Page 9 - 1961-02

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VAI

Anul XIII. Nr. 1989 Vineri 3 f e b r u a r ie 1981 4 pagini 20 bani

T©ai<e elem e n te le m w^îlie^ jinuiuusi

p re m iu l «Ie ©®§!t «ait

im portante to p i o Sună —v/—1/—' r J Uzina „Victoria“ din Căi an. Vedere generală a celor tr ei baterii de semicocs construite
în anii puterii populare.
r— ./ —¦>,— •/— . /

Minerii din Teliue au păşit măririi lor pe parcurs, fapt ce jr Muierii Văii Jiului au încheiat prima lună a noului an cu j
în noul an hotărîţi să-şi ducă a creat posibilitatea cunoaşte­
[ succese deosebite. Fiind bine pregătiţi pentru iarnă şi mun- i
la îndeplinire întocmai sarci­ rii operative a situaţiei. Lcind cu multă tragere de ini mă, ei au reuşit să extragă în ] 3#t uiăntfi. 'mamaaleqtnL&r-
nile de plan care le stau' în ţafara planului lunar de producţie aproape 9.000 tone de câr- 1>
faţă. Consfătuirea de la Hune­ Aşa cum s-a arătat, econo­ ţ bane, din care aproape 4.000 tone cărbune cocsificabil.
doara, cu siderurgiştii, le-a a- mia pe întreprindere se ridică
la 30.000 lei, deci mult sub e-

