Page 86 - 1961-02
P. 86
.nag. 2 D RU M U L SO C IALISM U LU I hin 1959
w p - n ;a
ALTADATÂ
G EM I
Democratismul sistemu Mărturii şi fapte
lui nostru social îşi gă
seşte expresia vie in fap
tul că a asigurat în mod Cînd un partid politic sau o vernamental obţine majoritatea
grupare politică primea însărci (altul însă decit în 192$).
real exercitarea tuturor narea de a forma guvernul, după
cîteva săptămîni acesta „făcea“ (Sursa — Analiza statistică a „De
drepturilor cetăţeneşti. alegeri parlamentare şi întotdea mocraţiei parlamentare clin Rond-
una obţinea în alegeri majorita
Toţi oamenii muncii din tea covîrşitoare. Astfel, partidul nia". Matei Dogan 1946).
de la guvern reuşea să-şi forme
patria noastră, indiferent ze o majoritate a sa în parla ?
ment.
de naţionalitate, uniţi a alegerile din 7 iulie 1927,
? nu se aleg decit liberalii
printr-o frăţească legătu naţional-ţărăniştii şi blocul ger-
P artidul „poporului“ a reali mano-maghiar, iar social-demo-
ră, prin ţelul comun — zat „frumoase“ performan craţii şi partizanii lui Averescu,
Iorga, Cuza nu pot fi aleşi,
desăvîrşirea construcţiei ţe in alegerile ţinute în anii săi fiindcă I. G. Duca în calitate de
de guvernare. Astfel în judeţul ministru de interne, secondat de
socialiste — au posibilita Bacău în alegerile din 1920, fiind generalul Davidoglu, comandan
la guvern, a obţinut 60,5 la sută, tul jandarmilor, a făcut una din
tea reală de a participa la iar în anul de opoziţie 1922, ob cele mai „liberale“ alegeri.
ţine numai 3,5 la sută. In 1926 Dar nu peste tot alegătorii
conducered treburilor ob fiind la guvern obţine 62,8 la su s-au lăsat să li se înlocuiască
tă, iar în 1927 ne mai fiind la voturile, să li se fure urnele etc.
şteşti şi de stat. guvern, obţine numai 1,8 la su Astfel, la Făgăraş — cînd un
tă din voturi. grup de zlegători ai altui partid
Oamenii mai în vîrstă au aflat că 3.900 voturi au de
* venit prin miracol liberale cu
îşi aduc însă aminte de toate că fuseseră destinate ţără
'n judeţul F.ălciu, in alege niştilor au trecui peste orice con-
demagogia deşănţată, de rile din 1922, in timpul descedenţă şi au năvălit în pre
fectură să facă singuri rectifica
promisiunile amăgitoare nopţii, urnele au fost violate şi rea cuvenită şi să aplice coreţia
guvernul a avut 57,2 la sută din meritată. Ca rezultat', ministrul
cu care partidele burghe 3 voturi, in 1926 rezultatele votă comunicaţiilor C. Dumitru care
ze porneau la „vinătoare 3 rii arată că cetăţenii au votat cu eră „întâmplător“ acolo, a fugit
partidul „poporului“. Un ari‘Mai
de voturi". 3 tîrziu, în 1927, cîteva mii de oa pe fereastră de furia mulţimii, „Hora Unirii" la Mehedinţi.
meni fiind bătuţi, aproape toţi iar prefectul a luat un telefon in — Hai să dăm... bită cu bită l
Desfăşurarea alegerilor 3 fălcienii (86,9 la sută) votează cap.
tot cu guvernul cu toate că gu (din „Incotrb" — 1936).
era o farsă dintre cele mai 1 vernul de data asta e format din (Sursa : Pagini de istorie — Din i
3 partidul naţional liberal. Făilcîe- trecutul partidelor noastre istorice
grosolane. Alegătorii erau 3 nii, au votat şi viii şi morţii, un
supuşi celor mai crunte an şi jumătate mai tîrziu, în de — (GIG. JoaneScit- 1915).
cembrie 1928, tot cu guvernul
persecuţii. In ziua alegeri 3 (72,5 la sută), care de data asta mm eea mas lirâpăi*eata
era format însă de partidul na
lor, bandele de ciomăgari 3 ţional ţărănesc. Cine poat'e să !*6
asediau pur şi simplu sec 3 creadă că asta era voinţa lor ?
