Page 92 - 1961-02

pap. 4
„ xittim e l© ş ilr i • jx ttim e te ş t ir i xdtimele ştiri •juüimslß SIATX
nţ ps^s «'S !!Jj
\A
f¦rA>f«l^w3 M-3y*» -
N. S. HRUŞCIOV: Poporului congelez
tr e b u ie să I se acorde posibilitatea RIO DE JANEIRO 25 (Ager­ derea dintre Est şi Vest şi să
de a-şi rezolva singur
problemele sale interne
MOSCOVA 25 (Agerpres). — Congo, se subliniază în mesaj, urmări primejdioase. Exemplul
Agenţia TASS anunţă că la 22
februarie, N. S. Hruşciov, pre­
şedintele Consiliului de Miniştri
al U.R.S.S. a adresat lui Ja-
waliarlal Nehru, primul minis-
Iru al Republicii India, precum
şi şefilor de state sau de guver­
ne din alte ţări ale Asiei, Afri­
cii, Europei şi Americii Latine,
mesaje în care sînt expuse con­
siderentele guvernului sovietic
în legătură cu asasinarea şefu­
lui guvernului Republicii Con­
go, Patrice Lumumba, fruntaş
al mişcării de eliberare naţio­
nală a Africii, şi a tovarăşilor
săi.
„Guvernul U.R.S.S. a ajuns
la concluzia — se arată în me­
saj — că atît în interesul in­
dependenţei Congoului cît şi în
interesul prestigiului O.N.U.,
este necesară încetarea cît mai
grabnică a aşa-numitelor „ac­
ţiuni în Congo“ şi retragerea
din Congo a tuturor trupelor
străine pentru a se acorda po­
porului congolez posibilitatea
de a-şi rezolva singur proble­
mele sale interne".
In mesajul adresat primului
ministru ai Indiei, şeful guver­
nului sovietic subliniază că pen­
tru instaurarea în Congo a pă­
cii, ordinii şi liniştii, este ne­
cesar în primul rînd ca poporul
aceslei ţări să fie izbăvit de
toate formele de amestec străin
şi ca guvernului legal al aces­
tei ţări condus de Antoine Gi-
zenga, urmaşul lui Patrice Lu-
rpumba, să i se acorde ajutor
şi sprijin. *
In ceea ce-1 priveşte — se a-
rată în mesaj — guvernul so­
vietic este gata ca împreună cu
celelalte state prietene ale Re­
publicii Congo să acorde ajutor
poporului congolez şi guvernu­
lui său legal.
Guvernul sovietic consideră
că înfăptuirea măsurilor îndrep­
tate spre salvarea Congoului de
agresiunea colonialiştilor şi spre
restabilirea independenţei ţării,
ar putea fi înlesnită şi prin
crearea unei comisii alcătuită
din reprezentanţii statelor afri­
cane care au trimis trupe în
Congo în baza hotărîrii Consi­
liului de Securitate.
După părerea guvernului so­
vietic, în sarcina acestei comisii
ar intra supravegherea, în legă­
tură directă cu guvernul legal
al Congoului condus de Antoine
Gizenga, a măsurilor în vede­
rea îndepărtării agresorilor. în­
cetării tuturor formelor de a-
mestec străin şi creării condi­
ţiilor pentru desfăşurarea nor­
mală a activităţii guvernului ş>
parlamentului din Congo.
In mesajul lui N. S. Hruş­
ciov se spune că asasinarea lui
Lumumba şi a tovarăşilor săi
a dezvăluit în faţa întregii îumi
rolul dezgustător pc care l-a
jucat în evenimentele din Con­
go secretarul'general al O.M.U.,
Hammarskjoeld.
Asasinarea bestială a eminen­
ţilor conducători ai Republicii
A sasinarea lui Lumumba
a fost plănuită
cu m u lt tim p iu urm ă
CONAKRY 25 (Agerpres).
Guvernul Guineei pregăteşte
pentru editare „Cartea Albă pen­
tru Congo“ la căra colaborează
un grup de guineezi — martori
ai crimelor comise de imperia­
lişti în Congo.
