Page 85 - 1961-02

T Mi''-:K'1 -1 ----
mulsocialismului treburile obşteşti
A nul XIII. Nr. 1919
O INIŢIATIVA
CARE PRINDE V IA ŢĂ
Pregătirile pentru desfăşurarea rit­
mică a producţiei în acest an, au în­
ceput la Hunedoara mai devreme ca
altădată. Dezbătînd cifrele de plan pe
1961 — care prevăd sarcini cu mult
sporite — siderurgiştii au scos la i-
veală rezerve importante în toate sec­
ţiile, pe care imediat au început să
le valorifice.
La secţia laminorul de 650 mm., dez­
baterile au fost deosebit de fructuoase.
Pentru acest an, sporul prevăzut la pro­
ducţia de laminate este de circa 20 la
sută faţă de 1960. De aceea, lamlnato-
rii au analizat cu spirit de răspundere
posibilităţile de mărire a producţiei,
rezervele existente la fiecare loc de TILIZARE A AGREGATELOR PLANI­
muncă. Ei au constatat că există, con- FICAŢI PENTRU ANUL VIITOR“, să
diţii ca indicii pla- M ...... . , ____—tbwbctwwmtwi dea roade. Guvîntui
nificaţi pentru 1961, „In fiecare schim b, dat a fost respec­
să fie realizaţi în­
că din ultimul tri­ cel p u ţin 19 to n e
mestru al anului tre­ la m in a te p e s te p la n “ cembrie, la lamino-
cut. De aceea, încă
din cursul lunii noiembrie, au pornit
întrecerea sub lozinca: „SA REALI­
ZAM ÎNCĂ DE PE ACUM INDICII
DE UTILIZARE A AGREGATELOR
PLANIFICAŢI PENTRU ANUL VII­
TOR“ .
Ce au făcut laminatorii pentru ca
iniţiativa să prindă viaţă ?
Trebuie spus că întregul colectiv a
adus o preţioasă contribuţie la orga­
nizarea mai bună a muncii, la perfec­
ţionarea continuă a procesului de pro­
ducţie. In consfătuirile de producţie, PESTE PLAN“. Şi această iniţiativă
muncitorii, inginerii şi tehnicienii au
făcut numeroase propuneri de măsuri
tehnice şi organizatorice, care au fost
studiate şi aplicate imediat.
Una dintre măsurile luate, care a
asigurat o creştere a productivităţii
muncii, o ritmicitate orară a producţiei,
a fost predarea schimbului în cele mai
bune condiţii. Experienţa a dovedit că
de fiecare dată era fruntaş acel schimb
care preda in cele mai bune condiţii
locul de muncă. Acest lucru a influen­
ţat cel mai mult activitatea la cup­
loare. înainte, la sfîrşitul schimbului,
cuptorarii nu mai menţineau tempera­
tura corectă, nu mai alimentau ritmic
cu blumuri. Toate acestea creau ne­
ajunsuri schimbului următor, care nu
putea să lucreze din plin chiar din
primele minute. Deci, timpi neproduc­
tivi. producţie neritmică. Acum, situa­
ţia este cu totul alta. Fiecare muncitor
caută să predea locul de muncă în
eele mai bune condiţiuni.
In cadrul secţiei s-au luat măsuri
care să înlăture o serie întreagă de
timpi neproductivi. Laminatorii au pro­
pus să se reducă timpul de laminare
pe fiecare blum, să se mărească greu­
tatea blumurilor, să se îmbunătăţească
metoda de încălzire a oţelului rotund
pentru ţevi, să se mărească durabili­
tatea cilindrilor de laminare şi a dis­
curilor de la fierăstraie, să se modifice
Contribuţia celor de la întreţinere
HUNEDOARA (de la subredacţia
noastră voluntară). Întreţinerea agrega,
telor in perfectă stare de funcţionare
constituie o preocupare de căpetenie a
electricienilor şi lăcătuşilor secţiei
noastre. Astfel, echipa de electricieni
condusă de tovarăşul Alexandru Şer-
van obţine zilnic, noi succese în re­
ducerea timpului de staţionare a agre­
gatelor, executînd totodată reparaţi de
calitate.
