Page 94 - 1961-02
P. 94
naç 2 Dpr’ MUh 80GfAMSMn>rrf Nr. 1921
are^^geaggafEgHg^roggaga^^ 8
Uf!fell®íeea in sp rijin u l Să desfăşurăm larg în tre c e re a socialistă
cam p an iei eleetnrai© pentru produse de calitate superioara!
Sala spaţioasă a bibliotecii Din iniţiativa bibliotecarelor (Urmare Mn pag. l-a) minunate mişcări !I vor constitui, ca
I.C.S.H. constituie unul din Victoria Pirlea şi Maria Dără- întotdeauna, comuniştii, organizaţiile de
dezvoltarea produejiei agricole, vege partid I Colaborînţi strm.s cu conduce
punctele principale de atracţie muş, in afară de recenzii,' aici tale şi animale. Cei dinţii răspuns al rile întreprinderilor la elaborarea mă
pentru vizitatorii clubului ..Fi s-au organizat şi alte manifestări oamenilor muncii din agricultură tre surilor tehriico-organizatorice necesare,
limon Sîrbu" din Hunedoara. cu caracter viu, atractiv. Intre buie să couste in pregătirea exemplară acordînd o atenţie sporită îndrumării
Aici se desfăşoară o activitate acestea pot ti amintite simpozi a campaniei agricole de primăvară, e- permanente a comitetelor sindicale in
intensă, multilaterală. In’perioa oanele literare „Poezia nouă in tapă hotărîtoare pentru soarta recoltei organizarea întrecerii socialiste, spriji
da actuală, programul colectivu R.P.R.“, „Frumuseţile patriei o- din acest au. nind organizaţiile U.T.M. să dezvolte
lui bibliotecii s-a îndreptat in glindite in literatură" şi „Hune formele specifice ale tineretului — bri
special spre popularizarea rea doara, oraş al oţelului şi cons In lupta peiltru Îmbunătăţirea cali găzi de producţie şi calitate, posturi
lizărilor regimului democrat- trucţiei", recitalul de poezie pe tăţii produselor o mare răspundere re utemiste de control etc.' — organiza-
vine ministerelor, organizaţiilor eco nizaţiile de partid trebuie să se atle
popular cu ajutorul cuvintului tema alegerilor din trecut, şi azi, nomice centrale, întreprinderilor, sta mereu şi mereu în fruntea luptei pen
scris, şi paralel spre demasca concursut-ghicitoare ' „Romanul turilor populare, lucrătorilor de partid, tru produse de calitate superioară.
rea farsei alegerilor din trecut, rominesc după 23 August", pre de stat şi sindicat; ei au datoria să
în contrast cu alegerile libere de cum şi o serie de lecturi in grup, ia toate măsurile şi să sprijine în mod Popularizînd temeinic criteriile cu
azi. după-arniezi şi dimineţi literare susţinut eforturile şi iniţiativele colec prinse în Directive, făcîndu-le cunos
etc. tivelor de întreprinderi şi unităţi pro cute tuturor celor ce muncesc în di-
Dintre cele peste 40 manifest ductive din industrie şi agricultură feritele sectoare de activitate ale eco
ţări organizate la Casa alegăto La reuşita acestor manifestări pentru produse de nivel calitativ cit nomiei noastre naţionale — organiza
rului nr. 5 din Hunedoara, circa şi-au dat concursul cititori frun mai înalt. ţiile de partid trebuie să pună în per
25 au fost realizate cu concursul taşi ca Mircea Ionaşiu, Ernest manenţă în dezbaterea colectivelor pro
acestei biblioteci şi a colectivu Troia, E. Lugojan, Nic. Dora, In vederea destăşurării coordonate blemele legate de calitatea produselor,
lui artistic al clubului. Ceea ce Ştefan Doboş şi alţii. a unei activităţi largi şi multilaterale, să analizeze căile care duc la înde
pentru ridicarea continuă a calităţii plinirea exemplară a acestei sarcini,
Zilele trecwte, Pentru dezvoltarea seniorului e caracteristic la aceste acţiuni, Ca un firesc rezultat al tu produselor, ministerele, sfaturile popu să controleze felul cum sînt duse la
în cinstea alege la reuşita cărorâ şi-a dat con turor acţiunilor amintite, numai lare, întreprinderile vor trebui să în îndeplinire măsurile care se iau în
zootehnic în G.9.G. cursul un larg activ de colabo piuă la 20 februarie, s-au înscris tocmească — aşa cum se subliniază acest scop.