Intr-un interviu acordat cores­
pondentului special din Cona-
kry al agenţiei BTA, autorii
Cărţii Albe au declarat că asa­
sinarea mişelească a lui Patri­
ce Lumumba nu este un fapt în-
timplător şi că această crimă a
fost plănuită de mult. Numai u-
nele împrejurări au împiedicat
ca această groaznică crimă să fie
comisă mai înainte. La planul deplinirea tuturor dispoziţiilor legal şi pentru a evita o vărsare Ipocrizia celor care au deplins ată, inclusiv pentru moartea lui care să împiedice pe Mobutu şi
asasinării lui Lumumba in atară pe care le dădea Lumumba.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelefon: 188; 189; 75. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr. 263.320 din 6 noiembrie i919. — Tiparul: întreprinderea Poli gralicâ „l Mai“ — Deva.
^^'V-!«®!5^^<Rrewäi5?^5E38S®i3^^
a arătat în mod tragic cît de
inadmisibilă este situaţia cînd
în fruntea aparatului executiv
al O.N.U. se află un agent al
imperialiştilor şi colonialiştilor. darea la limită, să pună lumea
„Un astfel de om nu trebuie
să-şi aibă locul în conducerea
O.N.U. Nu putem să tolerăm fă­
rădelegea săvîrşilă cu îngăduin­
ţa O.N.U., nu putem să tole­
răm ca secretarul general al
O.N.U. să fie un om care s-a
murdărit printr-un asasinat jos­
nic", se subliniază în mesaj.
N. S. Hruşciov subliniază că
pentru ca „războiul rece" să nu
devină tot mai înverşunat, pen­
tru a împiedica un război „cald"
trebuie neapărat reorganizată
structura O.N.U.
In mesajul lui N. S. Hruşciov
este reamintită poziţia guvernu­
lui sovietic în această problemă
expusă în septembrie anul tre­
cut la cea de-a XV-a sesiune
a Adunării Generale a O.N.U.
Propunerea U.R.S.S. prevede ca
O.N.U. să nu aibă un singur
secretar, ci trei secretari, fie­
care din ei reprezentînd una din
cele trei principale grupări de
ţări existente în lum e: Statele
participante la blocurile milita­
re ale puterilor occidentale, sta­
tele socialiste şi statele neutre.
fn prezent, se arată în mesaj,
puterile imperialiste încearcă să
folosească O.N.U. atît împotri­
va ţărilor socialiste, cît şi îm­
potriva statelor care s-au elibe­
rat de dependenţa colonială şi
au păşit pe calea promovării u-
nei politici neutre.
Încercările statelor imperia­
liste de a-şi impune voinţa altor
ţări nu duc decît la ascuţirea
continuă a situaţiei, se spune
în mesaj. Această politică ser­
veşte nu cauzei păcii, ci cauzei
aţîţării pasiunilor, ea poate avea
PIERRE MULELE: Provincia Orientală
a devenit adevăratul b istion
aî democraţiei şi libertăţii în Congo
MOSCOVA 25 (Agerpres). —
îA SS transmite:
Ziarele „Pravda“ şi „Komso-
molskaia Pravda“ publică inter­
viul acordat corespondenţilor de
la Cairo ai acestor ziare de Pier-
re Mulele, ministrul Educaţiei,
Naţionale în guvernul legal a!
Republicii Congo, şeful misiu­
nii diplomatice a acestei repu­
blici in R.A.U.
Intre altele Mulele a declarat
corespondenţilor ziarului „Prav­
da“ : Privincia Orientală a Con­
goului a devenit adevăratul bas­
tion al democraţiei şi libertăţii
în republică. Poporul sprijină
pe deplin guvernul lui Antoine
Gizenga. Cei puţin 80 la sută
din populaţia ţării rămîne cre­
dincioasă guvernului său. Duş­
manii noştri înţeleg bine acest
de belgieni au luat parte şi asa­
sinii profesionişti din faimoasa
organizaţie teroristă „mina ro­
şie“ creată de imperialiştii fran­
cezi, . ,
Potrivit primei variante asa­
sinarea Iui Lumumba era plă­
nuită încă pentru 1 septembrie
in timpul cuvtntării pe care a
rostit-o la deschiderea senatului
congolez. Lumumba a tost însă
prevenit la timp şi complotul a
fost zădărnicit. In aparatul ad­
ministrativ al tinerei republici
Congo erau strecuraţi în perma­
nenţă agenţi belgieni care .sa­
botau prin toate mijloacele în­
Republicii Congo demonstrează
deosebit dc elocvent acest lucru.
Dacă această politică va ti con­
tinuată ea poate să ducă încor­
în faţa pericolului unui al trei­
lea război mondial.
