Page 101 - 1961-03

P R O L E T A R / DIN T O A T E ŢĂRILE, U N I Ţ I - V M La M©se©va s*a steseMs şedinţa Comişelului giolilic
Miercuri 29 martie 1961
1 fişarea aniversării a 40 de ani de la înLimţafl#ea partidului
C'OC'CKXKiKXXXX^OC'C'CKX><><><><><><><>CK>0<><><><>OOOOOOOOO'i ./V0900'w 00ow 000000000000000cxxxx> 00000< xxx> < xx> 0dw ^ v
Calitatea — obiectiv principal
ai întrecerii socialiste
Exigenţi cu produsele lor
Discuţii s-au purtat în toate secţiile.
Un singur gînd îi trămînta pe mun­
citori : ce anume să facă pentru a îm­
bunătăţi calitatea produselor? Ştiau
cu toţii că unele produse de tîmplărie,
mezelărie şi panificaţie, nu corespun­
deau cerinţelor consumatorilor.
— 'Nu se lucrează încă bine Ia noi,
şi-a dat cu părerea Petre Popa, şeful
brigăzii de tineret din atelierul de
tîmplărie. Observaţi că dulapul popu­
lar cu două. uşi nu este solicitat. Eu
propun să producem mese alon!abile
care se caută. Ge ziceţi ?
— Este bună ideea, zise un alt mun­
citor. De ce să producem ceea ce nu
este căutat ?
— Pe lîngă asta, eu mai propun să
fie urmărit cu mai multă atenţie pro­
cesul tehnologic pe taze de lucrări
— intră în vorbă loan bcroban.
— Calitatea produselor depinde şi de
felul cum muncim noi — spuse Petru
Popa. Dacă interesul nostru creşte în
acest sens, calitatea va fi alta. Eu
chem la întrecere brigăzile conduse de
loan Scroban şi Karol Kadaş, pentru
titlul de cea mai bună brigadă de ca­
litate.
...Muncitorii atelierului de tîmplărie
şi din celelalte secţii ale I.I.L. „6 Au­
gust" din Petroşani au pornit hotărîţ)
să îmbunătăţească calitatea produselor.
In acest scop, s-a hotărît, printre al­
tele, terminarea reparaţiei capitale a
cuptorului F.T.L. de Ia fabrica de
pîine, dotarea atelierelor cu sculele ne­
cesare şi altele. Ţinînd cont că unele
Tînărul lăcătuş loan Savu de ..la atelierul .de presături
mecanice ai fabricii chimice din Orăştie, a cîştigat titlul de
firruunnitaaşş iInn lîno twreecwerieţ aa sou cuialti«stiăa puce profesii pe luna februa­
rlie. Eli îIşsi depăşeşte lunar norma cu 23-30 la sută, dind tot-
odată produse de cea mai bu nă
B R I G A D A DE C A L IT A T E
Printre constructorii de locu- D u p ă ce a fost luată această le, ventilaţiile şi toate cele ne­
in(e care muncesc la cvartalul hotărire, loan Fotescu, Marin cesare. Atunci cînd părăsim a-
„Poşta n o u ă “ din H u n e d o a r a Ignat, loan Ursuţ şi Mihai Bin- partamentul, m a i rămîne de lu­
cru doar pentru vopsitori...
se vorbeşte că brigada lui Mi- der, cei mai harnici din briga-
hai Flagner dă lucrări de cea dă ca şi toţi ceilalţi au pornit Brigada lui Mihai Flagner
face orice lucru cu multă aten­
ţie. Cînd toarnă planşa, lasă o
mai bună calitate. Unii dintre cu şi mai multă voinţă la trea- trecere prin planşeu pentru con­
ducte. Aceasta este acoperită
ei au numit-o chiar „brigadă bă. In afară de respectarea an- cu plasă de rabitz întinsă pe
plăci de fier. Este bine aşa, însă
de calitate“. Afltnd asemenea gajamentului de predare ei au tot aduce prejudicii calităţii,
vorbe eşti tentat să vizitezi, hotărît să dea lucrări de cali-
spre convingere, blocul nr. 130, tate.