Arilor de la 5 ratori, este faptul că nici una la bibliotecă peste 660 de citi in Directive —- planuri amănunţite de
Luind cunoştinţă de chemarea nale a vacilor mulgătoare, vom nu seamănă cu cealaltă în ceea tori, cu aproape 200 mai mulţi lucru pe ramuri, subramun şi grupe In aceste zile cînd ţar? întreagă se
martie, Comi ce priveşte modul de organizare. decît în întreaga lună ianuarie. de producţie. In planurile de lucru ale pregăteşte pentru alegerile de la 5
telui r e g i o n a l la întrecere lansată de colecti- asigura cîte 10 tone porumb si- Chiar dacă e vorba de două re Frecvenţa zilnică s-a ridicat de întreprinderilor vor trebui să se stabi- martie, în fabrici şi uzine, pe şantierele
al femeilor, în colabo cenzii (de exemplu cea a roma la 70—80, la 120 cititori, nu lească precis sarcinile ce revin fiecărui de construcţii, în unităţile socialiste ale
rare cu Consiliul regional viştii din Cistei privind dezvol loz pe cap de vacă iurajată. In nului „Oţelul" de Constantin mărul cărţilor împrumutate de colectiv de muncă, îneît fiecărui mun agriculturii domneşte o activitate în
A.R.L.U.S., a organizat tn Guriţă şi „Nuvele“ de Al. Sa- la începutul anului şi pînă în citor, maistru, inginer, tehnician să-i sufleţită : oamenii muncii înscriu noi
sala „Filimon Sîrbu“ din tarea sectorului zootehnic şi a- plus, vom mai asigura şi alte hia), pentru a le da un caracter prezent fiind de peste 2.000 e- fie clar ce are de făcut la locul său succese în realizarea planului pe 196t
Vena, un interesant sim mai interesant, prima a fost ur xemplare. La aceasta a contribuit de muncă, să cunoască limpede care — cel de-al doilea an a! planului de
pozion literar-artistic, in nalizînd posibilităţile de care cantităţi de iuraje, astfel incit mată de un program artistic cu şi faptul că in ultimele săpta- sînt căile şi mijloacele prin care poate 6 ani.
titulat „Să ne cunoaştem subiect inspirat din viaţa nouă rnînr, biblioteca a fost înzestrată contribui la îmbunătăţirea calităţii pro
regiunea“. Cu a,cest prilej, dispunem, am hotărît să răspun- să depăşim cantitatea de 12 to- a Hunedoarei, iar a doua de o cu aproape 600 noi volume, în duselor. Măsurile tehnico-organizatorice tnfîmpinînd cu entuziasm şi mîn-
cele peste 500 ele femei, audiţie pe discuri cu imprimări valoare de circa 5.200 lei. care se iau în acest scop vor trebui să drie aniversarea a 40 de ani de glo
prezente in sală, din oraş de cîntece patriotice; cuprindă toate fazele realizării produ rioasă existenţă a partidului nostru,
şi împrejurimi, au aplau I. S. sului respectiv — de Ia concepţie şi să desfăşurăm în cinstea acestui im
dat din inimă originalul proiectare, la execuţie, finisaj şi con portant eveniment, cu un şi mai pu
program prezentat, care a dem chemării la întrecere şi ne ne furaje pe cap de vacă. -rm- trol tehnic pe toate treptele fabricaţiei, ternic avînt întrecerea pentru dobîndi-
constituit un bun prilej de pînă la ambalarea, prezentarea şi trans rea de noi victorii în lupta pentru de-
trecere în revistă prin mi angajăm să realizăm următoare- — Ţinind cont de faptul că Bogata activitate culturala portul produsului la locul de folosinţă !