rătat că e necesar să depună conomia realizată numai la ele­ ILvc_*'—i,_n ^ *i¦—f i_il L a C a s a alegătorului Conîermfe,
mai multe eforturi în direcţia din S îm eria audiţii colective
îmbunătăţirii calităţii produc­ mentul materiale. Cum se ex­ Fruntaşiî întrecerii de condiţiile de muncă sint mai
ţiei şi ritmicităţii livrărilor. Şi grele, lucrează în prezent cu un La Casa alegătorului din satul Brâ-
dacă s-au angajat să satisfacă plică această situaţie ? randament de peste o tonă pe nişca, se desfăşoară zilnic o intensă
pe deplin cerinţele furnaliştilor post. Pe întregul bazin carboni­ activitate, [ntr-o sală trumos amena­
— lucru în mare parte reali­ Explicaţia se găseşte în fap­ La trei exploatări — Petrila, fer s-a obţinut un randament de jată, locuitorilor satului, le sint puse
zat — n-au exclus din preocu­ tul că la elementul salarii, pla­ aproximativ 1,048 tone pe post. la dispoziţie ziare, reviste, broşuri,
pările lor nici ceilalţi indici ai nificatul a fost depăşit în mod Uricani şi Vulcan — toate sec­ De pe peronul staţiei, des­ spre Lupeni, la un fecior ca­ cărţi de literatură, legea nr. 9, şi mul­
planului şi îndeosebi, preţul de simţitor. Aceasta mai ales pe toarele şi-au depăşit sarcinile de Rămase :n urma chidem o uşă, deasupra că­ re lucră în baie. Mi-a spus te alte materiale, un aparat de radio.
seama depăşirii fondului de sa­ plan. Cele mai frumoase realizări reia stă scris cu litere m a ri: moşu-meu să mă interesez Agitatori din rîndul cadrelor didao;
cost. larii la sectorul Il-suprafaţă, la au fost înregistrate de sectoarele Rezultate slabe s-au înregistrat „Casa alegătorului“. Ne în- dacă pot să votez şi acolo. tice, ţin diferite conferinţe care ilustrea.
Munca însufleţită care s-a funiculare şi staţiile de sorta­ III de lp minele Petrila, Lupeni in prima lună a anului la minele timpină un ceferist, îmbră­ Stau mai multe săptămîni... ză realizările regimului nostru democrat;
re. Intr-adevăr, la ora actuală şi Vulcan, care au extras între Lonea şi Ariinoasa. Mina Lonea cat într.o uniformă elegantă. popular. Pînă în prezent s-au ţinut 6
desfăşurat în toate sectoarele şi mai ales la funiculare, exis­ 1.600 şi 2.000 tone cărbune peste nici nu şi-a realizat sarcinile de Ceferistul în uniformă, ii conferinţe printre care: „Realizările
şi abatajele întreprinderii a dat tă cauze obiective care au de­ plan. De asemenea, fruntaşe sint plan. Sectoarele II şi IV Lonea, — Doriţi să consultaţi ma­ dă lămuririle necesare. regimului riemocrat-popular pe plan re­
roade. Trecînd peste anumite terminat această stare de lu­ şi sectoarele II Petrila şi I Uri­ [, III, şi IV Aninoasa, au desfă­ teriale în legătură cu alege­ gional, raional şi comunal", „Gospodă­
greutăţi, începînd cu cea de-a şurat o activitate sub posibili­ rile ? Sau... o muzică plăcu­ — Mulţumesc / ria agricolă colectivă asigură ridicarea
doua jumătate a lunii ianua­ cruri. Trebuie avut în vedere cani, care şi-au depăşit planul tăţi, iapt pentru care au rămas tă ? Faceţi-vă comozi 1 nivelului de trai al ţărănimii munci­
rie, minerii au început să li­ faptul că la mina Teliue, greu­ cu cile 1.250 tone de cărbune. cu planul neîndeplinit. E drept Nu pleacă însă. Se scoto­ toare" şi altele. La conferinţele expuse,
vreze furnaliştilor din Hunedoa­ că la unele dintre aceste sectoa­ Luăm¦loc la masa pe care ceşte prin buzunare şi scoa­ au participat în medie 40—50 alegă­
ra minereu în cantităţi tot mai tatea specifică cea mai mare întrecerea pentru „Casca de re au fost întîmpinate şi o sea­ sint înşiruite o mulţime de te o pereche de ochelari u- tori. Şi audiţiile colective Ia radio care
mari şi de bună calitate. cărţi şi broşuri. E cald. Me­ zaţi. şterge abureala de pe au loc aproape în fiecare seară la Casa
în structura preţului de cost o aur a tehnicianului“, este de pe mă de greutăţi in exploatare, dar lodia transmisă de aparatul lentile, şi caută printre pu­ alegătorului, sînt mult îndrăgite de ce­
In ce priveşte sarcina de re­ cu eforturi mai susţinute şi cu de radio, nu le lasă să pără­ blicaţiile de pe masă, îşi a- tăţenii din sat.
ducere a preţului de cost şi a- au salariile. acum foarte disputată. un sprijin mai substanţial din seşti aşa repede încăperea. lege o broşură şi începe să
ceasta a fost realizată, ba chiar partea conducerilor exploatărilor Pe peron, printre linii, mun­ o răsfoiască. Nu se uită la Despre realizările
depăşită. La data de 26 ianua­ In această situaţie, conduce­ citori, călători, care aleargă poze. Buchiseşte anumite pa­ cinematografiei
rie colectivul întreprinderii a- şi a C.C.V.J., sarcinile de plan grăbiţi la treburile lor. ragrafe.
vea înscrisă la acest capitol, rea întreprinderii va trebui să Randamente sporite ar fi fost realizate in întregime. romîneşti
după calculele operative, o eco­ O bătrinică bate timid în Pe uşă intră alţi cetăţeni.
nomie de 30.000 lei. depună o activitate mai susţi­ -sel uşă. Călători, ori localnici. Unul La 1 februarie a.c., la Gasa. alegă­
nută în vederea folosirii cit mai Un succes de seamă al mine­ vrea să cunoască in care cir­ torului ur. 1 din Orăştie a avut loc o
Care au fost căile prin care — E voie maică ? Merg cumscripţie este strada pe
s-a ajuns la acest rezultat ? raţionale a forţei de muncă, in ­ rilor din Valea Jiului îl consti­ care locuieşte, altul unde va
Cunoscînd că unul din princi­ fi centrul de vot nr. 3. Unii
palele elemente ale preţului de troducerea în şi mai mare mă­ tuie randamentele sporite pe ca­ au intrat pentru a mat răs­
cost îl constituie materialele, sură a mecanizării procesului foi broşuri. Pe nesimţite,
minerii şi-au îndreptat atenţia de producţie, folosirea din plin re le-au obţinut în luna ianuarie. scaunele au fost ocupate.
Înspre reducerea consumurilor
specifice de exploziv, capse, fi­ de către toţi minerii a celor Cel mai mare randament — Agitatorul, aflat printre vi­
zitatori, scoate o conferinţă:
480 de minute ale zilei de mun­ 1,238 tone cărbune pe post — a „Republica Populară Romlnă.
pe drumul ăesâvîrşirii con­
că, asigurarea echipelor cu cele fost înregistrat la mina Petrila.

