Page 89 - 1961-02

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN I T I V A ,
mulsocialismului
—----- ~--HT - ' ----- . -: r ¦
j Anul XIII. Nr. 1920
DIRECTIVELE
către toate organele şi organizaţiile de partid, sindicale, ale U.T.M.
cu privire la criteriile principale ale întrecerii socialiste
în cinstea aniversării a 40 de ani de la înfiinţarea
Partidului Comunist din Romînia
rAnul acesta, la 8 mai, se împlinesc- 40
de ani de la crearea Partidului Comunist
din Romînia — eveniment de importantă
istorică pentru destinele poporului romîn
Sub conducerea încercată a Partidului
Muncitoresc Romîn, poporul nostru a ob
ţinut măreţe şi hotărîtoare victorii în con
struirea socialismului, în dezvoltarea eco
nomică şi culturală a patriei noastre şi ri
dicarea nivelului de trai al celor ce mun
cesc.
Congresul al III-lea al P.M.R., tăcînd
bilanţul activităţii rodnice şi multilaterale
desfăşurate de partid, al succeselor dobîn-
dite de oamenii muncii, a consfinţit vic­
toria socialismului în R. P. Romînă şi a
trasat liniile directoare ale dezvoltării eco­ portanţă deosebită şi anume la îmbună­
nomice şi social-culturale a ţării în urmă­
torii ani. Planul economic pe anii 1960-
1965 are ba obiectiv principal dezvoltarea
bazei tehnico-materiale a socialismului, în­
cheierea procesului de flqrire a relaţiilor
de producţie socialiste în întreaga econo­
mie, în vederea desăvîrşirii construcţiei
socialismului.
Răspunzînd chemărilor partidului şi gu­
vernului. desfăşurînd larg întrecerea so­
cialistă organizată de sindicate, oamenii
muncii din ţara noastră au obţinut an de
an succese remarcabile în îndeplinirea pla­
nului de stat, şi-au îndeplinit în mod sis­
tematic. angajamentele luate, au acumulat
o bogată experienţă pe frontul luptei pen­
tru economii, dovedind un înalt spirit de
răspundere pentru întărirea şi înflorirea
patriei. Se poate aprecia că lupta pentru
economii a devenit o mişcare de masă, o
cauză a muncitorilor, inginerilor, tehnicie­
nilor.
Planul de stat pe anul 1960. primul an
al planului de şase ani, a fost îndeplinit şi
depăşit la majoritatea indicatorilor eco­
nomici. Ritmul înalt. în care se dezvoltă
economia naţională îşi găseşte expresia în
faptul că în anul 1960 producţia indus­
trială a fost cu 16,9 la' sută mai măre de-
cît în anul 1959. depăşindu-se astfel sar­
cina de plan care prevedea' o creştere de
14 la sută. Creşteri însemnate au fost rea­
lizate în toate ramurile industriei. Pro­
ductivitatea muncii, principalul factor al
creşterii producţiei, a fost în anul 1960
cu 11 la sută mai mare decît în 1959. S-a
consolidat şi s-a dezvoltat îri continuare
sectorul socialist din agricultură.
Tn toate sectoarele de activitate a exer­
citat o puternică înrîurire întrecerea socia­
listă largă şi însufleţită, desfăşurată de
oamenii muncii, sub conducerea organiza­
ţiilor de partid în cinstea celui de-al 111-
lea Congres al partidului. Spiritul de ini­
ţiativă creatoare şi priceperea în descope­
rirea şi folosirea rezervelor interne ale
economiei s-au manifestat puternici în an­
gajamentele luate de oamenii muncii în
întrecerea socialistă, ca şi în îndeplinirea
acestora. Este grăitor în această privinţă
faptul că în anul 1960 oamenii muncii au
dat patriei 1,5 miliarde lei economii peste
prevederile planului. De asemenea, ei au
dat peste sarcinile de plan 100.000 tone
oţel, 59.000 tone fontă, 9.700 tone cocs
metalurgic, 60.000 tone minereu de fier,
l . 102 bucăţi tractoare, 53.300 bucăţi rul­
menţi, 12.500 tone sodă calcinată, 578.000
m.p. furnir, 160 milioane lei mobilă, 10,8
milioane m.p. ţesături, 337 milioane lei
confecţii din ţesături, 858 mii perechi în­
călţăminte, 66.500 tone zahăr, 2.400 tone
ulei comestibil ş.a.
