Page 95 - 1961-02
P. 95
N r. 1921 D R im tlh sn a A h îS M n U J I . nap “3"
gg^CTgMggm ^^eBSBBBgazaaBaaBMBa *aBPgMBS33KSBMBB«aai jjjjggN
Măsuri pentru creşterea Vă prezentăm: Laminate de i PBMryirrnei
lîiîU iiroM I de animale
în ma bună calitate 1 MARTIE 1961
agricole colective (Urmare din pag, l-a) DEVA: Bătrtna, pianină; Cîntecul m ării; Soldaţi fără
ALBA IULIA : Bttă ieşi din sa c; uniformă : SIMERIA : Cei pa
H p fă rîre a C om sfetujiui C e n tra i Tînărul frezor Ioan Iovan este pe subansamble, astfel încît au cut. E nevoie să lucrăm tot mai Flăcări la graniţă; ORAŞTIE: tru de pe „Moana“ ; LONEA :
unul dintre fruntaşii sectorului avut posibilitatea de a se spe corect, să folosim cît miai bine Oameni şi stinci; Prima lecţie; Cercul; SEBEŞ : Ultima zi, pri
al P a rtîd u iu i M u n cito re sc Kom în maşini unelte. Deşi lucrează a- cializa. In plus, odată cu în utilajele, să respectăm întoc BRAD : H. 8 ; HUNEDOARA ; ma z i ; TEIUŞ : Moartea in şa ;
bia de doi-trei ani, a trăit unui fiinţarea brigăzilor, s-au intro mai instrucţiunile tehnologice. lize; HAŢEG: Serioja; IHA: ZLATNA: Cerneala roşie;
şi a CQ.ns.iliui«i d e M.-niş.tr: ai R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e din cele mai importante eveni dus şi grafice de urmărire a Cîntec de leagăn; PETROŞANI: APOLDUL DE SUS : Ştrengarii.
mente din viaţa colectivului de realizărilor lor, iar sub îndru In această direcţie vom în
(Uriruut am pag. l-a) a şeptelului pe fiecare an pină aici. Este vorba de punerea în marea organizaţiei de partid, tocmi un amănunţit plan de 3’
in 19.65. fabricaţie, în cursul anului tre comitetul sindical de secţie, a măsuri. Va trebui Întărit rolul
zilnic şi sporul lunar de creşte cut, a unui nou produs: maşi organizat o însufleţită Întrecere maiştrilor şi prlm-laminatorilor O. C L
re în greutate a animalelor. Hotărirea subliniază că comi na de frezat universală. socialistă. In procesul de producţie, în
tetele regionale şi raionale de sensul dezvoltării simţului lor Produse Industriale iaSerraionata Pava
Ministerul Agriculturii, comi partid, organizaţiile de bază din Prototipul maşinii a fost adus Traducînd în viaţă noile mă de răspundere pentru calitatea
tetele executive ale sfaturilor gospodăriile colective, trebuie să de la uzina „Iosif Rangheţ“ din suri ţebnico-prganizatorlce, pro producţiei. De asemenea, orga o ocazia iilei do 1iu tii!
populare regionale şi raionale acorde cea mai mare atenţie fo Arad. Pregătirea documentaţiei ducţia a crescut de la o lună la nizaţiile de partid pe schimburi
vor îndruma consiliile de con losirii economicoase a creditelor şi a punerii in fabricaţie a în alta. In luna noiembrie, anul vor trebui să acţioneze mai mult pune la dispoziţia publicului
ducere ale gospodăriilor agricola acordate, executării la timp şi de ceput încă din luna martie. In trecut, a crescut cu de peste şi mai concret pentru ca în cum părător to t f e l u l de
colective in iolosirea judicioasă calitate corespunzătoare a con perioada mai—septembrie, s-a 3 ori fată de luna Septembrie, schimbul respectiv să se înre
a creditelor acordate pentru strucţiilor zootehnice, creşterii început şcolarizarea şi pregăti iar în ianuarie anul acesta, pla gistreze cit mal puţin rebut. M ârţlşoare
cumpărări de animale şi mate continue a efectivelor de animale rea personalului. Ea a constat nul de producţie a fost depăşit
riale de construcţii, în plasarea proprietate obştească, organiză mai mult în instructaje şl pro cu 100 la sută. E necesar să reactivăm cursu l a p r e ţ u r i convenabile.