ţiile de votare. Sub teroa 3 1919 — O declaraţie a reprezentanţi rtiii, a întreit cu mai multă asprime
-k lor partidului socialist din colegiile Il întreita tiranie a cenzurii, a stării de
rea lor şt a poliţiei, ale 3 fov, Prahova $i altele descriu felul în asediu, a curţilor marţiale, a înscenat
care a pregătit alegerile partidul bră-
gătorii erau siliţi să vo 3 tienitor pe cai-e declaraţia îl numeşte
teze pe reprezentanţii par 3
tidelor „istorice". Fraude 3 „sinteza cea mat îndrăzneaţă şi hră-
1 păreaţă a oligarhici". procese de escrocherie, a arestat, a
3
le electorale deveniseră Partidul brâtîenîst „a omis din liste schingiuit şi trimis pe front pe pro
sute de mii de alegători, a menţinut
tradiţionale. pagandiştii socialişti, a împiedicat în-
sub arme si în temniţe alte sute di
in pagina de faţă pre 1 trunirile«. i
zentăm cîteva documente 3 (Din articolul: „Teama de
ale vremii, documente care 3 alegeri libere“ — Scînteid,
1 noiembrie 1946).
demască farsa alegerilor 1
din timpurile regimurilor
burghezo-moşiereşti. < STAPINUL PE O ZI... ALEGATORUL! - (1932).
\
LUCRURI CU TILG
Aleşii m orţifor în anul 1917 şi astăzi, îţi plă o adunare ilegală, o adunare în n judeţul Mehedinţi, în 1920,
teşti datoria. Te felicit". care se găsesc în bună parte
oameni certaţi cu codul electo cavaleria şarjează pe ale
ral şi penal".
(SS) C. ARGETOTANU gători şi partidul poporului ob
Comentariile siilif. de prisos.
In timpul guvernărilor bur fost ministru ţine 68,1 la sută din voturi. In
ghezo - moşiereşti, trecerea pe Dîirs g re şe a lă
alegerile din 1922 guvernul şi
O întîmplare cu tâlc. Se 'afir
listele de alegători a morţilor, mă ca îtt fixarea rezultatului partidul naţional liberal obţine
definitiv (al alegerilor din măi
era la mcidă. Pe această temă, La telegrama de mal sus, o c 1926 — N.R.) s-a dispus supri Şi el 76,3 la sută. In alegerile
în aprilie 1925, între doi depu tavian Goga a trinids lui C. Ar- marea coloanei oupTinzînd nu
taţi, a avut loc un duel ver getoianu, la Breasta, următoa mărul votanţilor. din 1926, agenţii electoralii ai gu
bal. Ei s-au demascat reciproc: rea telegramă :
Aceasta pentru motivul foar vernului intfă în cabine' cu ale
„Nu mi se pare indicată in- te simplu că la unele rezultate
sosite s-au constatat mai mul gătorii şi-i „învaţă" cum trebuie
te voturi exprimate decât nu
mărul votanţilor. pusă ştampila pe buletin. Mai
Deputatul Grigorp. Qiacones;„ -.vocarea unei preistorice genti A fost o „mică gresală“ când trebuie oare să se dea şi rezul
s-a dat drumul pachetelor de
cu (P'.N.Ţ.y: buletine în urnă. tate ? TAOI ^r. .
?
leţe a dvs. pe care mimai deli (Publicat în „Adevărul"
din 30 mai 1926).
— „Cum explici "‘”eă votează cateţea m-a oprit s-o răsplătesc n judeţul Neamţ', ''în 1920,
jandarmeria se ocupa în
morţii pentru dv. ?“ pînă astăzi, pentru a-mi comu deaproape cu „pregătirea“ alege
rilor şi partidul „poporului" ob
Deputatul ăr. Anton lonescu nica unele defecte ale adminis ţine 72,7 la sută. In 1922, agen
ţii opoziţiei sfnt arestaţi sub di
(P.N.L.) : traţiei noastre, fostă süb edu
— „Aşa cum votează şi pen caţia dvs. mai Multă. vreme ds-
tru dv. Este şi procedeul dv.“. cît sub a mea. verse motive şi administraţia re
(Monitorul oficial. Dezbaterile Am dat ordin prefectului din fuză să elibereze carte de alegă
Gâmerei — 11 aprilie 1925). Dolj să nu stânjenească cituşi
d'd puţin libera d-tale circula tor membrilor opoziţiei. In 1926,
ţie...“. fruntaşii opoziţiei primesc ordi a l e r g ă r i d e Al e g a t o r i - z o n a p e r ic u l o a s a i
A fosf sechesfrat... ne de mobilizare şi partidul gu („Furnica“ — 1907).
o. Gog a!
C. Afgetoianu, a adresat din (Publicat în „Adevărul"
din 25 mai 1926)
comuna Brea&ta (Dolj) unde se Pupă ritual „istoric** Primafrif din Ciuruleasa
afla în timpul alegerilor din Deputatul din opoziţie Victor
Moldovanu, a declarat la 10 a-
mai 1926, următoarea telegra prilie 1926, în Cameră, urmă
toarele :
mă lui O. Goga, ministrul de iuruleasa. Aţi auzit vreo la FriptuHcă. Cînd bea ceai, benţea i se luau din schemă iogram de vin. Atunci i se In acest scop dădu telefon.