Un exemplu bun de urmat în în­
deplinirea procesului de producţie, îi
:; u , ‘*«vîâ
'-
P R O L E T A R / DIN TO A TE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A I
IN ÍNTÍMPINAREA A I N X M L W
La sfat despre
Azi, la Dudeşti
Trecuseră citeva ceasuri după ^
Cetăţenii din Şugag, s-au an­ prînz. Lăsînd in urmă şoseaua \
gajat să contribuie prin mun­
C a la n ca lor la realizarea tuturor pro­ nouă, asfaltată, ce leagă Bia- j
punerilor făcute.
dui de centrul regiunii, am co­
Baru Mare
La întîlnirile care au avut loc tit pe o pantă argintată încă
Tovarăşul RomulUs Zăroni,
S îm b ătă 25 fe b ru a rie 1961 4 pagini 20 bani1* recent, între cetăţenii oraşului candidat în alegerile de depu­ de nea, îndreptîndu-ne paşii spre 1
Călan şi candidaţii în alegerile taţi pentru Marea Adunare Na­
ţională, s-a întîlnit cu alegăto­ sătuleţul Dudeşti. Printre căsu- j
rii din localitatea Baru Ma­
de la 5 martie, s-au scos în e- re. La întîlnire au luat cu- ţele grupate în pilcuri mici, cu- \
vinitul 22 de cetăţeni, care au
videnţă o seamă de realizări. scos în evidenţă realizările din rate şi viu colorate, şcoala nouă <
comună şi au făcut o serie dte
Printre altele, maistrul Gheor- propuneri. Printre acestea pu­ străluceşte în prospeţime. ^
ghe Sperios a arătat că în cins­ tem aminti extinderea reţelei e-
tea alegerilor, numai la secto­ lectrice, construirea unui com­ Cele 37 de familii de aici sînt j;
rul turnătorie, planul pe luna plex alimentar, deschiderea u-
g c C te februarie a fost realizat în pro­ nei secţii de croitorie, construi­ prezente ia şcoală. Nu lipsesc V
porţie de 327 la sută. Tot la rea unui dispensar si altele.
ELECTRIFICATE acest sector s-a înregistrat de nici elevii din localitate. Sînt
la începutul anului şi plnă in G ră şfie
prezent o economie la preţul de numai 9 la număr. Chiar aşa
cost în valoare de 500.000 lei. Cetăţenii de pe strada Uie
amplasamentul acţionărilor electro-hi- Pintilie din oraşul Orăştie s-au puţini fiind, părinţii le-au dă­
draulice la mesele basculante... Fiecare Totodată, mai mulţi vorbitori întîlnit cu candidaţii lor tov.
din aceste propuneri au fost minuţios ca tov. Dumitru Marin, Ioan Caro! Graf şi Ioan Homorodea- ruit, în aceşti ani de libertate
studiate de colective formate în acest Tuza, Suciu MIron şi alţii, au nu. In centrul atenţiei discuţii­
scop. Apoi s-a trecut la aplicarea lor. propus să se mărească capaci­ lor cetăţenilor, cum era şi fi­ o şcoală nouă.