raţională şi realizarea la timp şi rii muncii în fermele zootehnice, be practice. Ioan Iovan a trecut rile de ridicarea calificării. Va
de bună calitate a construcţiilor asigurării necesarului de furaje, şi el prin această perioadă. Maşina de frezat universală trebui să îmbunătăţim temati
zootehnice. pregătirii celor mai harnici şi produsă la. U.M. Cugir, execută ca prin mărirea ponderei teme
pricepuţi colectivişti îngrijitori Primele piese au fost produ toate operaţiunile de frezare. lor despre calitate şi să mobi
Ministerul Industriei Grele va de animale. se în condiţluni deştul de ane Ea are comenzi automate şi lizăm toţi maiştri şi prim-la-
organiza producţia de utilaje ne voioase. Lipsa de documentaţie poate lucra la încărcătura ma minatorii să participe la cursuri.
cesare zootehniei : pompe, con Comitetele, regionale şi raio completă şi lipsa de experien ximă atît pentru degrosisare cit
ducte pentru alimentarea cu apă, nale de partid, Ministerul Agrh ţă a oamenilor făceau ca lucru şi pentru finisare. La coman Directivele ne arată limpede
mori cu ciocane, tocătoare de culturii şi comitetele executive rile să meargă greoi, fiecare dă,-ea poate fi livrată împreu calea pe care trebuie să mer
nutreţ, motoare, separatoare de ale staturilor populare regiona piesă neeesitînd un timp înde nă cu un cap devizoT şl o ma gem pentru a obţine succese
lapte şi alte utilaje in cantităţile le şi raionale vor analiza perio lungat de pregătire. Montarea să rotativă. Ca aspect exterior, de seamă în munca noastră.
şi sortimentele necesara gospo dic cum se îniăptuieso prevede maşinilor se făcea şi mai lent. se aseamănă cu frezele des în- Colectivul nostru de muncă este
dăriilor agricole colective. rile prezentei hotărîri, adoptînd Despre acest lucru r,e-ar putea tîlnite în diverse uzine şi ate hotărît să nu-şi precupeţească
măsuri corespunzătoare. spune mai multe lăcătuşul mon- liere. eforturile pentru a răspunde
Ministerul Agriculturii, îm tor Nicolae Lungu. acum şef de prin fapte chemării partidului.
preună cu comitetele executive Comitetul Central al Partidu brigadă. Folosind varianta mon Acesta este stadiul actual al Vom întîmpina glorioasa ani
ale sfaturilor populare, va orga lui Muncitoresc Romîn şi Con tării integrale a maşinii, oame frezei. Proiectanţii şi construc versare — 40 de ani de la în
niza concursuri anuale în vede siliul de Miniştri al Republicii nii n-aveau posibilitatea să se torii însă, ţlntes'c mai departe. fiinţarea Partidului Comunist
rea stimulării creşterii animale Populare Romîne — se arată specializeze pentru anumite ope Actualmente ei lucrează Ia două din Romînla — cu noi succese
lor proprietate obştească a gos în încheierea hotărîrii. — îşi ex raţii, iar ciclul se prelungea capete de frezat verticale adap în muncă, concretizate în mii
podăriilor agricole colective. primă convingerea că ajutorul inutil. tabile. oare vor face ca maşina de tone laminate peste plan,
acordat gospodăriilor agricole de frezat să devină absolut uni de cea mai bună calitate.