Plenara Comitetului Central al P.M.R.
din 31 octombrie— 1 noiembrie 1960 a sub­
liniat că economia noastră se caracteri­
zează prin dezvoltarea in ritm înalt a tu­
turor ramurilor industriei şi îndeosebi a
ramurilor hotărîtoare pentru industrializa­
rea socialistă, prin creşterea însemnată a
acumulărilor socialiste şi prin continua ri­
dicare a nivelului de trai al oamenilor
muncii. Realizările anului 1960 constituie
o premiză importantă pentru îndeplinirea
cu succes a planului în 1961.
Rezultatele obţinute oglindesc nivelul
mai înalt la care s-a desfăşurat în anul
1960 activitatea economică, creşterea preo­
cupării organelor de partid, de stat şi sin­
dicale pentru problemele concrete ale .eco­
nomiei, pe care le rezolvă cu tot mai multă
competenţă. Este necesar ca preţioasa ex­
perienţă dobîndită pînă acum de munci­
tori, tehnicieni, ingineri, lucrători de par­
Duminică 26 februarie 1961
¦
tid şi de stat în realizarea de economii şi
produse peste prevederile planului să fie
folosită pentru a obţine succese şi mai
mari în acest domeniu.
Lupta pentru o calitate
superioară a produselor
— obiectivul principal
al întrecerii socialiste
Documentele celui de-al III-lea Congres
al P.M.R. au subliniat că în etapa ac­
tuală este necesar să păşim cu toată ho-
tărîrea la realizarea unei sarcini de im­
tăţirea continuă a calităţii produselor în
toate ramurile economiei naţionale.
Menţinînd şi dezvoltînd rezultatele ob­
ţinute în lupta pentru economii în toate
domeniile de activitate, una din condiţi­
ile fundamentale pentru creşterea venitu­
lui naţional şi a nivelului de trai, în faţa
tuturor muncitorilor, maiştrilor, ingineri­
lor, oamenilor de ştiinţă stă sarcina de
mare importanţă de a desfăşura o activi­
tate susţinută şi sistematică pentru obţine­
rea de produse de calitate superioară, la
nivelul celor mai bune produse de pe piaţa
mondială.
La aniversarea a 40 de ani de la crea­
rea partidului nostru să pornim cu toată
hotărîrea la îmbunătăţirea calităţii produ­
selor, să deschidem larg frontul luptei
pentru produse de înalt nivel calitativ prin
ridicarea indicilor tehnico-economici ai ma­
şinilor, agregatelor, utilajelor, prin spori­ dernizarea şi lărgirea continuă a sorti­
rea durabilităţii şi desăvîrşirea finisajului mentelor produselor. Asimilarea în fabri­
produselor, astfel ca acestea să corespundă
tot mai mult condiţiilor create de dezvol­
tarea tehnicii si ştiinţei.
In prezent dispunem de toate condiţiile
necesare transformării luptei pentru pro­
duse de înalt nivel calitativ într-o mişcare
de masă a muncitorilor, maiştrilor, ingi­
nerilor, tehnicienilor din toate ramurile
economiei naţionale. Industria noastră so­
cialista dispune de maşini şi utilaje mo­
derne, al căror număr creşte necontenit.
Numai în anul 1960 au fost date în ex­
ploatare 34 noi întreprinderi şi secţii şi au duselor vor contribui la creşterea nivelului
fost reutilate cu maşini moderne 82 uzine
şi fabrici. Pentru anul 1961 s-a planificat
punerea în funcţiune a 60 de întreprinderi
şi secţii noi, precum şi dezvoltarea şi reu-
tilarea a 96 întreprinderi şi secţii. Pentru
înzestrarea economiei naţionale cu ma­
şini şi utilaje noi a fost prevăzută în
acest an suma de aproape 12 miliarde iei.
In întreprinderile noastre lucrează sute
de mii de muncitori şi maiştri cu înaltă ca­
lificare şi experienţă în muncă, zeci de mii
de ingineri şi tehnicieni buni cunoscători
ai tehnicii noi.
Analiza activităţii economice a arătat,
că, folosind cu succes posibilităţile pe care Oamenii muncii sînt chemaţi să lucreze
le au, majoritatea întreprinderilor au ob­
ţinut rezultate pozitive în privinţa înde­
plinirii sarcinilor prevăzute în planul de
producţie, a realizării de economii supli­
mentare, precum şi în îmbunătăţirea cali­
tăţii produselor. Totodată, a ieşit la iveală rîmul economiilor materiale şi băneşti.
că nu toate ministerele, sfaturile populare,
întreprinderile luptă cu suficientă perseve­
renţă pentru ridicarea calităţii produselor
lor, ceea ce are urmări negative, aduce
daune economiei naţionale. Colectivele
unor întreprinderi nu au acordat atenţia
cuvenită îmbunătăţirii calităţii produselor,
dînd dovadă că n-au înţeles că lupta pen­
tru economii nu poate fi ruptă de lupta
pentru calitate, că ambele sînt de nedes­
părţit în activitatea economică. Reducerea
neîncetată a preţului de cost constituie, o
sarcină de bază dar ea nu trebuie să fie
îndeplinită în dauna calităţii produselor.