tatea băilor de interes local din resc, au fost acţiunile ce tre­
'Pentru ridicarea indicilor de utilizare Călan, prin construirea unor noi buie întreprinse pentru ca stra­ Localnicii au venit să se în-
ai agregatelor, s-a redus şi timpul de bazine, să se îmbunătăţească da să fie tot mai bine întreţi­
schimbare a cajelor, s-au adus impor­ deservirea populaţiei prin uni­ nută. mai frumoasă. Astfel, A- tîinească cu tovarăşa Veronica
tante îmbunătăţiri la deservirea me­ tăţile sanitare, să se Îmbună­ driar> Stoica, tim.plar la fabrica
selor basculante, la pregătirea discu­ tăţească transportul în comun chimică a propus să se ia m ă­ Cindea, candidată a F.D.P. pen­
rilor pentru fierăstraie; paturile de ră­ pe ruta Călan—Hunedoara etc. suri pentru caiptarea şuvoaielor
cire sînt evacuate ritmic etc. tru alegerile de deputaţi în Sfa­
de apă provenite din ploi
Elanul îniregului colectiv, măsurile Strungarul Vasile Grădinaru de tul popular al raionului Brad, (
tehnice şi organizatorice întreprinse, au la TAC. Orăştie. a propus să se
făcut ca iniţiativa: „SA REALIZAM cu muncitorul Gheorghe Gher- ^
INGA DE PE ACUM INDICII DF. U- paveze şi partea de stradă ră­
masă nepavată. man. cu care dudeştenii au în- ^
— Propunerile, traduse in făptuit în aceşti ani mai multe /
fapte, vor face strada mai fru­ lucruri de seamă. ?
moasă, au spus vorbitorii. De Despre vremurile noi şi hăr- 1
nicia oamenilor, au vorbit mai f
aceea, noi sîntem hotărîţi să
contribuim prin muncă volun­ mulţi. S-a amintit despre şcoală, (
tară la realizarea propunerilor radioficarea unei părţi a satu­
Şugag făcute. lui. despre diplomele pe care
T. LAZARESCL
mănunchiul de artişti amatori
corespondent
Zilele trecute, tov. ioan Co- din Dudeşti le-au cîştigat în di­
drea, candidat în alegerile de !i- ^
deputaţi pentru Sfatul popular
tat. încă din prime­ regiona.1, s-a întîlnit cu alegă­ ferite concursuri. Oamenii au fă-­ L
le zile ale lunii de­ cut propuneri, s-au angajat să
torii din comuna Şugag, ra­ sprijine acţiunile de electrificare
' ......... ¦¦r» rul de 651) mm. s-au ionul Sebeş. Cu acest prilej, ce­ a satului, terminarea radioficării,
atins indicii de utilizare a agregatelor, tăţenii din Şugag şi-au mani­
stabiliţi pentru acest an. Bilanţul anu­ festat bucuria pentru tot ceea pietruirea drumului etc.
lui 1960 este edificator: colectivul sec­ ce este nou în comuna lor. Vor­
ţiei a produs peste plan 30.100 tone bitorii au arătat însă necesita­ Se întunecase. Şcoala a con­
laminate. tea construirii unui dig în drep­
tul magazinului universal. în­ tinuat să rămînă plină de lume.
încă din primele zile ale acestui an, fiinţarea unei grădiniţe pentru
dornic să dezvolte succesele obţinute, Purtătorii cravatelor purpurii au
vorbit în versuri despre partid,
despre „candidatul nostru“. E-
colectivul secţiei laminorul de 650 mm. copii, prelungirea traseului la chipa tineretului s-a afirmat şi
ea. Cîntecele închinate partidu­
a pornit o nouă iniţiativă. De data a- cursa locală pînă în satul Tău,
ceasta, ca obiectiv ei şi-au propus: întreţinerea drumurilor In mai lui şi păcii, melodiile populare
„SA REALîZAAl PE FIECARE SCHIMB bune condiţiuni, şi altele.
CEL PUŢIN 10 TONE LAMINATE romîneşti, au întregit programul v
4
întilniru. f
este îndreptată, în primul rind, spre fo­ Dits munca femeilor AS V l- le a c o n c u r s I. ANGHF.l >
losirea mai bună a capacităţilor de c u ltu ra l-a rtis tic
producţie, spre îmbunătăţirea continuă corespondent -3
a indicilor de utilizare a agregatelor.