la care lucrează. D e atunci n-a trecut prea
m a i ales cînd se introduc b u ­
Intr-adevăr, zidurile blocului mult timp. Blocurile se află in- căţile de metal in zid pentru
sint drepte şi frumoase. Intrăm tr-un stadiu avansat. Lucrările legătură, cînd se fac unele
în v o r b ă : sint de b u n ă calitate. Despre a- spărturi. D a r şi acest inconve­
— Este adevărat ce spun oa- cest lucru ne vorbeşte chiar şe- nient va fi rezolvat. Membrii
menii, tovarăşe Flagner ? ful de brigadă : brigăzii au hotărît ca nişele să
Şeful de brigadă îşi dă se.a- — C a să spun drept cel mai fie acoperite cu plăci prefabri­
cate din ipsos. Plăcile vor da
m a despre ce este vorba. E la m a r e secret in a da lucrări de posibilitatea ca finisajul să se
mijloc un anagajament limt cu calitate îl constituie calificarea facă înainte de a se executa ţ
ocazia unei şedinţe de partid oamenilor. D e aici pleacă totul, proba la conducte.
unde s-au discutat măsurile ce Şi pentru că în brigadă a v e a m Aflind toate acestea, nu poţi
trebuie luate pe întregul şantier muncitori necalificaţi, i-am re- să nu fii de acord cu ceilalţi
pentru îmbunătăţirea calităţii partizat pe lîngă cei care cu- constructori care de n u m e s c bri­
lucrărilor la blocurile de locu- n osc temeinic meseria, g a d a Iui Mihai Flagner, „bri­
inţe şi predarea lor in terme- D e cîteva luni se lucrează cu gadă de calitate“.
nele stabilite. Brigada pe care totul altfel la noi- Toate nişele
V. ALBU
o conduce avea sarcina să exe- necesare instalaţiilor au fost
cute lucrările de zidărie la blo- lăsate în ziduri odată, cu lucră- La i. M . S ă c ărîm b —
curile nr. 129 şi 130. Blocul nr. rile propriu zise. In felul aces-(
130 avea ca termen de predare ta n u se vor mai sparge zidu-\ Ceriej
sfirşitul lunii iulie. Mihai Flag- rile, n u se va mai pierde timp, In zilele acestei luni, colecti­
ner însă şi-a luat angajamentul nu vor mai rărnîne pete. Odată 1 vul întreprinderii miniere Să-
in numele întregii brigăzi, să cu finisajul se montează uşi- ( cărîm b-Certej, a pus în centrul
termine blocul înainte de 1 Mai. ţele, caloriferele, ferestrele, uşi-{ preocupărilor sale îm bu n ă tă ţi­
rea continuă a ca lităţii produc­
ţiei. Pentru aceasta, m inerii au
SU B P R O C E N T U L A U ffllS aplicat pe o scară mai larg ă
puşcarea selectivă, au ales cu
„V o m reduce la 40 la su tă declasatele faţă de procentul mai multă grijă sterilul din m i­
adm is". Acest angajam ent al Ju rnaliştilor clin cadru! secţiei nereu.
Drept urmare, com parativ cu
l-a Jurnale a C .S . Hunedoara, datorită m ăsurilor luate de rezultatele obţinute în luna tre­
{(( conducerea secţiei sub îndrum prea organizaţiei de partid, este cută, calitatea m inereului ex­
în d ep lin it şi depăşit zi de zi. N um ai în perioada 1— 22 m ar­ tras s-a îm bunătăţit cu 13 la
tie in clu siv, cantitatea de îontă declasată a Jost cu 73 la sută sută. Fruntaşe în această ac­
ţiune s-au situat brigăzile con­
$ mai m ică decît procentul adm is. duse de D u m itru Duca, A le x a n ­
Printre m ăsurile care au permis realizarea acestui suc­ dru Luca, Teodor Răhătean, Ni-
ces, am intim prăjirea corectă a sideriiei, respectarea reţetei şi colae N an şi a lţii. Aceste rea­
$ ordinei de încărcare a materia lelor în Jurnale, respectarea lizări au dat un nou imbold
m uncii m inerilor, care sînt ho-
m g raticelor de evacuare a Ju rnalelor. Nu trebuie uitată nici eon­
tărîţi să obţină în cinstea ani-
jii» tributia m inerilor şi cocsarilor care 'au asigurat în această versării partidului succese şi
(\( perioadă pe Jurnalişti cu mate rii prim e ele calitate. i mai inim oase.