Experienţa acelor întreprinderi care nu
s-au preocupat de continua îmbunătăţire
a calităţii produselor a arătat că ele au
avut de întîmpinat greutăţi în desfacerea
mărfurilor, ceea ce a influenţat negativ
asupra întregii activităţi a acestor între­
prinderi ; deficienţele de calitate au dus la
creşterea consumurilor de materiale, la
irosirea de muncă, la ridicarea costurilor
de producţie.
Fabricarea de produse de înaltă calitate
şi rezistente este necesară pentru satisfa­
cerea în tot mai deplină măsură a nevoilor
mereu creştinele ale economiei naţionale,
4 pagini 20 bani
obţinîndu-se pe această bază însemnate
economii de materiale şi de muncă.
îmbunătăţirea caracteristicilor tehnice
şi a calităţii maşinilor pe care le producem
are ca efect folosirea mai economică şi
mai eficientă a fondurilor de investiţii.
Calitatea ridicată a maşinilor şi utilajelor
duce totodată la micşorarea substanţială
a cheltuielilor de producţie şi la obţinerea
de importante economii materiale şi bă­
neşti. îmbunătăţirea indicilor calitativi ai
produselor reprezintă o condiţie de primă
însemnătate pentru asigurarea posibilităţi­
lor de creştere a producţiei.
Realizînd produse la nivelul tehnicii mo­
derne, întreprinderile satisfac tot mai mult
condiţiile desfacerii mărfurilor pe care le
fabrică atît pentru acoperirea necesităţilor
interne cît şi pentru export. Folosirea in­
tegrală a capacităţilor de producţie este
direct legată de felul în care acestea răs­
pund exigenţelor de calitate ale beneficia­
rilor interni şi exierni. Mărfurile livrate
de industria noastră — utilaje, maşini,
produse chimice, materiale de construcţii,
produse ale industriei uşoare şi alimentare
— se bucură de aprecierea cumpărătorilor
de peste hotare, se vînd în cantităţi tot
mai mari şi pe pieţele tot mai multor ţări.
Exportul de mărfuri al ţării noastre a cres­
cut an de an, fiind în anul 1960 cu 37 la
sută mai mare decît în 1959. Este necesar
ca renumele bun dobîndit de calitatea
mărfurilor noastre pe pieţele externe să fie
nu numai menţinut, dar şi întărit.
Necesităţile dezvoltării economiei naţio­
nale şi cerinţele consumatorilor impun mo­
caţie a sortimentelor noi trebuie să se facă
cu deosebită grijă, — astfel ca acestea să
fie la nivelul celor mai reuşite produse
realizate pe plan mondial, să corespundă
integral cerinţelor de calitate.
Manifestarea unei înalte exigente fată
de calitatea produselor şi luarea măsurilor
corespunzătoare în toate fazele proceselor
de fabricaţie, stabilirea soluţiilor tehnice
care să ducă la realizarea de produse cu
performanţe tehnicâ-economice ridicate şi
grija pentru aspectul şi prezentarea pro­
tehnic al cadrelor, la ridicarea continuă a
calificării lor profesionale.
Lupta pentru o calitate superioară a pro­
duselor — împreună cu sporirea produc­
ţiei, a productivităţii muncii şi reducerea
cheltuielilor de producţie — trebuie privită
ca o sarcină centrală în îndeplinirea pla­
nului de stat, cu caracter permanent, a
cărei înfăptuire are efecte favorabile în
toate domeniile activităţii economice. Este
necesar ca îmbunătăţirea calităţii produse­
lor să devină o preocupare a tuturor oa­
menilor muncii din economie şi în primul
rînd a cadrelor de ingineri, tehnicieni,
maiştri şi muncitori de înaltă calificare.
cu pricepere şi iniţiativă, încît în dome­
niul îmbunătăţirii calităţii producţiei să
obţinem în cel mai scurt timp, în toate ra­
murile economiei naţionale, succese simi­
lare cu cele pe care le-am dobîndit pe tă-
Pornind de la însemnătatea deosebită a
îmbunătăţirii calităţii produselor pentru
dezvoltarea economiei naţionale, sublinia­
tă cu tărie de Congresul al III-lea al par­
tidului, ministerele, organizaţiile economice
centrale, întreprinderile, sfaturile populare,
lucrătorii de partid, de stat şi ai organelor
sindicale au datoria să ia toate măsurile
de ridicare a calităţii, organizînd lupta ma­
selor de oameni ai muncii pentru produse
de nivel calitativ superior.