Ministerul Agriculturii, Comi colective va fi folosit şi gospo Toate acestea, au făcut ca li versală. Anul acesta şi-au pro
tatul de Stat al Planificării şi dărit cu grijă şi pricepere pen vrarea primelor maşini de fre Gsjitatea oărhuneSu! —
staturile populare regionale vor tru creşterea continuă a efecti pus să-i mai aducă o serie de
lua măsuri ca pînă la 1 aprilie vului de animale proprietate ob zat să întrlzle pină In luna sep obiectiv tehnic de
1961, prevederile de creştere a ştească, va duce la întărirea tembrie. îmbunătăţiri, în lanţul cinema
animalelor din planul de 6 ani gospodăriilor agricole colective, primă importanţă
să fie defalcate pe regiuni. la sporirea veniturilor colecti Dar greutăţile l-:au călit atît tic şi în stilul arhitectonic. Mo
viştilor şi pe această cale la (Urmare din pag. l-a),
Comitetele executive ale sta creşterea nivelului de trai. pe muncitori cit şi pe tehni torul maşinii unelte Va fi cu
turilor populare regionale şi ra s-au revizuit egutările din silo
ionale, împreună cu consiliile de CARJ! APĂRUTE cieni. Fieicare din ei a Început prins complet în gabarit. Şpre zuri pentru micşorarea umidită
conducere ale gospodăriilor a- ţii cărbunelui şi s-a organizat în
gricole colective, vor deialca sar N. DUNĂRE: Textilele populare ro- să se gîndească la noi metode sflrsltul anului, va fi produsă aşa fel expediţia cărbunelui spă
cinile pe raioane şi gospodării lat încît acesta să stea mai mult
a-focole colective, astfel ca pînă mîneşti din Munţii Bihorului. Go- de muncă, la noi forme de or în două tipuri derivate în sco în silozuri pentru a pierde apa
la 1 august 1961 acestea să-?1’ de spălare. La preparaţia Lu-
poată întocmi planul de creştere lecţia „Studii de artă". ganizare a lucrului, iar în con pul utilizării ei la executarea peni, care furnizează cărbune
128 pag. — 15 lei. special pentru cocs, densitatea
C nâMati ai sfătuirile de producţie le pu unor anumite operaţiuni. de lucru la instalaţia de mediu
E.S.P.L.A. dens s-a redus de la 1,4 la 1,38,
neau în dezbaterea colectivului ...Cu prilejul unei vizite, la ceea ce contribuie la scăderea
F. D. P. CINTECE DE MASA procentului de cenuşă ; au fost
pentru a "deveni măsuri. Astfel, U.M. Cugir l-am văzut pe Ioan înlocuite sitele lixe plane cu site
D. G. 0HIRIAO: Gîntece populare curbe la supragranulaţia floţa-
romîneşti — cu un studiu intro s-a făcut o delimitare precisă Iovan lucrînd! la una din cele ţiei etc. Pentru respectarea do
ductiv de Vasile. Popovici. zării cărbunelui de Lupeni, Vul
a sarcinilor ce reveneau perso două raboteze din secţia maşini can, Uricani, în cărbunele spe
180 pag. r - 13 lei. cial, se iac acum verificări ora
Eid. muzicală,. nalului "de conducere şi supra unelte. După felul cum aşeza re la cîntăririle necesare.
SPORT veghere. La piese şl repere s-au piesa şl-şl pregătea maşina pen Muncind mai bine decit pînă
acum, minerii Văii Jiului au
* * * Cartea pescarului sportiv. introdus scule şi dispozitive pe tru. lucru, se vedea că stăpî- toate posibilităţile să pună la
456 pag. cu numeroase planşe în neşte pe deplin noile operaţiuni. dispoziţia economiei naţionale
alb-negru şi în cuilorl — 24 Iei. operaţiuni, fapt care a făcut ca cărbune mai mult; mai ieftin şi
Editată de Asociaţia Generală a Asemenea lui stăpînesc acum de bună calitate.
vînătorilor şi pescarilor sportivi. productivitatea muncii să creas
procesul de producţie şi rectifi
că considerabil. Timpul de pre
catorii Iosif Wfariş şi Pavel
lucrare al corpului outiei schim
Popa, strungarul Gheorghe Bu-
bătorului, s-a redus de la 52
die şi mulţi alţii. Cu asemenea
ore, Ia 16. La montaj, s-a tre
oameni, fără îndoială că ceea
cut de la montarea Integrală,
ce au conceput proiectanţii, va
la montarea pe subansamble şi
deveni realitate.
brigăzi; în cadrul fiecărei bri
GH. COMSUŢA
găzi, oamenii au fost împărţiţi
Voiei, categoria A M JkK T ! Ş © A ME R E
J i u l P e t r o ş a n i— se găsesc de vînzare la toate magazinele
MĂRIA FULEA, R a p id B u c u r e ş ti din localităţile DEVA, CUGIR Şl SIMERIA
muncitoare la fabrica „Sebe 2— 3
şul", candidată in circumscrip
ţia electorală regională nr. 40 fotbal se p r e p !» intens Intîlnirea dintre Jiul Petroşani şi •r-'r-'r-'r-'r-'r *r~*/—* r-»r r r * r-»/-»r*
Sebeş. t întreprinderea de industrie localăRapid Bucureşti, campioana ţârii, dis
putată în sala Institutului de mine, a
[durat mai mult de 2 ore. In urma unui mVAîSILE R O M T Â “
Echipele de fotbal din regiunea noas za, cu care a terminat la egalitate 3—3. (Au înscris Călin (min. 5) şi Kertiş meci de mare luptă, rapidiştii au în
tră — atît cele din categoriile supe Terenul bun, timpul frumos şi forma (min. 75) pentru Victoria Gălan şi Ma
rioare d t şi cele regionale —. iac in bună a jucătorilor, au permis dispu rin (min. 16; pentru Minerul Ghelar. vins, pe merit, cu 3—2, rămînînd pe f din Hafeg
tense pregătiri. Timpul bun din aceste tarea unui joc de bună calitate, cu faze mai departe singura echipă neînvinsă.