produse ca cele de panificaţie, făină,
preparate de carne şi unele produse
de tîmplărie nu corespund întrutotu!
calităţii, că mai sînt încă obiecţiuni
din partea cumpărătorilor, s-au prevă­
zut unele măsuri c a : recepţia griului
sosit de la bază să fie făcută în cele
mai bune condiţii, respectarea proce­
sului tehnologic la măciniş, toate lo­
turile de făină să poarte buletinul de
analiză, redeschiderea cursurilor de ri­
dicarea calificării muncitorilor, scoa­
terea de noi sortimente şi altele.
In cadrul şedinţelor de analiză a ac­
tivităţii de pînă acum, muncitorii au
arătat cu mîndrie că de Ia începutul
anului, planul producţiei globale a fost
îndeplinit în proporţie de 110 la sută
şi că au încă mari posibilităţi pentru
lunile următoare. Ei s-au angajat să
realizeze pînă la 8 mai beneficii peste
plan in valoare de 80.000 lei, economii
la preţui de cost în valoare de 40.000
lei, iar planul producţiei globale pe
anul tOfil să fie depăşit cu 2.000.000
lei.
6a şi celelalte colective de munci­
tori din regiunea noastră, colectivul
I.I.L. „6 August" din Petroşani este
hotărît să întîmpine glorioasa aniver­
sare a partidului cu succese deosebite
în muncă, să aprovizioneze oamenii
muncii cu produse multe şi de bună
ca Etate.
I. A L B E S C D > tate, minerii din Teliuc au
—000—
Au redus rebuturile
Ş i la industria ceram ică din
Baru Mare, obiectivul principal
al întrecerii socialiste îl con­
stituie îm bunătăţirea calităţii
cărăm izilor refractare destinate
oţelăriilor. Traducînd în viaţă
planul de m ăsuri tehnico-orga-
nizatorice (merită subliniat
printre altele, faptul că toţi
muncitorii frecventează cursu­
rile de m inim tehnic), colecti­
vul de aici a reuşit să reducă
rebutul de Ia începutul lu nii şi
pînă în prezent la 1,5 la sută,
faţă de 2,2 la sută cît este ad­
m isu l.
In fruntea întrecerii pentru
calitate se situează echipele
conduse de Sabina Ardeleanu,
E lvira Vass, M aria Bolteanu
de la prese şi V a s ile Necş de
la preparare.
(
In anii de democraţie populară, la Combinatul siderurgic din 'Hunedoara au fost d a té In folosinţă, printre altele
şi 4 cuptoare Martin de mare capacitate, in cadrul secţiei O.S.M. nr. 2. In prezent, constructorii lucrează la <0e
două cuptoare.
In fotografie: Vedere generală a oţelăriei Martin nr. 2.
consultativ al farfl©fi° Tratalului de ia Varşftvia
MOSGOVA 28 (AGERPRES) TASS TRANSMITE: DINŢA COMITETULUI POLITIC CONSULTATIV AL
LA 28 MARTIE S-A DESCHIS LA MOSCOVA ŞE. ŢARILOR TRATATULUI DE LA VARŞOVIA.