Ministerele şi sfaturile populare, cu spri­
jinul uniunilor pe ramuri ale sindicatelor
şi ale consiliilor regionale şi locale ale sin­
dicatelor, vor trebui să întocmească pla­
nuri amănunţite de lucru pe ramuri, sub-
ramuri şi grupe de producţie, care să cu­
prindă măsurile necesare în vederea des­
făşurării coordonate a unei activităţi largi
şi multilaterale în scopul îmbunătăţirii per­
manente a calităţii. Pe baza acestor pla­
nuri, a analizei temeinice a calităţii produ­
selor fabricate, .întreprinderile îşi vor în­
tocmi la rîndul lor planuri proprii de îmbu­
nătăţire a calităţii, prevăzînd măsurile ne­
cesare pentru ca fiecare produs să fie rea­
lizat 1a cel mai înalt nivel tehnic şi ca­
litativ.
(Continuare în pag. 2 -a)
si m g
Íce
? în!re anu >956-1960 producţia de cărbune energetic şi codifica oil a exploatărilor carbonifere din rezîu-
$ ne® noastră> a crescut cu 21-5 la sută. Directivele Congresului al III-lea al P.M.R. Cu privire la planul de de--
\ ! 0ltr “ eC0n0talei naţicnale Pe ai,ii >960—1965 arată, că „în scopul îmbu nâtâţirii calităţii cărbunelui se va pune
ţ în luncl'une 0 nouă instalaţie de preparare în Valea Jiului, cu o capacitate de peste 3 milioane tone pe an“.
IN ÎNTÎPMNAREA ALEGERILOR
La sfat despre treburile CARNET
gospodăreşti
ELECTORAL1
In .cadrul înttlnirilor care au avut ioc între candidaţii F.D.P. şi ale­
gători, cetăţenii au discutat despre înfăptuirile realizate în ’oraşe şi comune întîlniri cu tinerii
în anii puterii populare. Totodată, ei au făcut propuneri preţioase privind
buna gospodărire a localităţilor regiunii noastre, lată cîteva relatări ale Zilele trecute, la clubul mun­
corespondenţilor noştri de la cîteva întîlniri. citoresc din Teliuc s-au adu­
nat peste 40 de tineri mineri.
Hafeg girea conductei de apă potabi­ In cadrul întîlnirii organizate
lă din strada Valea Arsului aici, tinerilor li s-a vorbit des­
La întîlnirea cu tov. Ioan Ga- din Vulcan şi altele. pre educaţia comunistă a tine­
broveanu, candidat în circum­ retului. Apoi tinerilor prezenţi
scripţia electorală orăşenească EUGEN FIRCZAK li s-au prezentat date din mo­
nr. 6 Haţeg, au luat cuvîntul FRANCISC KELEMEN nografia comunei Teliuc.
numeroşi alegători. Printre pro­
punerile cele mai însemnate fă­ Vefel O întîlnire asemănătoare a
cute de către cetăţeni se nu­ avut loc şi la Casa alegătoru­
mără asfaltarea unor străzi, ex­ întîlnirea dintre tov. Lucreţia lui nr. 3 din Hunedoara.
tinderea luminii fluorescente Costa, candidată pentru Sfatul
etc. popular regional şi Ioan Albu, Succese în producţie
candidiat pentru Sfatul popular
NICU SBUCMEA raional Ilia, cu alegătorii din In întrecerea socialistă, mun­
Veţel, a constituit un prilej de citorii, tehnicienii şi inginerii
Vulcan trecere în revistă a realizări­ din întreprinderile regiunii noas­
lor obţinute pînă acum. Alegă­ tre, obţin noi succese. Rezulta­
In sala de apel a exploatării torii au venit şi cu unele pro­ tele pe care le obţin le închi­
miniere din Vulcan a avut loc puneri printre care construirea nă alegerilor de deputaţi de la
zilele trecute o întîlnire a can­ unui loc-al pentru şcoala de 7 5 martie. Astfel, furnaliştii sec­
didaţilor F.D.P. cu alegătorii. ,ani şi electrificarea satului ţiilor a l-a şi a Il-ă de la
Luînd cuvîntul, cetăţenii au Muncelul Mic. G.S. Hunedoara, au dat peste
propus construirea unui dig de plan în perioada- 1— 22 februa­
protejare a malului Jiului de-a IOAN GURAN rie, 1.271 fone fontă. Lamina-
lungul străzii Abator, prelun­ terii secţiei laminoare de 650
mm. au produs peste plan în
aceeaşi perioadă 5.403 tone.