IP lP zile, Ie-a permis organizarea unor me rapide şi goluri frumoase. Dinamoviştii A. TU ZA produce şi desface m ă rfu ri prin unifăfile
ciuri amicale. au jucat bine, au dat dovadă că posedă Fără a scădea din meritele învingă
%1 ¦ 4iM Y si o concepţie de joc. Nu sînt însă sufi corespondent torilor, la victoria oaspeţilor a contri comerciale de sfa t si c o o p e r a tis te :
•' • ’ ¦ Y: Iată pe scurt dteva relatări de la cient pregătiţi la condiţia fizică. De buit şi jocul sub posibilităţi desfăşurat
!• X v X fo : aceste meduri. aceea s-au resimţit spre sfîrşitu! parti C.F.R. Teiuş la p rim u l de echipa Jiul care nu s-a ridicat la fi m obilă de b u că tă rie ;
'"'W | dei. Ploeştenii au dovedit orientare valoarea ei, greşind multe mingi la • m obilă pentru cam ere
l.A- Gorvinul Hunedoara — bună în joc. Au marcat Rogojan, (min. antrenament servicii şi preluări. Atacui a funcţionat
v ili U. T. A ra d 2— 1 i0— 1| 19), Schllet (min. 42), Stănilă (min. bine însă şi aici au existat deficienţe com binate;
71. din 11 metri pentru Dinamo. Ghi- Echipa ceferiştilor din Teiuş a sus ale ridicătorilor. fi d iferite tip u ri de d orm eze;
n In prima parte a jocului, ediipa din riţă (min. 78), Marin Marcel (min. ţinut primul său joc de verificare in fi divasauri*pat;
Arad a dominat mai mult. Ga urmare, S2) şi Florea (min. 89) pentru Pe aer liber, avînd ca partener juniorii. Pritnul sat este cîştigat de gazde cu
în minutul 10, înscriu prin Nacu (au trolul. Echipa, al cărui antrenor este tov. I. 15—9. In setul al doilea, după ce la
togol). Gorvinul Hunedoara, în această Chioreanu, a dat in general satisfacţie, un moment dat scorul era de 3—3, ra
primă parte, a avut o linie de mijloc M. SUSAN înscriind 9 goluri şi primind 2.
¦I nesigură. Atacanţii greşeau pasele, tri- pidiştii se distanţează şi ciştigă cu fi scaujie*fotolii tap isate;
miţînd mingea la adversar. Execuţiile corespondent Au fost folosiţi jucătorii: Scrobotă, 15—6. In setul al treilea -fiul a con • dulapuri cu trei uşi;
MĂRIŢI MOISONI, tehnice defectuoase şi imprecizia în Stan, Bogdan, Raţiu, Salcă, Grupşchi. dus la un moment dat cu 6 — 0 însă fi dulapuri b iblioteci etc*
colectivistă din Peşteana, can şut au caracterizat jocul gazdelor în Minerul Vulcan Metalul Şt. Suciu, Barbu, Tr. Suciu, Picoş, Ro rapidiştii remontează şi-şi adjudecă se
didată in circumscripţia electo prima parte a medului. mi veş. tul cu 15—10. Setul ai patrulea a tost
Sa du 4— 1 14—0J
rală regională nr. 21. In a doua parte a jocului, ca urmare V. BERŢA cel mai disputat. In cele din urmă, / »__ / »__ Î U w / U w J k J w J U u J v
şi a unor schimbări în ambele forma Gei peste 1.000 de spectatori au ur Jiul ciştigă cu 17—15. Setul al cincilea
ţii, jocul s-a îmbunătăţit. A devenit mărit un joc viu disputat în care Mi corespondent
mai dinamic şi plăcut spectatorilor. nerul Vulcan, mai ales în prima re aparţine în întregime oaspeţilor.