„Alegerile s-au desfăşurat du dată de acest nume ? era acasă în pat. şi celelalte funcţii. mai deschidea şi gura. — Primesc să fiu primar
interne : . ,t _ pă cel mai tipic ritual „isto Nu ? Să vă sp u n : Ciuruleasa
ric" folosindu-se ultimele per Primăria din Ciuruleasa a — Cu postul de primar nu — Ştiţi voi, bă, cită deştep- — i-a răspuns Terebenţea de
D-lui Octavim Goga ' fecţionări ale tehnicii electora e un sat din ţara moţilor, s a fost premiată pe placă la cu rămln. 'Mi-a fost. de-ajuns. tăciune am eu în capul meu ? la celălalt capăt al firului —
le. Aduc probe in faţa justiţiei tul nu e prea mare. Pe vre răţenie. Văsălie Terebenţea Cedez locul altuia, i-a spus spunea Firicel. îmi crapă ca dar cu o singură condiţie:
ministru de interne, Bucureşti. că deputaţii liberali din Ardeal muri, în Ciuruleasa erau 200 n-a lăsat pe niciun om din Terebenţea pretorului. pul de atîta deşteptăciune. Ar să-mi măriţi schema la 10 oa
s-au ales în majoritatea lor de cocioabe şi 4 case. Total sat. să-şi bage capul pe uşă- trebui să-mi puneţi pe el un meni. Atunci voi face treabă.¦¦
„Administraţia dvs. mă se prin fraude, hoţii şi mai ales 204. in cdle 4 case găseai osin- P ? noul primar îl chema cerc ca la un butoi.
chestrează prin jandarmi care prin furt de urne şi că aduna ză. In cocioabe, praf în stră — Nu sufla, mă mitocane, Şofrone Ţopu. Ăsta nici — Se aprobă I l-a asigurat
au închis drumurile în Breasta, rea aceasta este in consecinţă chini. înăuntru, că abureşti sticla de n-a deschis bine uşa primă Acest lucru îl spunea de pretorul. Iţi dau în plus P<?
neputind merge chiar la Cra- la dulapuri! îi spunea Tere riei şi a şi vinăut lui Curabaş vreo zeci ori la rină, după care schemă şi un doctor, numai
iova pentru afacerile mele per Au încercat ei, oamenii, să benţea. vierii şi caii primăriei. Cu ba începea să caşte. îşi căută un să-mi. asiguri victoria in ale
sonale. scoată rod din pămînt, dar nu nii luaţi de pe ei, Ţopu şi-a loc potrivit şi adormea. In geri a ţărăniştilor...
au reuşit. Din pietre nu poţi Odată in lună, primăria de cumpărat şapte armăsari. Cit acest timp puteai să tai lem
Te.am ajutat să fugi din iaşi scoate pline. In Ciuruleasa e~ la Ciuruleasa era deschisă. ne pe el şi tot nu-l puteai — Păi înainte spuneaţi că
rau multe pietre şi puţine Atunci Văsălie Terebenţea, îm era ziulica de mare, Ţopu ţo scula... Era în schimb un om Ciuruleasa e liberală, căută
Lupia partidelor burghezo-moşiereşti. plini. /Işq a fost ani ăe-a-rîn- preună cu Chiriţă iorgovan, păita cu calul pe dealuri , O- foarte strîngător. In două zile să-l lămurească Terebenţea.
did. Puţinele plini care se fă notarul, iscăleau statele de dată i s-a înfundat. Ţopu au a adunat impozitele rămase
'(#. VlŞcfe 1895 ceau nh. ramineau în cocioabe. plată. zise despre nişte oameni care neîncasate de pe timpul lut — A fost. ieri. Azi e altă zi
Intrau In casele bogătaşilor. se numeau cow-boy. A rămas Terebenţea. Cine n-a dat bani, — Am înţeles, dom’ pretor.
