Page 10 - 1961-03

pag. L DRUMUL SOCIALISMULUI .Air. 1924

pBmZtSEFBÍBrSBtXSm&XXtt&gg:

Căminul cultural din Briznic a

găzduit întrecerea formaţiilor în­

scrise lă cel de-al VMea con­ Ora de discutare a lucrărilor
curs al artiştilor amatori, faza

intercomunală. Cu acest prilej,

scrise să fie tem einic pregătităs-au îniilnit aici 8 dintre cele

mai bune formaţii de pe raza
comunelor 11ia, Gurasada şi

Cărmăzăneşti. Timpul care a rămas pînă la ţinută la clasa V-a, material ce dă că ştiu să întocmească un

Juriul concursului a selecţio­ bilanţul trimestrului II este pen­ a tost prezentat la cercul peda­ rezumat, că au cunoscut bine
tru profesori şi elevi o perioa­ gogic al Şcolii medii „Aurel textul — cu excepţia a trei e-
nat pentru a participa la faza dă de intensă activitate. Proble­ Vlaicu“ Orăştie. levi. A vorbit apoi despre cla­
raională corul colţului roşu din ma cea mai importantă în şcoa­ ritatea rezumatelor, dînd exem­
G.A.C. „Drumul iui benin“ — lă este acum aceea a lucrărilor Cîteva cuvinte despre subiect. ple pozitive şi negative. Profe­
tlia şi cel din Bacea, brigăzile scrise. Cadrele didactice cunosc Elevii au primit la lucrare în­ sorul a subliniat de asemenea
atît importanţa cit şi cerinţele tocmirea rezumatului din frag­ folosirea corectă a cuvintelor
artistice de agitaţie ale cămine­ pe care le implică această acti­ mentul „Amintiri din copilărie“ moldoveneşti, specifice textului,
lor culturale din Tlia şi Gura­ vitate. De aceea, să trecem în de Ion Creangă. Temă â fost precum şi folosirea de expresii
sada, formaţia de dansuri din revistă unele aspecte ale mun­ bine aleasă, deoarece deprinde­ frumoase, citînd din lucră­
cii de corectare şi analiză a rea de a întocmi un rezuihat rile elevilor.
Bretea Mureşană, taraful cămi­ lucrărilor scrise. este o problemă importantă pen­
nului cultural din Boiul de Sus tru elevii acestei clase. Este bi­ Analizînd părţile negative ale
Mai întîi trebuie subliniat fap­ ne ca profesorii să ocolească lucrărilor au fost citate greşeli
şi solistele vocale Romica Cia- tul că lucrările scrise nu vor cele două extreme, şi anum e: c a : folosirea persoanei l-a în
sa şi Felicia Toma din Săcămaş. trebui privite numai ca mijloc să nu se dea subiecte care să redarea rezumatului, exprima­
de verificare a cunoştinţelor ci constituie o „surpriză“ pentru rea confuză, afirmaţii greşite,
-psar Rezultatele concursului pu­ şi ca un important instrument elevi şi să nu se dea nici exact folosirea incorectă a cuvintelor
de fixare şi adîncire a acestora, subiectele tăcute ia reca'pitula- moldoveneşti, a repetiţiilor su­
Pe dealul Calva­ teau fi şi mai bune dacă i se a- un mijloc de formare şi conso­ re, asupra cărora elevii ar pu­ părătoare, nerespectarea ordinii
corda o mai mare atenţie şi din lidare a deprinderilor de expri­ tea tace pronosticuri, deoarece fireşti a cuvintelor în propoziţie,
Pentru dezvoltarea sectorului A ria din Petroşani, mare corectă orală şi în scris. de subiectul lucrării, de precizia greşeli gramaticale, de ortogra­
în mijlocul unei pâ- partea unor directori de cămi­ De aici, necesitatea unei ore înţelegerii, depinde într-o bună fie şi de punctuaţie (folosirea
speciale pentru discutarea lu­ măsură modul creator de trata­ incorectă a punctului, a virgu­
durici de pini, în a- ne culturale, care nu s-au pre­ crărilor. Dar aceasta nu este re a lui. lei. netolosirea lor).
suficient; problema principală
zo o te h n ic în gospodăriile agricole nii regimului de­ zentat la concurs, deşi aveau este pregătirea acestei ore. Pentru reuşita acestei ore, în După ce s-au citat exemplele
bază observaţiilor şi analizei de mai sus şi s-a arătat în ce
mocrat-popular a luat liinţă un Materialul de fată pune în lucrărilor, a cauzelor greşelilor, a constat greşeala, s-au citit în
discuţie o oră de limba romînă profesorul şi-a întocmit un plan tata clasei două lucrări: una
complex universitar — Institu­ posibilităţi. Astfel, formaţia de de lecţie. Deşi conform dispozi- bună şi una slabă, apoi au fos1
ţiîloV în vigoare, cadrele didac­ împărţite lucrările pentru ca e-
colective tul de mine „Gheorghe Gheor- dansuri din Dumbrăviţa (direc­ tice cu experienţă şi vechime levii să cerceteze amănunţit co­
în învăţămînt sînt scutite de în­ recturile şi observaţiile profeso­
ghiu-Dej«. Pentru studenţi s-au toare Minorîora Stermir), avind tocmirea planurilor, cercul nos­ rului, cerînd lămuririle nece­
tru pedagogic consideră că pen­ sare.
Membrii gospodăriei noastre gricol cîte 120 oi. De la fiecare construit clădireat institutului (cu i în repertoriu jocuri locale pă- tru această oră. planul este ab­