Jucînd mai legat, cu combinaţii fru priză, a arătat că a privit cu toată C.F.R. Simeria — M in e ru l
moase terminate cu şuturi spre poartă, seriozitatea perioada de pregătire în Deva 2-ttI f2'w-0J Ei conduc la un moment dat cu 13—4. COOPERATIVA „JIUL“ PETROŞANI
hunedorenii reuşesc să înscrie de două vederea începerii campionatului regio Jiul are o revenire dar prea tîrziu.
ori prin Vatani şi Constantinescu. nal de fotbal. Duminică la Simeria, Minerul Deva Rapid cîştigă cu 15—8.
s-a întîlnit cu echipa locală C.F.R.
Au jucat formaţiile : IJ.T.A.: Coman Au înscris pentru Minerul Vulcan Disputa a fost interesantă, iar din joc S-au evidenţiat de la Jiul Petroşani, a s ig u ră
(Faur) — Sziics, Băcuţ. Seres — Ca- Pali (min. 10 din 11 m.), Rîşniţâ s-au desprins o serie de concluzii pen Crivăţ C. Gornoviceanu şi A. Gorno-
paş, Petschowski I (Neamfu) — Tău- (min. 17), Gotroazâ (min. 15) şi Me- tru ambele echipe şi mai ales pentru
ceanu, Meţcaş, Pop, Ţîrlea, (Petschow linte (min. 44). ceferiştii simerieni, care trebuie să viceanu, iar de la oaspeţi Pave), Nico- prin sed iile sale de croitorie
ski II), Roman. CORVINUL HUNE ducă lupta pentru îmbunătăţirea ccn lau şi Drăgan.
DOARA : Niculescu — Buzeşan, Nacu, Din echipa Minerul au avut o bună diţiei fizice şi a orientării tactice.
Tătarii (Izghireanu), — Molnar, Ba- comportare Tendeanu, Cotroază, Brîn- A condus bine N. Mateescu (Bucu bărbaţi» croitorie fem ei, cts*
lint (Tătaru) — Zanca, Pap (Vatani) ză, Pali şi Goliş. Cvintetul înaintării deveriilor este m ărie com andă, clsm ărie re
Constantinescu, Tetea, (Guteanu), Aii. slab in conducerea fazelor şi imprcci- reşti). p araţii, ttaiieMgerae, eeaprază*
N. ROVENŢA în şuturi. Bine s-a comportat linia de
V. FANICA apărare, care este compactă şi se or I. TU DOR
corespondent ganizează uşor.
Dinamo Barza ^ Petrolul corespondent
Victoria Colan — Minerul Ceferiştii s-au evidenţiat în joc prin
Ploieşti 3— 3 #2—0J linia de mijloc care alimentează bine Rughî rle, rad io, boiaiigerie şi cură*
Ghelar 2— 1 !1— l j şi în permanenţă înaintarea in înain
In cadrul pregătirilor în vederea în tarea simerienilor se observă incă muit In cadrul pregătirilor, echipa de ţăto rie chim ică, foto, bijuterie,
ceperii returului, echipa de categoria Cele două echipe au făcut un joc individualism. rugbi Ştiinţa Petroşani, a întîlnit du ce a s o rn ică rie , v u lca n iz a re , to* \
A Petrolul Ploieşti, a întîlnit duminică la bun. Gazdele au avut mai mult timp minică intr-un meci amical pe Mine ^ cilă rie şi m ecan ică,
Brad echipa de categoria B, Dinamo Bar iniţiativa, mai ales in repriza a Il-a, Inlîlnirea s-a terminat cu scorul de rul Lupeni. Studenţii au desfăşurat
cînd Minerul in loc să practice un 2 — 1 (2 -0 ) pentru ceferişti. un joc bun, cu multe taze frumoase.
jcc deschis a pus accent mai mult pe
MĂRIA ARMEAN, apărare. S. MUNTEANtl l © D E S E R f lU E IR E P R O ŞA B IL Ă !Scorul întîinirii 33—0 (18-0). S-au e-
colectivistă din Miercurea, can
didată în circumscripţia electo corespondent videnţiat din echipa studenţilor Ma-
rală regională nr. 46. teeşcu, Nicblăescu, iar de la Minerul |ŞI LA T IM P a o a m e n ilo r m u n cii!
Coiculescu.
R. NiCOl \E "citai o ra ş e le P e tro ş a n i şi P e trila .j
corespondent * W VVA