Ca să vă convingeţi de acest Dat nu întotdeauna timpul încîntat de îndeminarea aces dădea surtucul de pe el. Dacă Lăsaţi pe mine. N-aveţi nicio
e senin. Iată că de la plasă d tora în a-şi încăleca caii în nu-l avea nici pe ăsta. lucra grijă. Atîta timp cit Tereben
lucru, era de ajuns să mer venit o reducere a schemei, chipuri diferite. Vroia să-i i- în gospodăria lui Firicel pînă ţea e prim ar, lucrurile vor
geţi în casa lui Vă.solie Tere ti trebuiau bani pretorului mite şi el. Pentru documenta cînd acesta făcea socoteala că merge strună, după dorinţa
benţea. Cit a stat primar, a penttu d-şi mărita fata. Te re s-a dus să vadă un film la omul şi-a plătit datoria. dumneavoastră.
trimis la Mogoş 400 de oi. la rebenţea primi înştiinţarea că Abrud. A venit înapoi, a scos
Albac 200 de vaci. Caii i-a ex de pe schemă se reduc postu afară pe armăsarul cel mai Intr-o zi, contrar programu Primarul puse receptorul In
pediat la Scărişoara să bea rile de moaşă şi poştaş. Cină nărăvaş, t-a pus şeaua şi i-a lui, Firicel, a băut şi. apoi a furcă şi după cîteva minute
apa din izvor. Bun gospodar primi ordinul. Terebenţea des aşezat în faţa unui pom. El mîncat. Băuse trei Ullograme ieşi în curte. Pe faţada clă
chise primăria'. Se aşeză la s-a urcai iii pont. Căluţ stă de vin. S-a dus la primărie. dirii.. de o parte a intrării se
era. Terebenţea... masă şi făcu memoriu. Fuga tea în loc şi ronţăia nişte Aci, la flăcările mari din so afla un afiş scris cu litere
¦— Eu reprizint naţia aci pe pretor să-i menţină aceste Ovăz. Ajuns în vîrfiit pomului, bă şi-a prăjit slănina pe băţ- mari. de mină. Terebenţea îi
posturi. N-a primit însă nici primarul şi-a dat drumul cu După ce s-a ospătat, s-a dus modifică ve dată conţinutul
lea ! obişnuia el să spună. un răspuns. După Vreo lună gînăul de a sări în şa. Calul sus pe deal sub im nuc şi a „Fraţilor I vedeţi cui daţi vo
Naţia lui Terebenţea era re de zile. şi aşa-zisul Eduard s-a speriat şi a luat-o la fu adormit. In acest timp, o mare tul vostru. Trăiască ai noştri,
gă. Aşa că Ţopu ri-a avut fe- nenorocire s-a abătut asupra liberalii (peste acest cuvînt
prezentată şi prin cele şapte Vasilescu. ce figura pe sche flcitea să cadă în... şa. A ză comunei Ciuruleasa. A luat foc primarul trase o linie), adică
funcţii, pe care — el singur cut apoi mult timp prin spi primăria. Firicel dormea sus ţărăniştii, că de-acuma am tre
mă ca văcar, a primit înştiin tale. pe deal. Sergentul major de
— le îndeplinea. Prima, pri jandarmi Virgil Ivancu a tri cut la ei. Al vostu candidat,
mar. a doua. toboşar, a treia, ţarea că e concediat, iar în n locul său a venit Fi mis după pompieri la Abrud.
factor poştal, a patra conta fi ricel Víase. Ăsta toată Oamenii din sat cărau cu ciu- Terebenţea Văsălie".
bil. a cincea învăţător, a şa văţătorul Ghirghilte Pingîlă, ziulica minea. In buzunare a- berele apă să stingă focul.
sea Văcar, a şaptea moaşă. vea pline, slănină, sare. boia. Pagube mari nu s-au înregis Despre „victoria“ în alegeri
Aceste şapte posturi erau vaca era pus în cadrul disponibil. prăjituri, iar în cel de la trat, Firicel Vlase, fricos din
lui de muls. vestă :scobitori. După ce min fire, nemaîvrlnd să păţească a lui Terebenţea num.ai e ne
Chiriţă iorgovan, notarul ea pînă se sătura, bea un Tei- şt alte necazuri mai mari, şi-a
Cină îl căutat, nu-l găseai prezentat demisia. cesar să vorbim. împreună cu
nicăieri. La primărie găseai era bucuros : M l^ te to n il era disperat. Să
l l lase comuna fără pri jandarmJi şi cîteva slugi cre
doar lacătul pe uşă. Nici pe — Cu cîte funcţii ai mai ră mar ? Pînă la urmă s-a gîn-
Chiriţă, notarul nu-l găseai. dtt tot la Văsălie Terebenţea. dincioase, Terebenţea, de-a-
El era plecat la Abrud. Asta mas, nene Terebenţea ? l-a
avea un singur cusur: bea. cum trecut in ciurda ţărănişti
întrebat acesta.
Apă nu bea. Bea vin şi ceai. lor, se şi înstală primar şi
Cinci zile pe sâptăminâ bea — Cu trei, tăiculiţă, i-a
vin, iar în celelalte două ceai. odată cu aceasta primi şi o...
Cină bea vin, era în circiumă răspuns Terebenţea cu glasul
schemă mărită, de care se
stins. Ţara are nevoie de eco
bucură numai el.
nomii.
A. REST1VAN
După o 'şăptămînă, lui Tere