Mesajul lui N. S. Hruşciov
cuprinde chemarea „de a se pu­
ne capăt sabotării hotărîrilor
O.N.U. de către Belgia. O.N.U.
trebuie să condamne cu hotărî-
re acţiunile săvîrşite de Belgia
în Congo şi să aplice împotriva
Belgiei, ca agresor, sancţiunile
corespunzătoare, prevăzute de
Carta O.N.U.
Avînd în vedere faptul că a-
sasinarea lui Lumumba a fost
— potrivit tuturor indiciilor —
un semnal pentru începerea u-
nei campanii militare de către
bandele lui Chombe şi Mobutu
împotriva tuturor forţelor patrio­ T roiţki, su prafafa Lunii poate
tice în Congo, se impune ne­
cesitatea adoptării unor măsuri
care să poată apăra poporul
congolez de noi fărădelegi. E-
xistă doar o singură soluţie ra­
dicală — Chombe si Mobutu să
fie arestat? şi deferiţi justiţiei nele ipoteze din trecut ale spe­
neîntîrziat, să fie dezarmate
bandele for şi să fie îndepărtaţi
agresorii din Congo.
fn încheierea mesajului, şe­
ful guvernului sovietic sublinia­
ză că „marile puteri trebuie să
renunţe la amestecul în treburi­
le străine şi la încercările de a
juca rolul de sugrumători ai li­
bertăţii altor ţări, şi să-şi con­
centreze eforturile spre obţine­
rea destinderii încordării inter­
naţionale, spre soluţionarea de
comun acord a celor mai im­
portante probleme internaţiona­
le şi, în primul rînd, a proble­
mei dezarmării. Nu şantaj şi
ameninţări, ci respectarea stric­
tă a suveranităţii fiecărui stat
si respectarea reală a interese­
lor reciproce — iată pentru re
se pronunţă guvernul sovietic".
lucru. Tocmai de aceea belgienii
şi acoliţii lor, Rasavubu, Mobu­
tu şi Chombe împiedică prin
toate mijloacele convocarea Par­
lamentului congolez. Clica ma­
rionetelor se teme ca de moarte
de democraţie. Ea recurge la
cele mai mîrşave crime, exter-
minind deputaţi, miniştri şi pa
toţi sincerii patrioţi congolezi.
„Pentru actuala situaţie din
Congo a subliniat Mulele, o răs­
pundere deosebită revine O.N.U.
şi secretarului ei general, Ham­
marskjoeld. Nu înţelegem cum
o organizaţie, menită să asigure
legalitatea în întreaga lume,
poate să nu condamne crimele
care calcă în picioare drepturile
elementare ale omului. De ce
pînă în prezent O.N.U. nu a
condamnat şl nu a tras la răs­
pundere pe asasinii lui Patrice
Lumumba şi ai tovarăşilor lui?
Poporul nostru nu mai are în­
credere in O.N.IJ., nu mai are
încredere ' fn Hammarskjoeld,
care este de fapt complice la
crimele comise“.
„Principalul nostru ţel, a spus
Mulele, este lupta împotriva ce­
lor care vînd libertatea Republi­
cii Congo, încalcă legalitatea,
calcă in picioare dreptatea“.
Corespondentul ziarului „l<om-
somolskaia Pravda" i-a cerut lui
Pierre Mulele să îşi spună păre­
rea în legătură cu recenta re­
zoluţie în legătură cu Congo a
Consiliului de Securitate.
„Nu cunosc încă poziţia ofi­
cială a guvernului meu în aceas­
tă problemă, a spus ministrul,
dar după părerea mea personală
hotărîrile Consiliului de Securi­
tate nu sînt pe deplin satisfăcă­
toare. Şi dacă ţările prietene au
votat pentru ele, am impresia
că au tăcut-o pentru a preîntâm­
pina un eventual atac al rebeli­
lor împotriva forţelor guvernului
de singe“.