-V ...—W ' - .
Odată pornită această iniţiativă, la­ l Paralel cu preocupările j In raionul Brad au continuat La concurs au participat 5 CANDIDAŢI A I F .D .P .
minatorii au analizat în mod continuu întrecerile in iaza intercomunală formaţii corale, 6 brigăzi artis­
rezervele nefolosite de la fiecare Ioc pe care le au femeile din 1 a celui de-al Vl-lea concurs cul­ tice de agitaţie, 7 echipe de dan­
de muncă. Muncitorii din această sec­ tural-artistic. Pe scenele cămi­ suri, o fanfară şi un taraf, 20
ţie se străduiesc să aducă noi îmbu­ t Valea Jiului in actuala ' nului cultural .din Blăjeni şi a solişti vocali şi 6 solişti instru­
nătăţiri procesului tehnologic. In munca clubului muncitoresc din Gura- mentişti.
de perfecţionare a tehnicii, un rol deo­ i campanie electorală şi -j barza, s-au întrecut peste 330 ar­
sebit îl au cursurile de calificare ce tişti amatori din comunele Bu- Programele prezentate au fost
s-au organizat în secţie. Cei mai buni j pentru pregătirea sârbă- \ cureşci, Blăjeni, Buceş, Criş şi mult apreciate de spectatori.
ingineri şi tehnicieni — cadre cu mul­ cei din formaţiile artistice ale
tă experienţă, predau lecţii la cela 7 f toririi silei de 8 Martie, ) clubului din Gurabarza. MARIN STAN
cursuri de ridicare a calificării. Aici
sînt expuse teme din cele mai impor­ ţ ele desfăşoară o vie ac- ) directorul Casei raionale de
tante, pe care sute de laminatori, cup- cultură Brad
torari, electricieni, lăcătuşi etc. şl Ie r tivitate şi pe tărim cultu-
însuşesc. Cunoştinţele dobîndite îi ajută
să muncească mai bine şi totodată, să ! ral. 1.620 ăe femei frec- •'
perfecţioneze producţia.
t ventează. cursurile de In- ]
Zi de zi, iniţiativa dă rezultate tot
mai bune. Obiectivul propus este atins. drumare politică, iar 6.400 1
In perioada 1 ianuarie—-22 februarie
a. c., colectivul de muncitori, tehnicieni sînt cuprinse in cercurile J
şi ingineri din cadrul secţiei laminorul
de 650 mm. de la Hunedoara, a reuşit de citit. ţ
să producă peste prevederile planului
de producţie ce le reveneau peste 10.100 In aceste cursuri şi ]
tone laminate. Laminatorii îşi respectă
cuvîntul, îndeplinind astfel o sarcină L cercuri, se studiază la fie- 1
importantă trasată de partid — aceea
de a da patriei tot mai multe laminate. i care întîlnire probleme 1 Deservind cu atenţie consumatorii
---------------------- Illlllllllllllllllltltl'-------------------- L ale politicii interne şi in- ]
( ternaţionale. O latură po- < Magazinul alimentar nr. 9, narea cu mărfuri şi deservirea
situat în strada Horia din Deva, consumatorilor.
[ zitivă este şi faptul că la -j se numără printre magazinele
fruntaşe ale O.C.L. Alimentara. Buna deservire practicata aici,
j- aceste cercuri se discută ] Colectivul acestui magazin, for­ a adus şi succese. Pină la 21
mat din vînzătoarele Nagy Vio­ februarie, de pildă, planul lunar
; adesea pe teme ăe edu- ~) rica, Eva Moroşan, Maria Henţ, ELISABETA CLEJ, MARIA M U N T E ANU,
r caţie patriotică şi sanita- ) Maria Gherman Şi responsabilul de desfacere al magazinului a este lucrătoare la coopera­ funcţionară la Sfatul popu­
Nicolae Dobre, este exemplu de fost realizat în proporţie de 102 tiva „Moţul“ din Brad. Ea lar al raionului Brad, can­
\ ră. Astfel, in ultima vre- felul cum se ocupă de aprovizio­ la sută. candidează în alegerile de la didează în alegerile de la
5 martie în circumscripţia 5 martie în circumscripţia
I me, s-a discutat despre GHEORGHE MOLDOVAN
, lupta revoluţionară a ml- 1 electorală orăşenească nr. 2 orăşenească nr. 13.
contabil O.6 .L. Alimentara Brad.