jlocirea artei, a frumoase săvîrşirea construcţiei socialiste în pa
lor realizări, obţinute de le obiective: gospodăria noastră nu are cre Există toate condiţiile ca întrecerea
oamenii muncii din regiu pentru o calitate superioară a produ tria noastră scumpă, pentru înflorirea
nea Hunedoara in anii de — Prin cumpărarea a 10 vaci ate posibilităţi pentru creşterea Comisia A.R.L.U.S. de la U.M. ne, şi s-au montat 6 expoziţii în selor să devină o adevărată mişcare de
democraţie populară. Cugir duce o intensă activita sectoarele productive de la masă în ţara noastră, Sufletul acestei ei continuă, pentru făurirea unei vieţi
din fonduri proprii şi a 15 vi- păsărilor, ne propunem să creş- te culturală în cadrul con U.M. Cugir.
In clişeul: Un aspect din cursului „Cupa prieteniei“, ca mereu mai îmbelşugate şi fericite po
timpul simpozionului- ţele din credite acordate de că- tem un număr corespunzător de re a început anul trecut. Con- Ing. TEODOR .TOSAN porului m uncitor!
cursul are menirea de a sti
Bine ar fi dacă... (re stat, încărcătura de animale ovine, astfel ca la sfîrşitul anu mula activitatea ce o desfăşoa corespondent
ră comisiile A.R.L.U.S. din sec
...pe nou! autobuz ce deserveşte tra la 100 ha. teren lui să asigu ţii şi sectoare. Ca urmare, în Brigada artistică
seul DeVa-S'intandrei, I.G.O. Deva ar perioada ce s-a scurs de la ini de agitaţie a clubu
lua măsuri să se instaleze un radiator. agricol, să fie răm 50 capete ţierea concursului, s-au ţinut lui muncitoresc din
Astfel, autobuzul ar fi încălzit. In pre 44 conferinţe cu caracter poli Ghelar, în ultima
zent, şoferii folosesc pîslari, care sînt la sfîrşitul anului R ă s p u n s u l oi mulgătoare la tic, tehnic, ştiinţific şi de cul vreme, a început să
incomozi la conducere. lie tot mai îndră
1961 de 26 ca- c o l e c t i v i ş t i l o r 100 lia- teren a- tură generală, la care au par gită de localnici,
...arena de popice din incinta sta ticipat peste 5.800 muncitori, programele prezen
ţiei C.F.R. Deva ar ti pusă la dispo pete vite m a r i,, d i n V e ş n i c grico!l tate liind din ce în
tehnicienii şi ingineri. Cu viu ce mai interesante,
ziţia amatorilor acestui sport. Prin din care 14 = = = = = _ _ _______________ In scopul a- mai - atractive. La
interes au fost ascultate confe succesul acestei for.
„grija" conducerii staţiei C.F.R. căreia, vaci de lapte. tingerii obiecli- rinţele: „La ordinea zilei auto maţii artistice de
amatori, cunlrlbuŢ
se vede, nu-i place acest sport, popi- ~ Pînă( la aceeaşi dată, nu- velor propuse, vom lua măsuri’ matizarea“. ..Cetatea oţelului toţi membrii ei.
căria a fost transformată în magazie mărul viţelelor, raportat la 100 de a schimba vacile slab produc din Ural“, . Oamenii septena! u- IN CLIŞEU : U-
dc arhivă. teinistele Moraru
ha. teren va fi de 14 capete. tive cu altele productive, vom lui“, ..Cooperarea întreprinderi Irma şi Gafty Ba-
...homarii din Deva ar merge cu re lea, două dintre in.
— încărcătura de porcine la folosi pe scară largă metoda în- lor din industria constructoare terpretele talentate
gularitate pe la locuinţele cetăţenilor ale brigăzii, in tim
să-şi facă datoria. Coşurile clădirilor 100 ha. teren arabil va ajunge sămînţărilor artificiale, vom ţi- de maşini din U.R.S.S.“ şl al pul unei reprezen
la sfîrşitul anului la 50 capete taţii.
din străzile Mihail Eminescu, dr. Mihu, pentru fiecare 100 ha. teren a- ne zilnic evidenţa producţiilor de tele.