solut necesar. Iată pe scurt ce în încheîrea lecţiei-, profesorul
colăctive au primit cu mult en­ oaie vom obţine in medie 42 li­ amfiteatre, săli die cursuri şi se- V dureneşti, nu s-a prezentat la a cuprins planul lecţiei prezen­ a tras concluzii privitoare la lu­
tate la şedinţa cercului peda­ crările elevilor şi a arătat im­
tuziasm chemarea la întrecere tri lapte şi cîte 2,2 kg. lină. minării, laboratosare, bibliotecă, \ concurs. gogic (titlul lecţiei, scopul, me­ portanta învăţării lecţiilor la
toda şi planul de desfăşurare). timp, zilnic, precum şî necesi­
lansată de colectiviştii din Cis- — Producţia de lapte-marfă cinematograf etc.), o sală de SIbVIU CERCEA tatea preocupării elevilor pentru
Profesorul face apoi preciza­ studiul cuvintelor, a îmbogăţi­
tei, pentru dezvoltarea continuă pe cap de vacă furajată va a- sporturi, un cămin şi o cantină corespondent rea că la majoritatea lucrărilor rii vocabularului. Pentru acasă,
bune s-au făcut unele greşeli elevii au primit sarcina de .a
a sectorului zootehnic în G.A.C. junge în acest an la cal puţin modernă. de ortografie, unele afirmaţii corecta lucrările şi de a reface
greşite, sau contuzii (se dau pe cele slabe, iar la proxima oră
Am analizat şi am constatat că 2.000 litri. întreaga cantitate In clişeu: noul cămin studen­ 4—5 cazuri). Se comentează şi de limba romînă să prezinte
lucrările notate ciî 4. arătîndu- caietele semnate de părinţi.
[aţă de posibilităţile existente în obţinută o vom vinde statului ţesc (stingă) şi o parte din clă­ Din activitatea formaţiilor se lipsurile finire. Tn concluzie,
profesorul subliniază importan­ Participanţii la această şe­
gospodăria noastră, avem crea­ pe bază de contract. direa institutului (dreapta). ţa şi necesitatea analizei temei­ dinţă a cercului pedagogic au
nice a lucrărilor din care ele­ apreciat necesitatea documentă­
te toat'e condiţiile să realizăm — In scopul sporirii venituri­ artistice în sprijinul alegerilor vii vor trebui să înveţe pentru rii temeinice şi pregătirii minu­
viitor. ţioase a acestor ore consacrate
şi să depăşim chiar obiectivele lor băneşti ale gospodăriei, vom analizei lucrărilor trimestriale,
Profesorul ’discută subiectul care asigură participarea acti­
stabilite in chemare. livra statului, cîte cel puţin 3 000 tezei şi modul cum se întocmeş­ vă a tuturor elevilor la aprofun­
te un rezumat. Apoi se trece la darea, sistematizarea şi repeta­
In acest scop ne luăm urmă­ kg. carne la 100 ha. teren agri­ La toate căminele cultu­ vă, precum şi cîntece populare. analiza părţilor pozitive. Cu a- rea cunoştinţelor acumulate în
cest orilei. profesorul arată că decursul unui trimestru.
toarele angajamente : col. rale şi cluburile muncito­ Formaţia de teatru a pregătit toii cei 35 elevi au dat dova­
prot. ION IL1ESCU
— Pînă la — Vom cultiva In comuna Teiuş, că şi în alte co­ reşti, artiştii amatori s-au piesa „Cei care fug după doi De l a v o r b e l a f a p f e
ardei, roşii etc. Pentru vie au
sfirşitul anului ftaspunsui colectiviştilor in acest an mune aic patriei, în anii din urmă s-ău pregătit să întîmpine cu iepuri“. Cu ocazia întîlnirii candida­ fost confecţionaţi 6.000 araci,
petrecut schimbări importante. Iată cî- cinste alegerile de deputaţi de ţilor cu alegătorii din Sălaşul iar pentru uscarea nutreţului
1961, vom reali-"' , ' porumb siloz pe teva din cele niai semnificative. la 5 martie. Ei au pregătit şi In cadrul cercului de citit din Superior, raionul Haţeg, s-au 1.500 ţăruşi. Pe cîmp s-au trans­
za o încărcătură prezentat publicului frumoase circumscripţia electorală nr. 16, făcut o serie de propuneri pen­ portat 120 tone îngrăşăminte na­
Apoldul de SllS 1(1 gg ^ ^ b0r- ® In 1954 â hiat fiinţă gospodăria programe artistice în care sini responsabilă tov. Maria Blaga, tru buna gospodărire a comu­ turale, iar utilajele şi uneltele
agricolă colectivă, la început cu 18 popularizate realizările regimu­ au fost prelucrate materiale des­ nei, printre care şi construirea agricole au fost reparate.
de cel puţin 26 chemarea celor din Cistei ceag pe 24 ha. familii şi cu o suprafaţă de 54 ha. Iii lui nostru in localităţile respec­ pre alegerile din trecut şi astăzi. unui dig.
prezent în gospodăria colectivă sînt tive. F1LARF.T CHIRUŢA
bovine din care Producţia pe care înscrise 610 familii dispunînd de o su­ SIMION OANCEA Trecînd la realizarea propu­
prafaţă de 1.011,08 ha. teren arabil, LA DINGUL MARE, raionul C ontribuţia lor
15 vaci de lapte, la fiecare 100 sintem hotăriţi să o obţinerii de corespondent