, nerilor din valea Jiului. G
, ELENA CORNEA 'i Deva
preşedinta Comitetului orăşenesc 5
f al femeilor — Petroşani 1
f '— I <— t <— l 1— f < 1. t <
Pregătiri pentru
„P enlru dezvoltarea sectorului campania agrisolă
constituie şi tov. Dumitru Matache, şe­ trician Florian Ilioasa şi maistrul lă­ zooteh n ic in gospodăriile de primăvară
ful echipei de manevranţi, care depune cătuş Nicolae Popa se străduiesc să
strădanii pentru buna întreţinere a a- asigure agregatele cu piese de schimb agricole colective“ La G .Â.C„ Leşnic
gregateior de la cuptoarele electrice. necesare. Tn acest sens tov. Ilioasa ţi­
La fei, manevranţii Constantin Preo­ ne o strînsă legătură cu secţia O.S.M. t Membrii gospodăriei agricole — Avînd In vedere că in a- kg. la ha. In felul acesta, vom Pe lingă celelalte munci e-
teasa şi Teofil Moghioroşan, conducind întreţinere, cît şi cu atelierul electric colective din Pricaz au primit cest an vom dezvolta considera­ asigura pe cap de vacă fura­ fectuate in cadrul gospodăriei,
in mod conştiincios procesul de to­ din cadrul combinatului, reuşind astfel cu deosebit interes chemarea bil ferma de păsări, gospodă­ jată peste 12 tone furaje însi- colectiviştii din Leşnic au făcut
pire a oţelului în cuptoarele electrice să scurteze durata reparaţiilor. la întrecere lansată de colecti­ ria va deţine la 31 decembrie lozate şi suculente. intense pregătiri şi pentru înce­
contribuie la îmbunătăţirea calităţii 0 - viştii din Cistei, raionul Alba. 3961, pentru fiecare 100 ha. te­ perea lucrărilor agricole din
ţelului special. Se poate spune că la elaborarea ce­ Analizînd posibilităţile de care ren cultivat cu plante cerealie­ In scopul îndeplinirii şi de­ campania de primăvară.
lor peste 700 tone oţel în afara pla­ dispunem, noi ne angajăm să re (grîu. porumb, orz, ovăz şi păşirii angajamentelor pe’ care
Un rol important în menţinerea a- nului In luna ianuarie, o contribuţie muncim în aşa fel incit nu nu­ secară), cîte 350 păsări. ni le-am luat ca răspuns la che­ In atelierul de fierărie, colec­
gregatelor în stare bună de funcţiona­ importantă au adus-o şi aceşti tovarăşi. mai să îndeplinim ci chiar să mare, vom lua măsuri pentru tiviştii Arcadie Voina şi Parte-
re îl au maiştrii. Astfel, maistrul elec­ depăşim obiectivele propuse în — îngrijind atent şi hrănind înlocuirea animalelor slab pro­ nie Rus, au reparat carele, că-
VASILE TRUŢĂ chemare. Iată angajamentele raţional vacile de lapte, noi ductive, cu animale de mare ruţelp, plugurile şi grapele. Pe
pe care ni le luăm : vom obţine în acest an de la productivitate, iar pentru îm­ cimp s-a transportat întreaga
In secţia me­ fiecare vacă furajată, cîte cel bunătăţirea calităţii bovinelor, cantitate de gunoi de grajd, iar
canică a Com­ — La sfîrşitul anului 1961, puţin 2.000 litri lapte marfă. vom extinde pe scară largă me­ adresa primită zilele trecute de
binatului side­ gospodăria noastră va deţine toda însăminţăr’ilor artificiale la laboratorul de încercarea se­
rurgic Hune­ 150 vaci de la-pte şi 77 capete Răspunsul colectiviştilor minţelor din Alba Iulia, confir­
doara lucrează de alte bovine (boi pentru mun­ din Pricaz la chem area Vom ţine zilnic evidenţa pro­ mă că seminţele trimise pen­
şi comunistul că şi tineret). In acest, fel, la colectiviştilor din Cistei ducţiei de lapte, iar vacile cu tru analiză, sînf bune.