necesare la timp şi îndeplini­ Randamente sporite — 1,124 şi
rea ritmică a planului de către
toate sectoarele şl echipele — 1,130 tone pe post — au realizat

iată cîteva căi prin care aceas­ şi minerii din Aninoasa şi Uri­

tă deficienţă poate fi în mare cani. Demn de remarcat este

măsură evitată. faptul că minerii din Lupeni, un-

til, coroane, lemn. Drămulnd -mp strucţiei socialiste“. începe intîlnire a cetăţenilor cu tov. Mihai !a-
cu grijă fiecare gram de explo­ să citeo.scă. Este ascultat cu cob, cunoscutul regizor al filmelor ro-

ziv folosit pentru puşcări, am­ fot no doresc — interes. Se opreşte din cină i mîncşti „Dincolo de brazi“ şi „Dardée“,
plasând raţional găurile de son­ in cind, face unele comple­ care a vorbit participanţilor despre rea­

dă la puşoarea in masă, mine­ Utemistul Mihai tări. Au loc totodată şi co­ lizările cinematograiiei romîneşti în a-

rii din sectorul I au realizat o % Tractoristul fruntaş Hara- democrat -popular pentru noi, Ebergeni lucrează ca mentarii. nii puterii populare.

economie de 0,089 kg. pe tona ( lambie Croitoru, de la S.M.T. muncitorii de la S.M.T. in rabotor la fabrica Uşa e deschisă tot mat des, [n expunerea sa, tov. lacob a arătat

de minereu, cei de la sectorul > Orăştie, în campania de camera în care stau cu încă „Ceramica" din Ba- iar în încăpere apar instru­ că cinematografia noastră, şi-a cîştigat

II-subteran 0,047 kg., cei de la \ toamnă a realizat 419 hantri doi tovarăşi, avem tot con­ ru Mare. Datorită mentişti. încep să cînte. A- deja un binemeritat prestigiu peste ho­

sectorul Pădurea Oraşului o e- < faţă de 207 cit avea planifi­ fortul : mobilă, lenjerie cu- sîrguinjei şi price­ glomeraţla este tot mat m a­ tare. El a vorbit apoi despre sprijinul

conomie de 0,005 kg. Deşi aces­ ci cat, pentru care toţi tova- curată, perdele la geamuri, perii, el execută pie­ re. Unii doresc muzică popu­ care-1 acordă statul nostru democrat-,

te Cantităţi par infime, aduna­ ţ răşii de muncă găsesc mimai ordine perfectă, mă rog, nici se la 2 maşini lară. alţii muzică uşoară. Ce­ popular tinerilor actori cineaşti şi a a-

te de-a lungul zilelor unei luni l cuvinte de laudă. Mărunt de n-ai crede că sîntem burlaci. IN FOTO: Mihai rinţele şînt satisfăcute pe rătat că datorită condiţiilor create, pe
şi repartizate Ia volumul pro­ $ statură, a reluat zimbind in- Cind vrem să ne distrăm, Ebergeni lucrind ia rind. viitor, în acest important sector al artei,

ducţiei extrase, reprezintă va­ ;> trebarea pe cure i-o pus&- mergem la colţul roşu, care o rabnteză. Ne ridicăm, iar împreună se vor obţine succese şi mai mari.

loric multe mii de lei. Acelaşi < s e m : e aproape de blocul nostru, cu noi şi alţi tovarăşi.

lucru se poate spune şi despre / — Ce condiţii de viaţă unde avem radio, pik-upp, — Dacă aveţi timp, treceţi

celelalte materiale. ţ am ? Dintre şahuri, cărţi să ăiseară pe la Casa alegătoru­ I Citiţi în pagina l!-a
lui de la clubul muncitoresc
In total, la acest element, mi­ cele mai bune. citim. Si citim < al sindicatelor, ne îndrumă ! LUPENI
nerii din Teliue au obţinut o e- mult. Majori- ţ agitatorul. Rulează un film
conomie de 61.000 lei. '( in primul rind artistic. | 1961
tatea dintre ţ
Multă atenţie S-a acordat în \ cîştig lunar -------- — — AUREL DAVID
această perioadă reducerii con­ noi sîntem înscrişi la diferite (
sumului de energie. Oprind <¦ în medie aproximativ 1.500 DOINA CARABAŞ
compresoarele între schimburi, ş lei, însă au fost luni în care cursuri, profesionale. Eu, de r
evitând in mare măsură pier­ <, am cîştigat 2.000 lei. Cu a-
derile pe reţea, la suma de ( ceşti bani pot să-mi cumpăr pildă, urmez în prezent )
mai sus minerii au adăugat în­
că 11.000 lei. Economii frumoa­ ce doresc. Iată de pildă, în cursurile profesionale pentru
se s-au realizat şi la amortis­ urmă cu cîtva timp, mi-am
mente şi prestaţii. cumpărat o motocicletă şi, reîmprospătared cunoştinţe-
notaţi vă rog, nu în rate. In
Trebuie neapărat subliniată afară de aceasta, din banii lor, aşa că pentru noi, căr- <
preocuparea serviciului tehnic cîştigaţi mai trimit şi părin­
care a recalculat pe baze teh- ţilor cite ceva. ţile ne sint de mare ajutor. ¦’
nico-ştiinţiflce consumurile spe­
cifice de materiale. O atenţie Locuiesc intr-unui din nu­ Tractoristul a tăcut o cli- ^ La lam inorul de 800 mm. al C.S. H u n ed o ara
deosebită a fost acordată ur­ meroasele blocuri moderne,
construite în anii regimului pă, apoi, privindu-mă sincer, <