Wia:-
TOATE FORJELE LA S E M Ă N A TU L
" CULTURILOR DE PRIMĂVARA
Pentru folosind cu pricepere
însăm înfăriîe timpul prielnic
din e p o c a 18-a
M em brii G .A .C . din Spini, au La data de 2 martie a.c., du­ Astfel, in jurul datei de 4 mar­
terminat semănatul culturilor din pă terminarea lucrărilor pre­ tie, pe unele parcele de Ia tru­
epoca I-a (37 ha. cu trifoi, lu- gătitoare, conducerea gospo­ pul Miercurea a început să se
cernă, ovăz, floarea-soairelui, dăriei agricole de stat din A- execute semănatul. Au fost in-
cartofi tim purii, mentă), au tran­ poldul de Sus, a repartizat o sămînţate aici 10 ha. cu ovăz
sportat la cîm p peste 1.000 tone parte din braţele de muncă şi 10 ha. cu mazăre pentru si­
gunoi de grajd şi au îm prăştiat disponibile să luoreze în pomi­ loz. După cîteva zile, s-a pu­
pe ogoare 11-000 tone superfos- cultură şi viticultură. Folosind tut lucra şl la celelalte trupuri,
fat şi 3.000 tone azotat. C o n co m i­ din plin fiecare oră din timpul
tent cu aceasta, ei au grăpat bun de lucru, muncitorii aces­ Lucrlndu-se ou intensitate, în
toate cele 103 ha. insăm înţate tei unităţi au efectuat in sec­ mai puţin d!e 10 zile, au fost
cu griu şi orz de toam nă. torul pomicol tăieri de forma­ grăpate, discuite şi insămînţa­
te 66 ha. din oare 30 cu mază­
In prezent, colectiviştii din re a coroanei şi stropiri de pri­ re pentru siloz, 28 cu ovăz şi 8
eu borceag. In acelaşi timp, au
S p in i fac pregătiri intense pen­ măvară la toţi pomii din liva­ fost pregătite şi îngrăşate te­
renurile care vor fi cultivate cu
tru începerea însăm înţărilor cu l­ da de meri şi peri, neintraţi porumb siloz (100 ha.), porumb
pentru boabe 70 ha. şi cartofi
turilor din epoca Il-a. Cele 77 încă pe rod (22 ha), au făcut (60 ha.).
ha. planificate a ti insămînţate tăiatul pentru fructificare şi Ogoarele de toamnă au fost
grăpate pe o suprafaţă de 2 21
cu porumb au fost arate în în ­ stropitul ou selinon la pomii ha. O grijă deosebită au acor­
dat încă din primele zile, in­
tregime, iar pe 30 clin ele, care din livada pe rod (125 ha.). ginerii şi tehnicienii gospodă­
riei, şi îngrijirii semănăturilor
au fost ogorite din toam nă, s-a Treptat, vremea a devenit de toamnă. Astfel, la trupurile
executat discuirea. tot mai călduroasă. Cercetând ce aparţin gosopdăriei, au fost
zilnic starea cîmpului, tovară­ grăpate plantele perene (trifoi,
Totodată s-au selecţionat se­ şii Viorel Şandru, directorul lucernă) pe 1 1 1 ha., precum şi
orzul de pe 285 ha. Pentru a
minţele şi au fost schimbate la gospodăriei şi Constantin Ola- da o producţie sporită, acesta
a fost îngrăşat ou cîte 200 kg.
Agrosem din A lb a Iulia, 450 kg. ru, inginerul şef, au îndrumat azotat de amoniu Ia hectar.
porumb, necesar însăm înţării responsabilii de trupuri, ca de Gospodăria agricolă de stat
din Apoldul de Sus are o su­
lotului d e m o n strativ şi semin- \ îndată ce terenurile pe care în prafaţă de 381 ha. viţă de vie
toamnă s-au executat arături nobilă, care necesită executa­
cer. | adinei şi care s-au zvîntat, să rea unui mere volum de lu­
crări, acum în primăvară.