C A N D I D A T ! M !F,
ŞTEFAN PROŞENIC, ZORICA 'MIHĂILĂ, LAURENŢIU PFFAF,
gaterist la I.F. Orăştie, can­ bobinatoare la C.S. Hunedoa.- preşedintele G.A.C. Petreşti,
didat în circumscripţia elec­ ra, candidată in circum­ candidat in circumscripţia
torală orăşenească nr. 49 scripţia electorală regiona­ electorală raională nr. 15
Orăştie.- lă nr. 58. Sebeş.
XW
„Pentru dezvoltarea sectorului zootehnic
în gospodăriile agricole colective“
Analizînd posibilităţile de dezvoltare cum şi prin cumpărarea a încă 50 ca­ neşti, vom vinde statului pe bază de
a sectorului zotehnic in gospodăria pete porcine, vom ajunge la sfîrşitul contract 1 0 .0 0 0 kg. carne Ia fiecare
noastră, şi ca răspuns la chemarea la anului să avem o încărcătură de 15 100 ha. teren agricol, cu 7.000 kg. car­
întrecere lansată de către colectiviştii capete la fiecare 100 ha. teren arabil. ne mai mult Ia suta de hectare faţă
din Cistei, noi, membrii gospodăriei de obiectivul cuprins în chemare.
agricole colective „Drumul lui Lemn" — Dezvoltînd ferma de păsări a
din Silvaşul Inferior ne-am hotărît să gospodăriei, prin cumpărări şi reţineri — In vederea asigurării bazei fu­
depunem eforturi sporite în vederea din prăsilă, vom realiza 120 capete la rajere, necesară pentru hrănirea ani­
măririi numărului de animale, pentru malelor, vom însiloza anul acesta cîte
sporirea producţiei acestora, fiind con­ Răspunsul c o le c tiv iş tilo r 12 tone porumb siloz pe cap de vacă
vinşi că prin realizarea tuturor obiec­ din Silvaşaul I n f e r i o r ,1 furajată.
tivelor chemării ia întrecere, vom în­ la chemarea celor
tări continuu unitatea noastră, vom din Cistei — In plus, faţă de obiectivele între­
traduce în viaţă sarcinile trasate ţă­ cerii, ne angajăm să creştem un nu­
rănimii muncitoare de cel de-al 111-lea 100 ha. teren cultivat cu plante cerea, măr corespunzător de ovine, în aşa lei
Congres al partidului. liere. încît la sfîrşitul anului 1961 să ajun­
gem la 75 capete ovine la fiecare 100
In acest scop, ne angajăm să atin­ — Aplicînd cele mai înaintate re­ ha. teren agricol.
gem şi să depăşim chiar obiectivele guli zootehnice, de îngrijire şi furajare
întrecerii. a vacilor mulgătoare, vom obţine cîte Tn scopul realizării şi depăşirii o-
2 .0 0 0 litri lapte pe cap de vacă fura­ biectivelor întrecerii, adunarea generală
— Pentru a realiza încărcătura de jată. Din producţia realizată, peste 90 a şi stabilit o serie de măsuri con­
26 capete vite mari la 100 ha. teren la sută o vom livra statului pe bază crete, printre c are: cumpărarea de a-
agricol, din care 15 vaci de lapte, vom de contract. nimale, construcţii de adăposturi şi
mai cumpăra amil acesta încă 27. vaci. magazii pentru depozitarea cerealelor,
— Pentru sporirea veniturilor bă­ mărirea suprafeţelor cultivate cu po­
— Vom reţine din prăsila proprie si rumb siloz.
vom mai cumpăra 25 viţele, astfel în­
cît, la sfîrşitul anului 1961, să reali­ ADUNAREA GENERALA A
zăm o încărcătură de 15 capete la 100 COLECTIVIŞTILOR DIN G. A C.
ha. teren agricol.
„DRUMUL LUI LENJN“
— Din producţia anului acesta, pre­ SILVAŞUL INFERIOR