in lumina ochilor, adăugă: L

— Da, viaţa noastră de < rebutul poate fi redus

azi este luminoasă, plină de ?

îm plin iri! < — Nu-i pentru prima dată cind se organizaţiei de bază şi conducerea sec­ dine, pentru a-i feri de greşeli. Există G.S. Hunedoara există posibilităţi rea>
discută despre rebut — spunea mane- ţiei n-au tăcut totul pentru întărirea manevranţi şi laminatori care consi­
V. CH1S < vrantu! Gaşpar Costescu în adunarea disciplinei muncii şi a simţului de răs­ deră că una din cauzele ce conduc la le de reducere a rebutului. Pentru a-
ceasta, biroul organizaţiei de bază va
vr-,/ w v w v v' ' v 1

generală lărgită a organizaţiei de par­ pundere a) oamenilor, Au existat nu­ rebut ar fi creşterea turaţiei motorului. trebui să se îngrijească ca hotăririle

Fier vechi tid ce a avut loc într-una din zilele meroase cazuri de neatenţie şi neres- Acestora, ei trebuie să le explice că res- recentei adunări generale să fie traduse
trecute. O mare parte din vină, pentru pectare a procesului tehnologic : încăr­ pectînd întocmai procesul tehnologic în viaţă întocmai. Alunea politică de

pentru ofelârii că lucrurile nu s-au îndreptat, revine cări defectuoase în cuptoare, laminări (arătîndu-le totodată şi cum trebuie să masă trebuie dusă astfel incit să ri­
biroului organizaţiei de bază şi con­ la temperatură scăzută etc. Un caz procedeze), creşterea turaţiei la motor dice necontenit gradul de conştiincio­