rabil. lapte, iar vacile cu cea mai mare
Banatului etc. nu sint curăţate de luni producţie le vom selecţiona pen De asemenea, au fost organi
— Pentru asigurarea unei tru prăsilă. Vom stabili un pro
de zile. producţii de 2.000 litri lapte pe gram de grajd bine, chibzuit şi zate întilniri cu tovarăşii care
cap de vacă furajată, vom lua o furajare raţională a vacilor
N. COSTIN măsuri ea anul acesta să per- au vizitat Uniunea Sovietică O
astfel de întîinire a avut loc cu
corespondent manentizăm îngrijitorii-mulgă- mulgătoare,
tov. Nicolás Băneilă, maistru Va
tori de la ferma de vaci. Intrea- Sîntem convinşi că prin rea- sectorul sculărie, care a vorbit
celor prezenţi despre Industria
ga cantitate de lapte o vom con- Uzarea obiectivelor propuse vom sovietică în plină dezvoltare.
tracta cu statul. contribui la traducerea în viaţă Tot în această perioadă s-au
afişat 35 fotomontaje în vitri-
— Pentru sporirea veniturilor a hotăririlor celui de-al III-lea
băneşti, vom vinde sfatului pe Congres al partidului, asigurind
bază de contract 25.000 kg. car- astfel oamenilor muncii de la
ne, revenind astfel cîte 7.000 kg. oraşe cantităţi sporite de pro-
carne la fiecare 100 ha. teren duse animaliere.
agricol. ADUNAREA GENERALA A CO
— In vederea hrănirii ratio- LECTIVIŞTILOR DIN LEŞN1C
Să îm bunătăţim activitatea Dar în oraşe ca Orăştie, Alba tură şi casele raionale de cultu de agitaţie trebuie să cuprindă duri, în semicerc ori în formă
Iuiia, Sebeş, nu se găsesc 6—8 ră s-au preocupat de mărirea Eaptei la ordinea zilei, culese din de mic cor, a membrilor brigă
brigăzilor, artistice de agitaţie ale tineri care să interpreteze un numărului brigăzilor artistice de oraş sau din întreg cuprinsul zii. Să se folosească în mai
program de brigadă, iar la Ro agitaţie săteşti, de îmbunătăţi raionului. Să se vorbească în- mare măsură sceneta, dialogul,
caselor raionale de cultură şia de Secaş, la Intregalde sau rea conţinutului programelor a- tr-o formă cît mai artistică des monologul, cupletul, care nu pre
la Balşa se găsesc chiar mai cestora şi, ridicarea calităţii lor pre succesele în diferite ramuri supun neapărat prezenţa în sce
La cel de-al Vl-lea concurs al tură din Sebeş a prezentat la neinteresant, problemele puse în mulţi ? ! ? artistice, dar nu au acordat su de producţie, despre realizarea nă a întregului efectiv al bri
formaţiilor artistice de amatori căminele culturale din raion cî- discuţie sînt deseori minore, nu ficientă atenţie constituirii şi planului, economii, reducerea găzii.
de la oraşe şi sate participă un teva spectacole cu textul „Co se referă la preocupările e'sen- De altfel, casele de cultură consolidării acestor formaţii la preţului fie cost, construcţia de
număr apreciabil dc brigăzi ari lectiva să-nflorească“. La fel şi ţiale ale. muncitorilor şi ţăra au dovedit că sînt în stare să centru de raion. locuinţe pentru oamenii muncii, Se recomandă ca la casele de
tistice de agitaţie, care prin re cele două brigăzi artistice de nilor muncitori. Realizarea ar mobilizeze în jurul lor mase gospodărirea avutului obştesc cultură să ia fiinţă şi brigăzi
pertoriul lor, prin interpretarea agitaţie de la Orăştie, In unele tistică a textului, montarea şi largi de oameni ai muncii. La Calitatea interpretării etc. artistice de agitaţie cu păpuşile,
artistică corespunzătoare, sîn1 cazuri brigăzile artistice de agi interpretarea lasă de dorit în Orăştie, de, pildă, există un an care să prezinte spectacole atît
mult apreciate de masele largi taţie au însoţit pe teren , colec cele mai; multe -cazuri. samblu •de cor şi operetă, for- şi valoarea conţinutului Dar brigada artistică de agi pentru copii, cît şi pentru ma
de oameni ai muncii. Brigăzi tivele de specialişti din .diferite mat din 120 de persoane. taţie a casei de cultură trebuie turi.
