Page 87 - 1961-02
P. 87
Nr. 1919 D RH M UI. SO C I A h IS M U LUI naa
n :rwijrr?i»^'ii'*rv-' *r*Tr& wr~*p pn; fp ^ ^ w iiT<ywiing?g<mrf<i ^ j p r p iq[f f y ^ ry y sN^ L V <g^KaSgJw n3CM 5;fliSi3K?H^StQa33 ţ f i g g E S S S - j ' . i ? ' *«1 hhw ^ jm jm iw o w w
M ăsuri bine gîndite- neam în 9®Z1de bu cu rie m pro g ram u l
rezultate prom iţătoare In pauza de la prim , actorul — Nu se poate / Trebuie să să-ţi spun deocamdată. Aşa 36 FEBRUARIE 1961
Colectivul Întreprinderii mi rîndurile muncitorilor şi a cor Alexandru Codréanu, un tî- he spuneţi acum. dacă aţi ve- cum nici soliştilor vocali nu le PROGRAMUL I : 7,15 Cîntece despre L„ Rahmanov; 23,10 Aăuzică simfonică.
niere Săcărîmb-Certej, înfăptu pului tehnico-ingineresc. Maiş
ind măsurile cuprinse în pla trii au dat îndrumări calificate năr înalt şi mlădios, pătrun- nit. Pînă după-amiază nif mai voi putea mărturisi mai mult patrie; 8,00 Clubul voioşiei; 9,30 Tea PROGRAMUL IU 8,00 Concert de
nul de măsuri tehnico-organiza- şi la timp fiecărei echipe care
a întîmpinat greutăţi în pro zină sub hala uriaşă a secţiei avem răbdare. Stnt doar a- ăecit că li s-au ales nişte cin- tru la microfon pentru copii : „Niis dimineaţă ; 8,30 Şcoala şi viaţa ; 10,00
torice întocmit la începutul a- ducţie.
nului, obţine rezultate tot mai construcţiei metalice de la proape 5 ore... Uite, de exem- tece melodioase, pline de miei Hollgerson", prelucrare (lupa romanul Din muzica popoarelor; 13,15 Cîntece
irumoase în realizarea planului. Ca fruntaşe în realizarea sar
Astfel, planul producţiei globa cinilor de plan pe luna ianua U.R.U.M. Petroşani, se trezi piu, eu aş vrea neapărat să şi vioiciune, avlnd ca temă scriitoarei Selima Lagerioff; 11,30 Oa din folclorul n o u ; 14,30 La microfon :
le pe luna ianuarie a.c. a fost rie a.c. s-au situat sectoarele I
depăşit. De asemenea şi planul şi II care şi-au depăşit planul deodată înconjurat de un grup joc in piesa ce aţi ales-o, fie viaţa noastră nouă. meni şi (apte; 13,10 De toate pentru Satira şi um orul; 15,00 Vorbeşte Mos
de extracţie. Totodată a fost de producţie cu 28 la sută şi toţi ; 15,30 Cintă orchestra de estradă cova I ; 18,00 Melodii populare sovie*'
depăşită şi sarcina de creştere respectiv cu 35,2 la sută. In luna de tineri muncitori. chiar şi cu un roi mic — se Mai erau citeva minute pînă a Radioteleviziunii dirijată de Sile Di- tice ; 18,45 Itinerarii vechi şi noi: Hu
a productivităţii muncii. aceasta, munca minerilor de la nicu; 17,00 La şezătoare; 18,00 Dru nedoara ; 21,30 Coriccrt de muzică
sectorul IV a devenit tot mai — Avem repetiţii după-a- auzi glasul lăcătuşului Druţd la sfîrşitul pauzei de prinz meţii veseli; 19,30 Teatru la microfon: populară romirieascâ.
La obţinerea acestor succe uşoară, prin mecanizarea tran premiera „Batrineţe zbuciumată“ de
se a contribuit în mod deosebit sportului în subteran cu ajuto miază ? întrebă tinichigiul loan, ivit de după o stivă de Artiştii amatori începuseră
introducerea în procesul de pro rul unei locomotive Diesel care
ducţie a unor noi utilaje. De e- circulă pe galeria principală, Streiferdt Francisc. stilpi metalici pregătiţi pentru a-şi lua rămas bun de la in
xemplu la sectoarele IV, II şi iar la sectorul I a fost intro
galeria Rovina au fost introdu dus un nou corfipresor de 30 — La ce piesă v-aţi oprit ? a fi livraţi minelor. structorul lor, pregătinău-'se
se la sfîrşitul anului trecut şi m.c.