L h ' t i ? ! i . Ij s u c i m , ci '*? A?*>
>^^wg^^a^5ac2B3gggaoggiagasBZ««»a
GALĂ A F1LMULU! ROMÍNESC
LA VARŞOVIA
VARŞOVIA 25. _ cores­ Petreseu, precum şi regizo­
pondentul Agerpres transmi­ rul Mircea Drăgan, care fac
te : In sala cinematografului o vizită în R.P. Polonă la in­
„Moscova" din Varşovia a vitaţia Ministerului Culturii
avut loc în seara zilei de 24 şi Artei.
februarie reprezentaţia de
gală a filmului rominesc Au fost de faţă Henrylc Go-
Preşedintele B raziliei cere „Valurile Dunării" (Vapo­ lanslci, ministrul invăţămin-
a d m it e r e a M.P* C h in eze în O.fV.U. rul cu dinamită), realizat tulul Superior, Taâeusz Ko-
in regia lui Liviu Ciulei. Cu tarbinsKi, preşedintele Aca­
acest prilej au fost prezen­
pres). lărgească zona schimburilor e- taţi publicului spectator prin­ demiei poloneze de ştiinţe,
cipalii interpreţi ai filmului,
artiştii Lazăr Vrabie, irina funcţionari superiori din Mi­
nisterul Afacerilor 'Externe,
oameni de artă, cineaşti etc.
După cum transmite' agenţia conomice ale Braziliei. Acest lu­ Avîntul industriei metalurgice
France Presse, la 24 februarie cru — a adăugat el — nu va R. P. Polonă
ministrul Afacerilor Externe al afecta cu nimic alianţele noas­
Braziliei, Afonso Arinos a ţinut tre tradiţionale.
o conferinţă de presă în cursul
căreia a declarat că „preşedin­ Ministrul Afacerilor Externe
tele Ja'nio Quadros este convins al Braziliei a comentat, de ase­
menea, nota recentă a preşedin­
pe deplin că ceea ce există tre­ telui Quadros prin care se cere VARŞOVIA 25 (Agerpres). — nale, cuptoare Martin, laminoa­
buie să coexiste şi este ferm ho- înscrierea pe ordinea de zi a După cum relatează anuarul re. fn întreprinderile metalurgi­
tărît să dovedească acest lucru viitoarei sesiuni a Adunării Gene­ statistic oficial, Polonia ocupă ce poloneze funcţionează în pre­
prin lapte". Referindu-se la pro­ rale a O.N.U. a problemei repre­ în prezent locul al 12-lea din zent 25 de furnale, 89 de cup­
blema relaţiilor diplomatice din­ zentării R.P. Chineze la O.N.U., lume în ce priveşte producţia de toare Martin, 66 baterii de cocs
tre Brazilia şi ţările lagărului subliniind că această hotărîre nu oţel pe cap de locuitor. In ţară şi 62 secţii de laminate.
socialist, Afonso Arinos a su­ trebuie interpretată ca un gest se produc 0,7 milioane tone de
bliniat că preşedintele Quadros inamical la adresa Statelor Uni­ oţel. fn ultimii 10 ani, produc­ Se prevede ca în anii urmă­
consideră necesar să contribuie te, deoarece chiar şi în această ţia de laminate a crescut de la tori, dezvoltarea metalurgiei po­
de o manieră eficace la destin- ţară anumite personalităţi im­ 1.700.000 tone Ia 4.500.000 tone. loneze să ia un mare avînt. Pla­
portante consideră că o aseme­ nul cincinal de dezvoltare a e-
•> o nea dezbatere trebuie să aibă Metalurgia poloneză s-a dez­
loc. In legătură cu aceasta, Afon­ voltat deosebit de repede în anii conomiei naţionale prevede ca
interesante constatări so Arinos a adăugat că „nimeni puterii populare. In anii post­
nu mai poate să ignoreze exis­ belici, o serie de uzine metalur­ la sfîrşitul anului 1965, produc­
ale savaniifor sovietici tenţa Chinei continentale“. gice au fost reconstruite şi mo­
dernizate, s-au construit noi fur- ţia de oţel să fie de 9,3 milioa­
cu privire
ne tone, iar producţia de lami­
la suprafaţa Lunii
nate să fie de 6,3 milioane tone.
MOSCOVA 2 5 ( A g e r p r e s ) . —
T ASS t r a n s m i t e :
D u pă cum afirm ă cunoscutul
radioastronom sovietic V sevolod
fi c o m p a r a tă cu s p u m a so lid ifi­
cată.
D in noile date experim en tale
ce le-a cu les V. T roiţki a d e s ­
p r in s c o n c lu zii c a re in firm ă u-
cialiştilor. A n aliza radiaţiei de
u nde radio a Lunii, efectu ată de
Troiţki cu aju toru l unui radio-
telescop, a arătat că suprafaţa
lu n ară p in ă la a d in cim e d e a-
proxim ativ un m etru este o m o ­
genă sub raportul proprietăţilor
fizice şi, prin u rm are, nu poate
fl a lc ă tu ită din d o u ă stra tu ri
aşa cu m se credea înainte.