ha. teren agricol. pe fiecare hectar cultivat cu'po­

Tot pînă la aceeaşi dată, gos­ rumb siloz va fi de. 30.000 kg.

podăria noastră va deţine cîte Reălizînd o astfel de producţie, !n cadrul gospodăriei există două ter­ Orăştie, brigada artistică de a- bA ILIA, artiştii amatori ai
me anexe (ferma de vaci şi ferma de gitaţie a prezentat numai în căminului cultural au pregătit
15 capete viţele la fiecare 100 noi vom reuşi să însilozăm cîte oi), ateliere de fierărie, rotărie, tîm- prima jumătate a lunii februa­ pentru alegeri două programe
plărie. cojocărie, zidărie şi dulgherie. rie 3 spectacole cu un program de brigadă: „Bine-i în gospo­
ha. teren agricol. 12 tone de furaje pentru fiecare In afară de acestea, gospodăria şi-a ce populariza realizările din ul­ dărie“. care popularizează re­
construit două grajduri cu o capacita­ timii ani în, comună. S-au pre­ zultatele frumoase obţinute de
— In ceea ce priveşte încărcă­ vacă furajată. te de 40 şi respectiv 60 capete, o groa­ zentat apoi spectacole cu prile­ colectivişti şi ..Alegeri de azi,

tura de porcine la 100 ha. teren Ţinind seama de faptul că

agricol, aceasta se va ridica la în gospodăria noastră am luat

15 capete pentru fiecare 100 ha. încă din anii trecuţi măsuri

teren arabil (calculul făcîndu-se pentru permanentizarea ingrijito- pă siloz cu o capacitate de 30 vagoa­ jul întîlnirii dintre alegători şi alegeri de ieri“, program ce
ne, 3 remize, un saivan pentru 800 de .candidaţii F.D.P., Joan Geosan.,,, pune. în,, antiteză cele două sis-
in funcţie de efectivul mediu a- rilor-mulgători la ferma de vaci,

nual). * • noi vom continua şi pe mai de­ oi etc. Des'p're veniturile şi viaţă" do- ' ?i Gheorghe-. Andrt?.- teme electorale : cel de astăzi,