artistice de agitaţie cum sînt domenii care, constituiţi în.; bri Casele de cultură sînt insti programelor — probleme să prezinte spectacole şi la că
cele ale căminelor culturale din găzi ştiinţifice, s-au deplasat. ,l.a tuţii cu caracter metodic. Ele Nici aprecierea conform că minele culturale, in acest caz Documentele celui de-al III-
Răhău, Daia Rornînă, Gîrbova au sarcina de; a îndruma acti reia n-ar avea cine scrie texte importante! ea îşi va alcătui programul pe iea Congres a l , P M.R. consti
(Sebeş), Ţebea, Băiţa (Brad), îndrum are m o d i c e vitatea căminelor culturale, de a pentru brigăzile caselor de cul baza realităţilor din viaţa satu tuie peniru brigăzile artistice de
Batiz (Hunedoara), Pricaz (O- organiza cu formaţiile proprii tură nu stă în picioare. La Alba Pentru îmbunătăţirea muncii lui, va pune în discuţie proble agitaţie, ca si pentru arta şi
răştie), Răchitova (Haţeg) ş.a.. sate pentru a răspunde întrebă activităţi model. Pot constitui Iuiia, Sebeş, Haţeg există des cu brigăzile artistice de agita mele de ordin general, proprii cultura noastră în general, un
şi 'îndeplinesc cu cinste rolul rilor puse de ţăranii muncitori. însă casele de cultură din re tui oameni pricepuţi, care pot ţie de la casele raionale de- cul mai multor localităţi, care pol inepuizabil izvor de învăţămin
mportant ce le revine în viaţa giunea noastră model de acti fi atraşi la crearea textelor. tură, se impun cu necesitate ti adaptate, concretizate, cu o- te, o importantă sursă de inspi
satului în etapa actuală. Recent brigăzile de agitaţie vitate în ceea re priveşte bri măsuri concrete. Eie trebuie cazia deplasării în fiecare sat. raţie. Creatorii de texte, instruc
ale caselor de.cultură din Haţeg, găzile artistice ele agitaţie ? La Casa regională a creaţiei să-şi formeze brigăzi artistice Se recomandă ca înainte de a torii brigăzilor şi toţi activiştii
Dacă în ceea ce priveşte bri Brad şi Orăştie au prezentat această întrebare nu se poate populare a multiplicat şi difuzat de agitaţie,, care să desfăşoare prezenta programul în sat, un culturali trebuie să acorde a-
găzile artistice de agitaţie de spectacole cu program adecvat răspunde afirmativ. Multe bri în regiune mai multe texte, care o activitate permanentă. Condu membru al colectivului de crea fentin cuvenită studierii docu
la sate, situaţia s-a îmbunătăţit, campaniei electorale. Aceasta găzi artistice de agitaţie săteşti ar fi putut servi ca ghid pentru cerile caselor de cultură nu tre ţie al brigăzii să se deplaseze mentelor de partid, pentru a cu
nu acelaşi lucru se poate-spune este însă insuficient, faţă de sar au deoăşit pe cele ale caselor de colectivele de creaţie ale brigă buie să se mulţumească cu pre la faţa locului, să culeagă date noaşte clar care sînt sarcinile
despre cele ale caselor raionale cinile ce •revin caselor raionale cultură; Aceasta s-a văzut în di zilor caselor de cultură. De ase zentarea unui program la 4—5 concrete, pe care să le includă care stau în faţa întregului
de cultură; " ¦ de cultură şi fală de posibilităţi ferite ocazii. F. destul să amin menea s-au publicat materiale luni, ci să dea dovadă de ope în programul brigăzii. Se va popor în momentul actual şi să
le de care acestea dispun. tim că la faza regională a con în „îndrumătorul cultural“. în rativitate şi continuitate în vorbi astfel convingător despre lupte din răsputeri pentru tra
La faza regională a celui de-al cursului brigăzilor artistice de culegerile alcătuite de Casa- muncă. transformarea socialistă a satu ducerea lor în viaţă.