S em n alele radio au vădit un
g ra d de den sitate al stratului e-
m iţător care este in com patibil
cu părerea răspîn dită pe larg că
su p ra fa ţa L u n ii ar fi a co p e rită
de un strat g ro s de praf. T roiţki
afirm ă că, du pă cum rezu ltă din
cele m a i re c e n te o b s e rv a ţii în
unde radio, praful nu constituie
o parte com pon en tă a suprafeţei
lunare.
C on cluziile lui T roiţki coincid
cu rezu ltatele cercetărilor optice
efectu a te in u ltim a v re m e de
a stro n o m ii sovietici N ikolai Ba-
rabaşov şi V sevolod Şaronov.
D in aceste cercetări rezu ltă că
m ateria nu este in sta re de praf
nici m ă ca r la su prafaţa Lunii.
N o i b l o c u r i d e l o c u i n ţ e l a ¦G d a n s k — R . P . P o l o n ă
M ari d em o n straţii ţărăn eşti în Italia
ROMA 25 (Agerpres).
Ţăranii italieni cer împărţi
rea păminturilor moşierilor, re Emilia, Modena, Castello Pis- darea pămîntului intre cei care-1
ducerea impozitelor şi modifica toia au avut loc puternice de­ muncesc.
rea planului guvernului, aşa-nu monstraţii ale ţăranilor din re­
mitul „plan verde“, care preve' giunile-respective. Cei care au O delegaţie a ţăranilor, aleasă
de sprijinirea moşierilor şi a luat cuvîntul la mitinguri au a- la mitingul care a avut loc în
chiaburilor în dauna ţăranilor rătat că. aplicarea „planului ver­ oraşul Pistoia, a venit la Roma
mijlocaşi, cu pămint puţin şi a de“ ar face ca în viitorii trei ani şi a prezentat parlamentului re­
celor lipsiţi de pămint. încă 3 milioane de ţărani să fie zoluţia adoptată la acest miting
In oraşele Bologna, Reggio ruinaţi şi să completeze armata care cere modificarea radicală
şomerilor. Vorbitorii au cerut de a „planului verde“, înfăptuirea
asemenea lichidarea dijmei, pre- reformei agrare şi reducerea im­
pozitelor.
Cauza dreaptă a poporului congolez
nu poate fi înăbuşită
Dezmăţul clicilor trădătoare piedicat ca vinovaţii să iie traşi favorabili lui Lumumba execu­ civil în Congo, a tost calificafă
de trădătorul Chombe ca „o a-
din Congo ale lui Chombe, I<a- la răspundere i-a plasat fără taţi in Rasaiul de sud“. devărată declaraţie de război a
O.N.U. adresată Katangei“. De­
savubu, Mobutu, Kalonji — nu drept de apel în rindurile com­ Chiar în lipsa unor măsuri claraţie similară a făcut şi tră­
dătorul Kalonji din Kasaiul de
cunoaşte margini, datorită spri­ plicilor Ia crimele colonialişti­ concrete menite să impună pe­ sud care a încercat să justifice
cu cinism ultimele asasinate po­
jinului masiv pe care îl primesc lor. Reprezentantul S.U.A., Ste- depsirea criminalilor vinovaţi litice, afirmînd că nu numai el
comite asemenea orori în Con­
din partea stăpînilor colonialişti. venson. a vărsat lacrimi de cro­ de mîrşavele asasinate politice,
go
După asasinarea eroului naţio­ codil îri şedinţele Consiliului de condamnarea agresorilor belgi­ Opinia publică mondială cere
nal congolez Lumumba şi a to­ Securitate pentru asasinarea lui eni, îndepărtarea colonialiştilor ca asasinii şi complicii lor să
tie traşi la răspundere, ca ban­
varăşilor săi, s-a anunţat asasi­ Lumumba, dar a refuzat să vo­ şi a marionetelor lor, înlăturarea dele de mercenari ale colonia­
liştilor din Congo să fie dezar­
narea altor şase lideri politici teze în favoarea măsurilor me­ Iui Hammarskjoeld din funcţia mate, ca trupele belgiene să pă­
răsească teritoriul Congoului.