— Deşi la ora actuală gospo.- , parte cu acest fel de organizare leclivişfiior este, edificatoareo cifră:, Formaţia de-•tea-tfovra*---prezen-• orotund- democratic, şi cel din

dăria nu are încă fermă de pă­ a muncii în sectorul zootehnic. între anii !965—1960 ei şi-au construit tat în această perioadă piesa trecut, care era o farsă.

sări, pînă la sfirşitul anului, noi Experienţa anilor trecuţi ne-a •19 case. ...Tos Tudorache... sus Tudora- Formaţia de teatru a căminu­
® Deşi comuna începe să se electri- che". lui cultural a pregătit piesa :
vom cumpăra un număr cores­ dovedit că însămînţările artifi­ „Titanic vals", iar cea a gos­
fice încă din anul 1920, de curent e- VIOREL POPA podăriei agricole colective din
punzător de pui sau boboci de ciale la vaci au dat în gospo­ lectric dispuneau doar străzile prin­ localitate, niesa „Jos Tudora­
gîscă, pe eare-i vom creşte în dăria noastră bune rezultate. De cipale şi casele citorva chiaburi. corespondent che... sus Tudorache".

gospodărie, reălizînd pînă la aceea sintem hotăriţi să folosim tn anii regimului democrat-popular ÎN COMUNA GEOAGIU, ra­ In afară de spectacolele pre­
Sfirşitul anului o încărcătură de în continuare, pe scară tot mai reţeaua electrică s-a extins în toate ionul Orăştie, pentru acţiunile zentate în Ilia, în itinerariul
cartierele Teiuşuluî şi continuă să se închinate alegerilor din 5 mar­ turneului ce l-au întreprins în
cel puţin 100 păsări Ia suta db largă această metodă. extindă pe întreg teritoriul comunei. tie, brigada artistică de agita­ această perioadă, artiştii ama­
ţie a pregătit un frumos pro­ tori ai căminului cultural, au
hectare teren cultivat cu plante Sub îndrumarea organizaţiei o Pentru oamenii muncii şi fiii aces­ gram ce reliefează schimbările prevăzut si localităţile Bac.ea,
tora, în comună funcţionează o şcoală survenite în anii puterii popu­ Brîznic, Bretea Mureşană, Să­
cerealiere (griu, porumb, orz, noastre de partid, vom munci medie înfiinţată în 1954. lare în comună, iar corul are cămaş, Dobra, Zam, Brănişca
în repertoriu cîntece despre par­ şi altele.
ovăz, secară). în aşa fel incit să realizăm în­ o In prezent în comună există două tid. despre viaţa tot mai îmbel­
biblioteci : una sătească şi una ce func­ şugată din gospodăria colecti-
— Ne propunem, de aseme­ tocmai angajamentele pe care ţionează în cadrul staţiei C.F.R.
nea, ca in acest an să creşteni ni le-am luat.

in gospodărie 800 de oi (toate CONSILIUL DF. CONDUCERE AI.

cu lină semifină), revenind în G.A.C. „BRAZDA NOUA“

telul acesta la 100 ha. teren a- APOLDUL DE SUS

T U T O R II MECANIZA1 LA CASA DE CULTURA nerilor făcute, de cîteva zile, ce­ In intimpinarea alegerilor de
tăţenii din Sălaşul Superior au la 5 martie, utemiştii din Oha­
DIN ALBA IULIA. tov. Demko transportat la locul construcţiei ba, raionul Ilia, au strîns 15 kg.
Nicolae, preşedintele Tribuna­ peste 100 m.c. piatră. seminţe de salcim, pe care le-au
lului raional Alba, a conferen­ predat întreprinderii forestiere
ţiat despre caracterul democra­ ANDREI NÂSTASE

tic al legislaţiei noastre popu­ G afa pentru campania din Dobra.