Utemiştii de la serviciul control teh­ ducerii secţiei, care n-au tras la râs-, semnificativ de neatenţie este cel al conduce Ia sporirea productivităţii mun­ zitate al oamenilor. De asemenea, bi-
nic calitativ din Combinatul siderurgic pundere pe cei în cauză şi n-au luai manevrantului Dalerin Dănilă care a cii fără nici un fel de rebut. roul organizaţiei de bază trebuie să în­
Hunedoara, însufleţiţi de dorinţa de a cele mai eficiente măsuri. La secţia introdus in cilindrii laminorului un lin­ drume conducerea secţiei ca în timpul
da patriei mai mult metal, au strins noastră rebutul poate si trebuie să fie gou cind sensul de rotaţie era invers O contribuţie preţioasă la îmbunătă­ cel mai scurt să aplice cele mai elicace
în luna ianuarie, 82 tone fier vechi redus... celui normal. Ca exemplu de indisci­ ţirea calităţii producţiei o pot aduce măsuri tehnico-organizatorice.
pe care le-au predat oţelăriiior. plină pot fi daţi şi sortatorul Victor controlorii tehnici de calitate. Or, con­
Secţia laminorului de 800 mm. a C.S. trolorii de. la laminorul de 800 mm. O atenţie deosebită trebuie acordată
S-au evidenţiat mai ales tinerii Con­ Hunedoara a încheiat anul 1960 cil o îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale
stantin Coşereanu, Vasile Ancuţa, Mi­ cantitate de rebut ce depăşea admisul A ale laminatorilor. In acest scop pot fi
hai Mai şi loan Hortopan. Primele rezultate din anul 1961 nu sînt folosite cu succes cursurile ce se pre­
nici ele mai bune. In perioada 1—30 M A K C A F A B R IC II - M IN O R IA dau la secţia şcoală. De aceea trebuie
Datorită eforturilor depuse în acţiu­ ianuarie, bunăoară, procentul admis de avut grijă ca ele să fie cit mai aproape
nile de muncă voluntară, toţi utemiş­ rebut a fost depăşit cu circa 90 la sută. IIM li MIEC-IJILLI C O L E C T 1V de activitatea practică a oamenilor şi
tii din grupa de control de la bluming Această stare de lucruri a constituit de cerinţele producţiei. N-ar fi rău
se pot mîndri cu insigna şi carnetul subiectul unei discuţii în adunarea ge Popa şi pistolarul loan Anghelescu. au dovedit în repetate rînduri uşurinţă dacă lecţiile ce se referă la laminarea
do „Brigadier al muncii patriotice“. nerală lărgită a organizaţiei de bază. Toate acestea, au influenţat negativ în ducerea la îndeplinire a sarcinilor oţelului şi înlăturarea rebutului la la.
atît calitatea cit şi cantitatea produc­ ce le revin. Au existat cazuri cind au minoare, s-ar preda ceva mai devre­
CORNEL CRISTACHE Cauzele care au făcut ca în perioada ţiei. eliberat fişe de calitate şi pentru pro­ me decît sînt prevăzute în program (ne
amintită să se înregistreze o cantitate duse defecte. Aceasta înseamnă că unii referim mai mult la latura practică
corespondent mare de rebut, sînt mai multe. Una Faptul că n-au fost luate din timp dintre ei au lipsuri in cunoaşterea pro- a acestor teme, ţinînd cont de situaţia
din acestea, o constituie faptul că oţe- măsuri tehnico-organizatorice privind cesului tehnologic. creată în secţie).
-000- larii de la O.S.M. Nr. 1 au expediat repararea gropilor de răcire de la ajus-
mai multe lingouri cu detecte de tur taj, îmbunătăţirea sistemului de cali­ Ar fi bine ca tovarăşii din conduce Un sprijin preţios îl pot acorda la­
Ai doilea spectacol nare, sau la temperatură scăzută, tată bre, punerea la punct a cuptoarelor de rea serviciului G.T.G. a combinatului minatorilor şi oţelarii de la secţia l-a,
cîteva exemple. Din şarja nr. 15.207, încălzire şi altele, au creat de aseme­ să analizeze această stare de lucruri prin executarea corectă a turnării lin-
La Hunedoara, Teatrul de păpuşi 12 lingouri au fost rebut; din şarja nr. nea teren prielnic creşterii procentului cu toată răspunderea şi să ia măsuri gourilor cît şi prin expedierea şarjelor
„Voinicel“, ce activează în cadrul clu- de rebut. in consecinţă. Este necesar să se ve­
buiui „Siderurgistul“ , a început să pre­

zinte în stagiune permanentă - o serie 15,215, un lingou a fost rebut, iar în La acestea se mai adaugă şi faptul rifice în ce măsură controlorii cunosc ia temperatura potrivită.

de spectacole pentru copii. 22 ianuarie s-a primit o şarjă Ia tem­ că maiştrii n-au acordat atenţia cuve­ procesul tehnologic de laminare iar cei Folosind judicios posibilităţile pe

Miercuri în sala clubului „Siderur­ peratură sub cea admisă. Adulte din nită calităţii muncii. De multe ori au care au lipsuri în această direcţie, să care le au, laminatorii vor putea obţine

gistul“ Teatrul de păpuşi „Voinicel“ a cauze insă, sînt subiective. admis ca lingourile calmate şi aliate fie ajutaţi. De asemenea, ei trebuie în­ in scurt timp realizări frumoase nu nu­

Comunistul Romulus Cinăea este unul dintre cei mai buni dat al doilea spectacol din stagiune cu Cei care au luat cuvîntul în adunarea să fie laminate tară a trece în preala­ drumaţi să-şi îndeplinească obligaţiu­ mai la îndeplinirea planului de pro­

mecanici de turbine de la C.T.E. 2 din Hunedoara. Datorită piesa „Ursuleţii veseli“ , mult aplaudată generată au arătat că la calitatea slabă bil pe la curăţitorie. De asemenea nu nile de serviciu cu mai mult simţ de ducţie, ci şi în ce priveşte reducerea
atenţiei cu care lucrează, el n-a înregistrat nici un deranjament.
de micuţii spectatori veniţi în număr a -'producţiei în perioada de care ne o- s-au ocupat îndeaproape de îmbogăţi­ 'ăspundere. rebutului.

IN FOTO: Tov. Romulus Cîndea reglînd turbina. | mare s-o vizioneze. cupăm a contribuit şi taptul că biroul rea cunoştinţelor oamenilor în subor- La secţia laminorului de 800 mm. al C. GHEORGHIU