în luna ianuarie a.c. motocom- interveni şi zidarul şamotor — N-ai fost uitat, nu te te- să-şi reia lucrul întrerupt. W :S8!:
presoare. Conducerea adminis Colectivul de mineri de la Acs Alexandru, responsabilul clipa aceea, tocmai intra în
trativă a întreprinderii a luat I. M. Săcărîmb-Certej este ho-
măsuri de aprovizionare mai tărît să aplice şi în viitor no>ai-1 brigăzii de agitaţie, sosit iu secţie o tînără funcţionară, ca
bună a locurilor de muncă cil metode de muncă, să folosească
materiale I lemn de mină, ex fugă din secţia turnătorie. 3-ruem m lrl să aminte muncitorii ctştigă-
ploziv, oţel de sfredele etc. mai bine utila iele, cu ajutorul — Eu am să fiu inclus iu torî al întrecerii socialiste pe
cărora va obţine rezultate şi program cu poezia „In loc de D E R E P O R T E R uzină. Abia îşi termină vorba
De asemenea lucrul a fost 26 FEBRUARIE 1961
mai bine organizat, disciplina mai bune în realizarea sarcini articol pentru alégeri" a W şi aceştia, la rlnăUI lor. ti a-
lor ce îi stau în fată. Eugen Frunză, pe care am pre DEVA: Confidentul doamne Copiii minune; PETROşĂNl :
muncii s-a întărit simţitor în gătit-o deja? adăugă întrebă m e ! Toţi cei de faţă o să ju nunţară noutatea, ca unei to lor ; ALBA IULIA: Hanul din Şapte mirese pentru şapte
tor comunistul lori. Străuţ. un caţi. Unii in piesa „Zi ăe bu varăşe care face şi ea parte
alt tînăr constructor. absol curie" a lui I. Berg, alţii în cu ei ă.in formaţia artistică. S pessart; Eugenie G randet; fraţi : Ultimul viraj : SÎ-
vent dl Şcolii populare de ar sceneta „Iar e ţara-n sărbă ORĂŞTlE: Soldaţi fără unifor MERIA : Darclée: LONEA :
v tă şi elev la cursurile şcolii toare“ de I. Ruş şi Stelian Fi- — Tovarăşă Pechiu. ştiţi că
medii serale din Pettoşani. jucăm in „Zi de bucurie"?! mă ; Datorie de prieten* ; Mamelucul : s É B E $ : Cad
Toţi erau membri ai brigă lip. Iacă, m-a luat vorba pe Cel care spusese aceste cu BRAD: Departe de patrie ; frunzele : T E i u ş : Zafra ;
zii artistice ăe agitaţie a uzi dinainte şi mi-am călcat pe vinte. subliniase ambele sen
nei, bine cunoscută in oraş, inimă ăe v-am spus o parte suri : si cel transmis de con HUNEDOARA: Rozematte: HA ZLATNA : Lanţul ': APÔLÜÜÎ
din programele prezentate la din „secret". ţinutul piesei, dar şi cel care ŢEG: Portul fără apă ; IHA : DE SUS : Oameni sau majuri.
diferitele întreceri ale artişti amintea că piesa se va juca
lor amatori. — Bar e u ? l făcu Smaran- la 5 martie, zi de bucurie pen jeOOPEBflTIVfl DE PRODUCŢIE MEŞTEŞUGĂREASCA;
tru întregul nostru popor. Fi
Tinărul actor şi instructor dache Dumitru, cunoscut pe nă la această dată. pe care ar „UNIREA“ DIN SEBEŞ I
scenă ca recitator artistic, iar tiştii amatori de la U.R-U-M.
