loc ţăranilor — in întreaga ţară continuă metode brutale care s-au sol
fost ucişi zilele trecute mai deservite de ele avioane de transpoit m 501) de oraşe. acţiunile ţărăneşti. In provinciile Bo- dai; cu ciocniri între pichetele
mulţi patrioţi congolezi. Dayal străine. logna, Ferrara şi Modena, muncitorii muncitorilor şi poliţişti. Pentru
nu menţionează cite persoane Metalurgiştii, feroviarii, constructorii, agricoli au declarat grevă cerind îm a întări pichetele de grevă, fa
au fost deportate, subliniind Agenţia Associated Press relatează profesorii, personalul medical au ieşit părţirea pămîriturilor moşiereşti. Acţiu miliile muncitorilor grevişti s-au
doar că soarta lor provoacă se că preşedintele Kennedy a adresat un pe străzile şi pieţele oraşelor din Japo nile muncitorilor agricoli au fost spri alăturat pichetelor, păzind îm
rioase îngrijorări. Dayal a ce nou apel greviştilor cerîiidu-le să reia nia cerînd majorarea salariilor, stabi jinite de organizaţiile sindicale locale preună cu aceştia intrările
rut lui Kalonji să-i comunice lucrul. De asemenea, ministrul Muncii lirea urnii minim de salarii, dizolvarea afiliate la Confederaţia Generală a principale ale fabricii.
care este numărul prizonierilor Arthur Goldberg, a discutat timp do organizaţiilor larciste de dreapta. Muncii din Italia, „Confederaţia sindi
politici deportaţi de la începu mai multe ore cu conducătorii sindi catelor oamenilor muncii din Italia« Cu toate că mulţi conducători
tul lunii februarie şi care a fost catelor mecanicilor de avioane insă In parcul !libia din Tokio s-au a- şi „Uniunea italiană a muncii“. ai grevei au fost aresfaţi, gre
soarta lor. fără nici un rezultat pozitiv. Pe de dunat 30.000 de reprezentanţi ai mun va continuă.
altă parte, comisia formată din cei trei citorilor şi funcţionarilor de la între La Sampobasso a avut loc un miting
Agenţia PTl relatează că Ka- protesori universitari, însărcinată dc prinderile şi instituţiile din capitala dc masă al ţăranilor, la care au par Ziarul portorican „El Tmpar-
mitatu, guvernatorul p ro v in ciei Kennedy cu anchetarea grevei, n-a a- ticipat reprezentanţi ai 29 de comune cial“ anunţă că muncitoarele
Leopoldville, a declarat că la juiis pînă in prezent la nici-un rezultat. laponiei. La acest miting au luat cu- din această provincie. După încheierea de la fabrica „Olimpic Mills“
Bakwanga au fost ucişi 10 pa mitingului a fost desemnată o delegaţie din Guaynabo au declarat c
trioţi. Knmitatu şi-a exprimat Agenţia Associated Press subliniază vîntul reprezentanţi ai Consiliului Ge care a înmînat reprezentanţilor admi altă grevă, cerînd recunoaşte
Indignarea fată de asasinarea că în cazul cind se va pune la vot neral al Sindicatelor du- Japonia si nistraţiei provinciei o petiţie cu reven rea sindicatului lor şi majora
patrioţilor problema continuării grevei, toţi mem dicările ţăranilor. Autorii petiţiei cer rea salariilor.1
brii sindicatelor mecanicilor de avioane ai altor organizaţii democratice din
ară.
Participanţii la miting au adoptat o
R cM H kTşi " ’administraţia “ zbTh h T" str. 6 Martie nr. ' 9. Telefon: 188; 189; 75. Taxa plătit« în numeral conform aprobării Direcţiuni» Generale P.T.LR. nr. 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poli gratie« „1 Mai“ — Deva.