Şcoala de mecanizatori a- Pentru a însuşi cit mai mult în practica ce o vor efectua in nenţa organelor de maşini. lare, despre alegerile din trecut a g ricolă de prim ăvară ION IOANA
gricoli din Alba lulia este cu­ şi astăzi. In continuare, forma­
noscută in regiunea noastră. tainele meseriei de mecaniza­ S.M.T. sau în G.A.S. din re­ După ce elevii celor două ţiile de artişti amatori din ca­ Colectiviştii din Sebeş, desfă­ 41 V l - l e a concurs
Aici, din ce in ce mai mulţi ti­ drul casei de cultură au prezen­ şoară în aceste zile, o intensă culfum l-artisfic — faza
neri îşi însuşesc meseria de tor, elevii anului III fac prac­ giune. clase trecuseră la alte maşini activitate în vederea terminării
mecanizator sau tractorist. tică la S.M.T. sau G.A.S. din Era în timpul unei pauze, tat un interesant program mtt- lucrărilor pregătitoare pentru pe î n t r e p r i n d e r i
regiune, sau muncind alături de curăţat seminţe, doi dintre 7ical-artistic. Şi-au dat con­ campania agricolă de primăvară.
Condiţii bune înconjuraţi de elevi, profeso­ cursul : corul, taraful de muzi­ Astfel, au fost terminate opera­
rii Adriana Oprea şi Călin Bo- ei. mai precis loan Dija şi Ni- că populară şi brigada artistică ţiunile de selecţionare a orzului,
pentru învăţătură de agitaţie, precum şi solişti ovăzului, cartofilor în baza ana­
de mecanizatori în atelierele ăescu, dădeau ultimele indi- colae Tipnriţă, îUtirzias'efă pu­ vocali şi recitatori. lizelor de laborator pentru în­ La casa raională de' cultură
In decursul celor trei ani de cercarea puterii de germinaţie, din Orăştie s-a desfăşurat faza
studiu, elevii primesc şcolari­ mecanice. Prin- ,, ,,, , ţin lingă selector, iscoăinău- De un frumos succes s-a bucu­ ba grădina de zarzavaturi, ră­ pe întreprinderi a celui de-al
zare gratuită şi au la dispozi­ rat programul brigăzii artistice sadniţele au fost terminate şi Vl-lea concurs al formaţiilor ar­
ţie condiţii din cele mai bune tre cei care au caţiiresponsabi.- se unul pe celălalt pentru a-şl de agitaţie „Hai la vot“, inter­ s-a însămînţat varză timpurie, tistice de amatori.
pentru, studiu şi practică. lucrat direct pretat de tineri muncitori şi in­
D„ i,n carnet,ul sIeiileor adeŞilabcalaie- da seama dacă cunosc sau nu telectuali din localitate. Cei peste 500 spectatori au
Incepînd cu anul I, se pune vizionat programele prezentate
un accent deosebit pe legarea îndeajuns maşina pe care o a- de formaţiile artiştilor amatori
învăţămlntiiluf teoretic cu ac­ de la întreprinderea forestieră,
tivitatea practică. Elevii au la pe tractor ca D P P r 'tP T C P ! I! 1 I! avneduelurei a dIeipi,lasăîn- veav în faţă. Gospodăria agricolă de stat, Fa­
îndemînă un. laborator în care „schimb“, se nu. F C ru iA I CRULU! brica chimică şi taratul Casei
se găsesc diferite piese de — Am învăţat noi. organele raionale de cultură.
tractoare secţionate, organe de
maşini agricolă; două ateliere, mără şi elevul Ui la centrul maşinilor agricole mai covî.- Da un mare succes s-a bucu­
unde elevii anului I fac pen­ rat echipa de dansuri a Fabricii
tru primă dată cunoştinţă cu Traian Crişăn. lătâ ce ne de­ de selectare din oraş, unde Plicate. aşa că nu putem, ca lă chimice şi taratul casei raiona­
trusa de scule, cu bancul.de le de cultură, care s-ău prezen­
lăcătuş, ori cu primele expli­ clară el despre practica lh urma să se facă o aplicaţie un selector să avem greşeli. tat la lin înalt hivel artistic.

caţii ale maiştrilor, fo t în ca­ campania de toam nă: practică. — Vă interesează aşa de NICOLAE TUDOR

drul şcolii funcţionează un a- — In campania de toamnă In timpul deplasării, cei doi mult maşinile agricole ? s
telier de reparaţii unde elevii
anului II şi I ii repară diferite am făcut practică la G.A.S. profesori au vorbit cu multă — Da, ne răspunse N. Ti- \

unelte şt maşini agricole. Galda de Jos şi am lucrat ca pasiune despre munca elevi­ purfţă. noi vom primi m nu- î