Ulii a c tiv ita te a se bucura de cite ori intra în aici. în uzină, ca tinichigiu Petroşani, o consideră drept E x e c u tă prin seotiH e d e )
inovatorilor din P etrila Uzină, văzînă dragostea şi în iscusit. ziua premierei, ei nu prezentat tîm pSârîe şl s tru n g â rie în le m n , \
crederea cu care era întîm pi
nat de muncitori. De aceea se — Bineînţeles că nu te-am Sa c o m a n d ă , d ife rite p r o d u s e »
simţea aici ca la el acasă. îm uitat. Ţi-am. ales un monoloa pentru populaţie ca:
părtăşind cu drag artiştilor a- interesant, despre aleşii noştr! deja. 5 spectacole ..de verifi
m.ntori din experienţa sa de ăe azi. Acest monolog trebuie care". la casele alegătorului
să-l interpretezi, in genul lui din oraş. i
Tomazian... Mai mult nu vreau S. IRIMIE
Colectivul preparaţîei — fruntaş în întrecere profesionist.
In întrecerea socialistă dintre :ă din cele 63 de inovaţii înre — Am venit doar să vă a- „Luna cărţii la s a fe • # dorm itoare;
inovatorii din regiunea Hunedoa gistrate, 38 au fost aplicate cu nunt că programul pentru a-
ra pe anul 1960, colectivul de bune rezultate. # c a m e r e c o m b in a t e de dife
la Preparaţia Petrila s-a clasat legeri e definitivat, am. fixat Realizări in raionul Sebeş
pe locul III. Menţiunea acor In anul în curs, colectivul de deja şi rolurile. Restul e... rite tipuri ; i
dată răsplăteşte munca depusă inovatori de la preparaţie este ..secret". Amănunte o să a-
de acest colectiv, care in anul hotărît să obţină rezultate şi mai @ m obilă de bucătărie; L
trecut a rezolvat multe probleme frumoase. In acest scop, ne an flaţi după-amiază, la club. Tău In scopul unei mai largi di La cooperativa diri Miercurea
tehnice de mare importanţă pen gajăm să sporim numărul de
tru procesul de producţie. Ast inovatori cu 20 la sută, numă vreau să vă răpesc ăcum din fuzări a cărţii politice, beletris au funcţionat două expoziţii cu # diferite o b i e c t e d e a r t â j
fel au fost rezolvate probleme ca rul inovaţiilor acceptate cu 10
încărcarea uniformă a cărbuni la sută şi să rezolvăm toate te repaus. tice, a literaturii de populariza vinzare, la care s-au desfăcut populară;
mele din planul tematic.
lor în vagoane şi curăţirea cu ţi re a ştiinţei in rindul colectiviş- cărţi in valoare de peste 1.600
pelor de elevator. Ing. SILVIA ENCULESCU
— tilor şi cadrelor tehnice din agri Iei. De asemenea, difuzoarea vo # binale;
Demn de remarcat este faptul responsabila cabinetului tehnic
intîmpinarea cultură, cu prilejul „Lunii cărţii luntară Solomon Elena, deţină # lucrară d e tapiţerie etC. ^
de la preparaţie la sate“, in raionul Sebeş au toare a titlului de bibliotecară
zilei de 8 Martie fost organizate numeroase acţi fruntaşă pe regiune, a difuzat
631.928 iei economii uni. numeroase cărţi în rindul ţăra
Comisia de femei de la I.I.L.
La cabinetul tehnic al Exploa- ¦ „Horia" din Alba- iulia, niurv Astfel, in oraşul Sebeş a func nilor muncitori, popularizind
tării miniere din Petrila au fost ceşte in prezent pentru intîmpr ţionat un bazar a! cărţii, unde noutăţile aflate in librărie, prin
înregistrate anul trecut 50 de Important este faptul că a narea alegerilor de la 5 martie au avut loc 3 simpozioane, pre- şezători literare, seri Şi dimineţi
inovaţii, cu 3 la sută mai mult crescut mult numărul inovaţiilor şi a Zilei Internaţionale a Fe zentîndu-se la fiecare din ele de basme etc.