A. D Ă N U Ţ j fie discuite, grăpate şi pregă-
Pentru ca fiecare lucrare să
corespondent e tite pentru a fi insămînţate. fie făcută la vreme şi în bune
condiţii agrotehnice, brigadie­
ŞTIRILE ZILEI rii viticoli împreună cu ceilajiţi
muncitori, au ieşit la lucru în
„Să realizam planul răşii Petru Nehez, Gheorghe ţ vie, ce îndată ce timpul a fost
prielnic acestor lucrări. Pînă
fiecărei /uni cu o zi Danău, mineri la Petrlla, iii- < în prezent, au fost executate
dezgropatul şi tăierea pe toată
mai devreme" coară Coriolan, inginer la > suprafaţa, iar pe 320 ha. s-a
efectuat şi arăcitul, După rit­
In scopul aprovizionării mina Lonea şi alţii. s mul în care se lucrează, în cel
ritmice a furnalelor cu mi- mult 3-4 zile, şi această lucrare
{ nereu mult şi de bună cali- R. B Ă LŞ A N \ va fi terminată.
îmbrăţişat recent iniţiativa corespondent V. PÎŢAN
{ furnaliştilor huneăorenî „Să
realizăm planul fiecărei luni In rodaj —0<5©-~
cu o zi mai devreme". Ei au
hiat măriri pentru ca fleca­ La moara „Nicolae Bălces- CoLectiviştii
re brigadă să-şi poată de­ cu“ din oraşul Alba Iulia din Chlm india
păşi zilnic sarcinile de plan. s-au terminat lucrările ăe
1 Drept urmare, ieri a fost ex- modernizare. Aici au fost Colectiviştii din Chim india,
ţ trasă cea de-a 5.000-a tonă montate utilaje noi. de mare
de minereu peste plan, ceea capacitate, fabricate In ţara raionul Ilia, au făcut din timp
< ce înseamnă că planul lumii noastră.
} martie va fi realizat cu mai pregătirile pentru- începerea lu ­
) mult de o zi înainte ăe ter- Acum, această moară a in­
? men. trat parţial în rodaj, urmtnd crărilor in cam pania agricolă
> VÎMzări de peste ca în curind să înceapă pro­ de prim ăvară. In ziua de 23
ducţia la întreaga ei capaci­
1.900.000 lei tate. m artie a.c., ei au term inat in-
La magazinul ăe mobilă A ju fo r preţios sâminţarea culturilor din epoca
/ din Petroşani, s-au făcut de
¦' la începutul anului şi pînă I-a (15 ha. cu borceag, 6 ha. cu
in prezent, vlnzărt ăe măr­ La Gelmar a avut loc o r ovăz, 3,5 ha. cu floarea-soare-
furi în valoare de peste
1.900.000 lei. S-au vîndut 103 adunare generală a colectt- > lui, 3,5 ha. cu m azăre, 1,5 ha. cu
garnituri de mobilă camere
combinate, 189 garnituri mo­ viştilor, in care a fost prelu- S orz, 1,5 ha. cu cartofi tim p u ­
bilă pentru dormitoare, 194
garnituri de bucătărie. 100 erată Hotărirea C.C. al P.M.R. <ţ rii şi 1 ha. cu mentă) şi cu g ră ­
buc. dormeze, 40 studiouri.
20 maşini de cusut şi altele. şi a Consiliului ăe Miniştri ş pat 70 ha. însăm inţate cu g riu
de toam nă.
Printre cei care şi-au\ cu privire la măsurile pen- y
cumpărat mobilă de la acest Printre cei mai activi colec­
magazin se numără şi tova­ tru creşterea numărului de /
tivişti in cam pania de insăm in-
s x., V ' / ' A ? 1v-i'v > animale in gospodăriile agri- ,
ţări sint tovarăşii Bartolón R o ­
cole colective. î)
ban, A rghir Albu si Anula Vlad.
1. M U N T E A N LI
numeroşi colectivişti care S corespondent
au luat cuvtntul şi-nu expri- <
mat mulţumirea pentru pre- <
ţiosul ajutor pe care-l pri- ‘
mese din partea partidului <
şi guvernului nostru. ţ
Din împrumuturile ce le s
vor primi, colectiviştii au lio- r
târît să cumpere anul aces- >
ta 40 junind şi alte animale. \