Ioan Gherman, 100 ha., teren agricol, vor re­ cea mai bună producţie le vom
frezor. El îşi de­ veni peste 21 vaci de lapte şi Din producţia realizată, 93 reţine pentru prăsilâ. La G.A.S.
păşeşte cu re­ 11 capete de alte bovine (boi la sută o vom livra statului pe Sînfămâria Qrlea
gularitate nor­ centru muncă şi tineret). Spo­ bază de contract. Se va continua pe mai de­
ma de producţie rirea numărului vacilor de lap­ parte cu permanentizarea în- Muncitorii atelierului mecanic
cu 20 la sută, te o vom realiza prin cumpă­ •— In scopul sporirii venitu­ grijitorilor-mulgători la ferma de la G.A.S. Sintămărjg Orlea,
dînd lucrări de rări din fondurile proprii ori rilor băneşti ale gospodăriei, de vaci, iar pentru cointere­ au terminat reparaţiile maşini­
bună calitate. din împrumuturile acordate de vom vinde statului pe bază de sarea acestora vom aplica me­ lor şi uneltelor agricole încă din
stat. contract cîte 4.000 kg. carne la toda retribuirii lor în raport 15 februarie a.c. Tot in cadrul
IN CLIŞEU: fiecare 100 ha. teren agricol. de producţia obţinută. In ceea pregătirilor ce se fac pentru în­
Ioan Gherman, La aceeaşi dată, gospodăria ce priveşte activitatea îngrijito- ceperea lucrărilor din campania
la locul de. va deţine 105 viţele, revenind — In scopul asigurării bazei riIor-mulgă,tori, aceasta se va agricolă de primăvară, s-au
muncă.' cîte 15 capete la fiecare 100 ha. furajere, In acest an vom culti­ desfăşura pe baza unui program transportat pe cimp peste 1.200
teren agricol, va porumb siloz pe 45 ha., rea- judicios întocmit. tone gunoi de grajd, au fost
lizînd de pe fiecare ha. cîte cel recoltate probe de culturi din
In felul acesta, .încărcătura puţin 40.000 kg. masă verde. In Prin măsurile ce le vom lua. cimp, s-a tăcut selecţionarea se­
totală de bovine la 100 ha. te­ plus, vom cultiva sfeclă fura­ membrii gospodăriei agricole minţelor, etc.
ren agricol, va fi de 47 capete. jeră pe o suprafaţă de 13 ha.. colective din Pricaz sînt hotă-
ou o producţie medie de so COD rîţi să realizeze şi să-şi depă­ Printre fruntaşii lucrărilor pre­
— La fiecare 100 ha. teren şească angajamentele luate. gătitoare campaniei de primă­
arabil vom creşte cîte 20 cape­ vară, se află tovarăşii Ioan Ca-
te porcine (această prpduicţie Consiliul de conducere a! dar I, Ştefan Sfetca, Ion Ivaşcu
va fi calculată în funcţie de e- gospodăriei agricole colec­ şi Ion Nistor.
fectivul mediu anual). tive „21 Decembrie“ Pricaz