congolezi, iar la conferinţa de nite să.aducă ordinea în Con­ de secretar general al O.N.U. şi
Mişcarea de solidaritate a în­
la Accra a miniştrilor Afaceri­ go. In şedinţele Consiliului de acordarea poporului congolez a tregii lumi civilizate cu cauza
dreaptă a poporului congolez,
lor Externe ai ţărilor indepen­ Securitate s-a vădit deopotrivă dreptului de a-şi hotărî singur s-a manifestat cu o torţă de
nestăvilit în aceste zile. Asasi­
dente din Africa a fost dezvă­ ipocrizia tui Dag Hammarsk- soarta, dezbaterile din Consiliul nii lui Lumumba şi a celorlalţi
fruntaşi ai luptei pentru apăra­
luit un plan de exterminare a rea independenţei Congoului au
tost literalmente ţintuiţi la stîl-
! ihiror fruntaşilor politici care C O M E N T A R I! IU IE X T IE R N pul infamiei de opinia publică
sprijină guvernul legal al Repu­ mondială. Cauza dreaptă a po­
porului congolez, care se bucură
blicii Congo cu sediul la Stan­ ¦ joeld care, in calitate de secre­ de Securitate şi-au dovedit uti­ de sprijinul tuturor popoarelor
leyville. Folosind asasinatul ca tar general al O.N.U., a avut da­ litatea. deoarece au dat posibili­ iubitoare de pace, nu poate fi
armă a politicii, colonialiştii toria să vegheze la aplicarea tatea să se delimiteze limpede înăbuşită de uneltirile colonia­
speră să subjuge din nou po­ hotărîrilor O.N.U. Dar în loc de cine împiedică rezolvarea pro­
porul congolez. Departe însă de aceasta ei s-a transformat în blemei congoleze. liştilor şi marionetelor lor. Po­
porul congolez care şi-a cucerit
a-şi putea atinge ţinta, mîrşă- Complice al asasinilor, cărora Acum, hotărîriie Consiliului independenţa naţională cu pre­
viile colonialiştilor şi agenţilor le-a înlesnit desfăşurarea activi­ de Securitate, chiar aşa limita­ ţul unor mari sacrificii nu va
lor duc la mobilizarea patrioţi­ tăţii împotriva guvernului legal. te cum au tost adoptate, trebuie renunţa la ea. Popoarele din în­
lor congolezi in lupta pentru a- să tie aplicate. Pe bună drepta­ treaga lume, sprijinind cauza
Manevrele la care au recurs te reprezentantul U.R.S.S., V. A. poporului congolez, acţionează
lungarea colonialiştilor. Influen­ reprezentanţii puterilor occiden­ Zorin a solicitat ca secretariatul totodată pentru a împiedica ex­
ţa guvernului legal prezidat de tale in şedinţele Consiliului de O.N.U. să comunice măsurile tinderea războiului civil.
A. Gizenga care controlează ju­ Securitate nu au izbutit însă să menite să aplice hotărîrile Con­
mătate din teritoriul Congoului, înlăture cu desăvirşire condam­ siliului de Securitate.
este in permanentă creştere.
narea politicii colonialiste, de­ Eşecul suferit de colonialişti
în Consiliul de Securitate, în
Dezbaterile din Consiliul de oarece presiunea opiniei publice ciuda manevrelor la care au' re­
curs, se vădeşte în faptul că ho­
Securitate din această săptămî- mondiale nu a putut ti ignorată. tărîrile adoptate au nemulţumit
profund pe trădătorii poporului
nă au confirmat faptul că re­ Potrivit părerii corespondentului congolez care s-au pus în sol­
da colonialiştilor. Prevederea
prezentanţii puterilor occiden­ agenţiei France Presse, rezoluţia
tale in timp ce-şi exprimau cu Consiliului de Securitate care a
făţărnicie regretul pentru asa­ fost adoptată, recomandind stă­
sinarea primului ministru congo­ ruitor retragerea personalului
lez Lumumba, au refuzat de militar belgian şi străin „a cons­
fapt să admită adoptarea de finţit teza' potrivit' căreia Bel­ cuprinsă în rezoluţia adoptată
măsuri corespunzătoare pentru gia şi ¦belgienii din Congo sînt de Consiliul de Securitate de a
reglementarea actualei situaţii. răspunzători pentru situaţia cre­ crea un cordon de trupe O.N.U.
asasinatele politice, dar au îm- Lumumba şi a liderilor politici Chombe să provoace războiul Z. FLOREA