Pentru a întregi cunoştinţe­ tractorist.. Am fost tare min­ lor, despre pasiunea cu care mai calificarea cíe mecaniza- \
ăm chtă am văzut cită încre­ tinerii învaţă tainele meseriei
le elevilor din anul III, în a- dere mi. s-a acordat. Am cău­ de mecanizator. tori ci şi cafneiui de condu­
tat să. muncesc cu însufleţire,
cest an de tnvăţămînt s-au — Silii în majoritatea lor cere Trebuie să ştim să r'epn-
înfiinţat cercuri de reparaţii să asciilt de indicaţiile date fii de ţărani muncitori şi au
o mare dragoste faţă de ma­ rnm orice defecţiune si ch/ar
de brigadier. Vreau ca pe Un­ şinile agricole, care fac ca
să ne confecţionăm, piesele mai Vagon cu geam uri sparte

simple ia m.aşihAe h.nelte. în­ Vagonul de persoane clasa
Il-a cu numărul 71.718 face par­
că din anul I am. învăţat să te din garnitura trenului perso­
nal care circulă pe ruta Petro­
gă diploma de absolvent al munca în agricultură să fie lucrăm lă strung, maşină de şani—Tg. Jiu şi Petroşani—Lu-
-peni. Acest vagon nu este folo­
şcolii să obţin şi carnetul de mai uşoară. Părinţii lor sînt găurit său polizor. sit de călători pentru că de a-
proape 3 săptărnini are două
rutier. minări de ei. Agricultura noastră socialis­ geamuri sparte. Starea de func­
Şi ca Traian Crişah sînt La centrul de selectare, o ţionare a vagonului este bună,
tă. în plină dezvoltare, pri­ însă, pentru lipsa celor două
mulţi elevi în şcoală. Aproape clasă a făcut cerc lingă o vin- geamuri, călătorii supraaglome­
lutătoare, iar cealaltă, în ju­ meşte in fiecare ăn Cadre ftof. rează celelalte vagoane, in deo­

bine pregătite. Printre acestea

toţi cei din anul III au fost rul unui selector. Fiecare elev -se număra şi actualii, elevi ai

folosiţi ca tractorişti de către trecea şi descria organele şcolii .de mecanizatori agricoli

unităţile în cate au făcut prac­ principale. După răspunsurile din Alba túlla.. Cunoştinţele

tică. clare şi sigure pe care le dă­ teoretice şi practice pe care ei

deau, puteai să-ţi dai seama le primesc in şcoală, dă pre-

La o oră de activitate că sînt bine pregătiţi. Pe faţa miza că vor deveni buni me­

care au reparat pînă acum un iractlcă celor doi profesori puteai citi canizatori şi tractorişti, că vor Frezorul Oazmir Beţcaliuc lucrează în secţia mecanică a sebi, în trenul de Petroşani—Lu-
plug, un ăezfnifiştitor şi o se- bucuria şi mînâria — mînăria, contribui cu tot elanul şi pri­ C.S. Hunedoara. El îşi depăşeşte norma lunară în medie cu peni.
cerătoare-legătoare. In cadrul Acum. la mijloc de an şco­ că roadele muncii lor încep să ceperea lor la obţinerea de 20—22 ia sută şi dă numai piese de bună calitate.
acestui cerc se execută şi a- lar, elevii anului iii sînt in se arate tot mai mult. Penttu producţii agricole mari în Deşi această situaţie este cu­
numite machete de maşini a- toiul pregătirilor. Nu mai este elevi ca Roman Dulău, irimia G.A.S. sau G.A.C., unde vor noscută de revizia de vagoane
Vlăduţu sau Dumitru Vezuină. lucra după terminarea şcolii. din Petroşani, conducerea aces­
teia nu a luat măsuri pentru în­

gricole. mult timp pînă cină vor, pleca nu există „secrete“ in compo- S. CERBU In clişeu: Cazmir Beţcaliuc. lucrînd la o freză tip „Iosif locuirea geamurilor cu pricina.

Rjangheţ“ Arad. ION CR1ŞAN