decît in anul 1959. In aceeaşi cu caracter minier, mei! . La secţiile tipografie, tîrri- cărţile; „Pe Donul liniştit“,
perioadă, numărul inovatorilor a plărie şi împletit sîrmă, au fost „Viaţa lui C. Nottara“ şi „Ştiin De asemenea, preşedintă co
crescut cu 22 la sută. Succese de seamă au înregis- ţinute conferinţe cu caracter e- ţa şi tilieretul“. Lă acest bazar,
trat inovatorii de la mina Pa- deservit de tov. C. Venturini şi misiei de femei diri Apotdui de
Dintre cele 50 de inovaţii în trila şi în acest an. Astfel, pînă
registrate, 39 au tost aplicate, în,ziua de 20 februarie, ei au Sus, tovarăşa Elena Cioca, a di
ceea ce a dus la obţinerea unor depus la cabinetul tehnic 10 ino
economii postcalculate de1- vaţii, dintre care 5 au fost a- ducativ, ştiinţific şi de combate O. Chiriac, s-au difuzat cărţi in fuzat 260 volume.
531.928 lei. plicăte. re a superstiţiilorr In acelaşi valoare de 19.697 lei. - i r f r \ f-« .\ - in i - r ' r < r.;.--. •v . <-x
timp, femeile participă şi la ac
PETRU CIUPERCA ţiuni de interes patriotic, la co In. comuna Petreşti s-a orga Acţiuni asemănătoare ău fost
lectarea fierului vechi şi gospo nizat d tombolă a cărţii unde
inginer dărirea oraşului. s-aii difuzat 2(7 volum e; tot a- încununate de succes şi in alte
îci s-au organizat zile model de
corhufie ale raionului Sebeş. Cei
care au contribuit ia obţinerea
S ch im b de e xp e rie n ţă LETIŢIA POPESCU difuzare a cărţii, cu căre prilej acestor rezultate sînt hotarîţi să I I ATENŢIA GOSPODARII LOB AGRICOLE I
s-au vîndut peste 12(1 volume. De lucreze şi pe mai departe pen
corespondentă asemenea, in incinta şcolii ele tru pătrunderea cărţii plnă in COLECTIVE Şl OE STAT!
mentare din această comună, s-a cele mai îndepărtate cătune.
AboDâmehfe organizat un ştand de fcărţi, care
ia ziare şi reviste a contribuit la îmbogăţirea bi ION DUMITRU
bliotecilor personale ale elevi
merceolog — indf-timăfor cu di
Zilele trecute, Comitetul orăşenesc tru buna desfăşurare a învâţămîntului Intr-o şedinţă a comitetului comunal lor şi cadrelor didactice. fuzarea cărţii
de partid Haţeg a organizat un reu de partid şi folosirea în prea mică
şit schimb de experienţă, la care au măsură a dreptului de control asu U.T.M. Brănişca, s-a luat hotărîrea ca
luat parte membrii birourilor organi pra conducerii administrative.
zaţiilor de bază P.A1.R. de la I.I.L. fiecare organizaţie de bază U.T,M. de La căm inul cultural ]O . C . L. p ro d u se in d u stria le din
„Văsile Roaită", Cooperativa meşteşu In încheiere, tov. Ladislau Gontesi, pe raza comunei să fie abonată la
gărească „Retezatul", Fabrica de mar secretar ai Comitetului orăşenesc de „Scînteia tineretului“ şi la „Tînărtil Hu n é d o ara, va o le ra so rtim e n te v a ria te i
meladă, întreprinderea de gospodărie partid Haţeg, a dat preţioase îndru !e m a te ria le de c o n s fr u c fîi:
orăşenească, O.F,R. şi întreprinderea mări membrilor birourilor organizaţii leninist". Pînă în prezent, toate orga Comitetul raional al femeilor etc. Cu acest prilej, s-a făcut o
forestieră. lor de bază.
nizaţiile s-au abonat Ia „Scînteia ti din Ilia a organizat ia căminul demonstraţie practică de felul
Cu acest prilej, tov. Gheorghe Lo- Toţi participanţii au vizitat apoi a-
toroşan, secretar al organizaţiei de ba telierele întreprinderii de industrie lo neretului“. In aceste zile ele se vor cultural din Hărău uri schimb cum se organizează „Ziua fe fl cherestea răşinoasă şi foioasă
ză P.ALR. a I.I.L. „Vasile Roaită“ din cală „Vasile Roaită". abona şi la „Tînârui leninist". de experienţă cu participarea co meii in activitatea săptămînală
Nălaţi, a prezentat un referat în care misiilor de temei din comunele a căminelor culturale“, La a- ® cim ent şi v a r ;
a arătat pe larg felul cum munceşte NICU SBUCHEA Organizaţiile de bază U.T.M. din sa învecinaie, cadrele didactice, di ceastă şi-au adus contribuţia
biroul acestei organizaţii. Referatul a tele Brănişca, Boz şi Bicău au orga
sCos în evidenţă, printre altele, munca corespoildenl nizat şi citirea în comun a presei.