V-ieă concurs artistic, brigăzile Formaţiile caselor agitaţie.' care s-a desfăşurat la centrală a creaţiei-populare. lui, despre fruntaşii recoiielor
artistice de agitaţie ale caselor înre'nutnl lunii ianuarie la Vin- Pentru a ridica prestigiul bri bogate, despre contractări si a- Brigăzile artistice trebuie să
de-, cultură din Orăştie, Haţeg de eulfură să f i e exemplu ţul de .Tos, brigada artistică de Adevărul este că brigăzile ar găzilor şi a asigura eficienta şi chiziţii, etc. Chiar şi pe scena devină adevăraţi agitatori ai
şi -Brad s-au prezentat la un ncdtalie a Casei de cultură din tistice de agitaţie au fost soco finalitatea programelor, este ne casei de cultură. în faţa munci partidului în masele largi de oa
nivel nesatisfăcător. Atît comi pentru cele săteşti! Sebeş, care a ..'morumutat“ tex tite uneori, din păcate, de acti cesar ca în componenţa acestor torilor si a intelectualilor, se poi meni ai muncii, să lămurească
sia d’e 1concurs cît şi publicul tul celei din Răhău, a fost net vul caselor raionale de cultură colective să fie cuprinşi oameni prezenta' programe care să fie politica nartidului, să militeze
snect-ator. au rămas nemulţumiţi Chiar dacă s-au obţinut cî- denăsită de aceasta din urmă. ca un gen „minor“, bun doar talentaţi, fruntaşi în producţie, .inspirate din viaţa satului — pentru afirmarea cu putere a
teva realizări, brigăzile artisti pentru sate. muncitori şi intelectuali din în aşa cum de fapt se întîmplă în noului si combaterea" vechiului.
de programele celor 3 brigăzi. ce de agitaţie ale caselor de De ce această situaţie ? treprinderile şi instituţiile oraşu cazul pieselor de teatru.
cultură sînt încă departe de ceea Unii activişti culturali de la E bine că ia Orăştie se joa lui, cu o pregătire politică co Cel de-al Vl-lea" concurs al
Nici în cadrul întrecerii din- ce trebuie să fie. centrele de raion îşi motivează că operetă, că lă Alba Iuiia şi respunzătoare, cu o comportare Spectacolele brigăzilor artis formaţiilor artistice de amatori,
activitatea sporadică, superficia Sebeş se organizează concerte justă 'la locul de muncă şi în tice de agitaţie de la casele de care se desfăşoară în prezent
iré casele de cultură, iniţiată La casele de cultură din re lă, prin faptul că brigada ar cu arii din opere şi operete. Dar societate. In brigăzile artistice cultură -trebuie să se ridice ia concomitent cu acţiunile din
de; Casa regională a creaţiei giunea noastră formaţiile de a- tistică de agitaţie duce... lipsă nu putem- lăsa pe planul al doi de agitaţie'nu, trebuie tolerate nivelul artistic potrivit cu ce cadrul campaniei electorale, tre
populare în anii trecuţi, nu s-au cest gen activează sporadic, iar de „elemente talentate“. 'Alteori lea sau al treilea brigada artis elemente necorespunzătoare, co buie să constituie o cotitură si
afirmat brigăzi artistice de a- programele lor. atunci cînd se aceştia se plîng că nu au texte. tică, formă a agitaţiei politice daşi, cosmopoliţi, numai, pentru rinţele şi posibilităţile de care în activitatea brigăzilor artis
giiaţie puternice. E drept că în prezintă, au un conţinut sărac, de masă, care şi-a demonstrat dispun aceste unităţii tice de agitaţie ale caselor ra
această perioadă brigada artis cu tărie rolul activ în populari că au pretenţia că sînt „ar ionale 'de cultură.
tică de agitaţie a Casei de !sui* zarea hotăririlor partidului, a tişti“. F.ste necesar să se adopte şi
rea!Nărilor regimului democrat- alte forme de prezentare decît CLEMENTE CONSTANTIN
ponular. Programele brigăzii artistice aşezarea pe unul sau două rîn-
metodist principal, Casa regională
Secţiile de învătămînt şi cul
a creaţiei populare Deva