de întărire a vieţii interne de partid,
metode ale muncii politice de masă dusă Unitate fruntaşă M. ŢIC rectorii de cămina culturale* pre formaţiile artistice din Hărău şi m ipsos şi ţiglă ;
în rîndurile salariaţilor, activitatea ce pe regionala C. F. fl. şedinţii gospodăriilor colective Bampotoc.
lor 26 agitatori care au organizat nu corespondent
meroase convorbiri în întreprindere, ac Printre unităţile de cale ferată
ţiuni ce au contribuit mult ca între fruntaşe pe Complexul C.F.R. Ş c ă ră m id ă şi trestie ;
prinderea să devină iruntăşă pe re Petroşani, se numără şi revizia
giune. de vagoane. dat apoi răspunsuri cu privire m articole de rotârie şi cărăuşie
la eclipsele de Soare şi Lună şi
Aii luat apoi cuvîntul mai mulţi to Muncind cu abnegaţie, colec lansarea ultimului satelit sovie m sticlă — geam pentru sere în cantităţii
varăşi printre care loan Birăuţ, A- tivul reviziei de vagoane din tic, profesorul Avram Şoca a lă
lexandru Crainic, Iosif Pleşa, Andrei Petroşani a cîştigat în trimes WL M L ffll.P B I! murit o seamă de probleme în mari şi diferite d im en siu n i.
Bocoş şi alţii. trul IV 1960 drapelul de unita legătură cu originea şi apariţia
te iruntăşă pe Direcţia regională vieţii pe părhint, în care scop a - ^ U « / LrnJ u j V - 7 u J u J u J u / w J «. I l iW U
Vorbitorii au subliniat faptul că bi C.F.R. Timişoara, pentru care folosit şi materiale didactice co
roul organizaţiei de bază P.ALR. de fapt a [ost şi premiată cu 30.000 dat peste plan 6 tone consérve respunzătoare, iar profesorul vncrsîTtcnsuumi 'jM BaB iiiuarB*
Ia I.I.L. „Vasile Roaită" a dus o vie lei. şi preparate de carné de bună Gheorghe Cîndea a răspuns la
activitate politică. Totodată, ei au scos Uzarea şi depăşirea sarcinilor de calitate. întrebările în legătura cu apari AN U N J
în relief şi unele lipsuri care se mai Şi in acest an, harnicul colec plan, a obţinut următorii indici ţia religiei şi superstiţiilor.
manifestă în această organizaţie şi a- tiv de aici obţine rezultate im de plan pe luna ianuarie: sar Succesul constituie o urmare TRUSTUL MIRIERDEWangajează im ediat
nume: o insuficientă preocupare pen- portante. In cele două decade ala cina statică, realizată în propor firească a planificării judicioase Formaţia de teatru şi brigada
lunii februarie, a reuşit să reali ţie de 101 la sută ; tone nete ex a muncii in secţie şi íhtrécérii artistică de agitaţie au prezen pentru Exploatarea minieră M uncelul
CART! APARUTE zeze planul de producţie in pro pediate — 106 la sută ; osii în socialiste pe profesii. tat apoi un bogat program.
7 porţie de 101,2 la sută. cărcate - 104 la sută ; osii des muncitori mineri
cărcate — 200 la sută ; staţio Alături de ceilalţi muncitori, SILVIU CER CEA muncitori ajutori mineri
A. C. BANU Stăpinirea şi va Un indicativ de calitate, care narea la încărcâre-descarcare, a se evidenţiază şi utemiştii Pe — muncitori vagonetari
lorificarea -cursurilor de a- este urmărit de toţi muncitorii, fost redusă cu 17 la sută faţă de tru DobVa, Vera Răşcăneanti şi Fier vechi pentru oţel arii — muncitori lăcătuşi
pă Colecţia „S.R.S.C.“ nr. este repararea vagoanelor de p lan; regularitatea circulaţiei, María Temneanu, care se vor — muncitori electricieni
376 ; 48 pag. — 0,85 lei. fecte, fără detaşarea lor din tren. realizată iii proporţie de 99 la prezenta pentru prima oară în La începutul anului 1961, la — muncitori fierari
Depunînd tot efortul, muncitorii sută faţă de norma de 97 la su [aţa urnelor la alegerile de de — muncitori sudori
A. BUIANOV Chimiştii, stâpi- de la revizia de vagoane Petro ta ; staţionarea în tranzit cu putaţi de la 5 martie. I. F. Sebeş s-a întocmit un plan
nii atomilor. Colecţia „Ştiin şani au realizat acest obiectiv în prelucrare a vagoanelor s-a re De preferat sînt muncitorii de
ţa învinge“ nr. 7 6 ; 268 proporţie de 10!,5 la sută. dus cu 14 la sută faţă de platt ; F. NEDELCIU concret pentru colectarea fieru pe ruta Deva, Mintia, Veţeî, Bră
pag. — 4,95 iei. osii în tranzit cu prelucrare — nişca, Şoimuş, Bretea Mureşană,
E d . tineretului Printre muncitorii fruntaşi 215 la sută. In mijlocul colectiviştilor lui vechi din sectoarele între Leşnic, Săcămaş etc.
care au contribuit la succesele
GRIGORE URECHE Letopise enumerate mai sus, se numără Cu ocazia unei recente anali Brigada ştiinţifică a căminu prinderii. Măsurile cuprinse în D o r ito r ii se voi0a d r e s a cDr e c i
ţul Ţării Moldovei — De şi lăcătuşii de revizie Iulian Mo- ze a muncii, a reieşit că la ob lui cultural din Ilia, însoţită de plan şi aplicate, au început să Exploatării m iniere Muncelul
cind s-au descălecat ţara şi raru, Petre Mănăscu, loan Ma ţinerea acestor rezultate au con formaţia de teatru şi brigada ar dea rezultate. Astfel, numai in
de cursul anilor şi de viiaţa nea, Ilie Şerban şi Angliei Ra tribuit cel mai mult impiegatul tistică de agitaţie, s-a deplasat M ic .
domnilor carea scrie de la du. de mişcare Ion Bărbuiescu, re la Bretea Mureşană, in mijlocul prima jumătate a lunii februa
Dragoş Vodă pînă la Afon vizorul de ace Teodor Raţiu, a- colectiviştilor.
Vodă. „Biblioteca şcolaru I. CRIŞAN cârul loan Crasovan, magazio rie, s-au strins şi predat de la
lui“ nr. 3: 132 pag. — nerii Iacob Pintea şi Mihâi Hai- In sala de clasă a şcolii ele
4,25 lei. Succesele ceferiştilor da. mentare s-au adunat peste 200 ocoalele silvice, sectoarele de
Ed. tineretului din tisa de cetăţeni, pentru a primi răs
GHEORGHE BATA punsurile la întrebările puse. exploatare şi U.I.L., cantitatea
Colectivul de muncă al staţiei de 13.000 kg. fier vechi, depă-
C.F.R. Ilia, luptind pentru rea- C o nserve şi preparate Rmd pe rind. Ii s-a vorbit ce şindu-se astfel cu 86 la sută an
de carne peste plan lor prezenţi despre evenimente gajamentul luat pe trimestrul I.
le din Congo şi Labs, şi despre
In primele două decade ale alte probleme privind situaţia In această acţiune patriotică
internaţională. s-au evidenţiat mai ales ingine
lunii februarie, muncitorii secţiei rul Zsiros Alexandru, maistrul
Profesoara Maria Armeneanu a Dumitru Ieşu de la U.I.L., mun
de conserve şi preparate de car citorii Partenie Voma şi Alexan
dru Popescu, utelnistul Vasiie
ne din cadrul I.R.Î.C. Deva, au Micii şi alţii.
CLEMENT BODEA