Page 102 - 1961-03
P. 102
eianipaaigMM3MK!gBggggggfftcc3sgg?wftMagags^ D R U M U L SOCIALISMULUI
mm
De cwin intri tn Simerîa, cantitate ăe pietriş, tar a- Mecanicii Ioan Olaru şi Ioan Ignat, de la preparaţia Lupeni, lucrează |ol oameni se opriră la mar rit numărul vacilor de lapte, terenurile rezervate pentru
dinspre Deva, pe partea cum lucrările continuă. Aici la ciururile cu rezonanţă. Prin buna îngrijire şi manipulare a agregatelor, ginea tarlalei. Gînduxile au sporit turma de oi şl au ob grădină, s-au însămînţat 1,50
dreaptă, privirea îţi este a- a muncit mult ioan Căstă- ei contribuie la depăşirea planului de producţie. ţinut an de an recolte tot mal ha. cu ceapă, 2 ha. cu cartofi
îrasă de wn şir lung de ar ian şi alţi cetăţeni. Lucrări lor au acelaşi drum, iar p ri-. bunie. La o vreme, ciţiva colec iarovizaţl şi 0,30 ha. cu ridichi
buşti aranjaţi într-o ordine importante se desfăşoară tn Ef virile lor măsoară aceeaşi în tivişti harnicii au Început să timpurii. Şl pe alte terenuri
perfectă. Arbuştii s-au „mti- străzile Gheorghe Doja, An tindere. La colţuil covorului de dea tîrcoaJe pariului. Apoi, in ale gospodăriei colective s-a
tat“ aici numai de ctteva drei Mureşan, 5 Martie şi al Şedinţă a oerouSyl literar J m Slavici'1 verdeaţă, unul se aplecă, smul cadrul unei adunări generale, muncit intens In ultimele săp
sile Este rodul unei acţiuni tele. MU de cetăţeni în frun ge cu grijă o plantă ou frunze l-au hotărît o nouă soartă. tămâni. Intre timp s-au făcut
patriotice. te cu deputaţii lor, lucrează Luni după-amiază, în sala Clubului Toţi cei prezenţi ia şedinţă s_au late, o priveşte îndelung şi Concluzia discuţiilor a fost u- arături pentru Insămînţări, s-a
cu drag pentru buna gospo muncitoresc al sindicatelor din ora angajat să participe la concursul li curmă tăcerea : n-animă. „Să dezvoltăm grădina terminat semănatul la ovă? şi
In primele sile de primă dărire a oraşului. In perioa- şul Deva, în cadrul şedinţei de lucru terar regional „Sub flamura partidu de legume, să folosim apa pî- borceag, s-au însămînţat 15
vară. locuitorii din această ăia destul de scurtă care a a cercului literar „ion Slavici“, s-au lui", la susţinerea paginilor culturale — Ce spui tovarăşe inginer, rîului la Irigaţie“. Primele în ha. cu floarea-soarelui, s-a gră-
parte a oraşului Simerîa, trecut din această primăva discutat sarcinile care revin tinerilor ale ziarului „Drumul socialismului“ culegem prima recoltă ? cercări s-au soldat cu rezul
s-au adunat la sfat şt au ră, s-au transportat aproft creatori literari în vederea întâmpi etc. Totodată, s-a hotărît ca membrii tate promiţătoare şi au făcut pat o parte din culturile de
discutat cum să facă strada pe 1.000 m..c. pietriş pe di nării celei ^le-a 40-a aniversări a cercului literar „Ion Slavici" să par Inginerul colectivei din Ra- să crească încrederea colec toamnă etc. Privirile drume
lor mai frumoasă. Oamenii verse străzi, din care, cea partidului. S-a hotărît astfel să se ticipe cu lucrări originale închinate poitui Mare cercetă şi el plan tiviştilor în succesul unei ac ţului sînt atrase însă de un
d-mi gînăit că e bine să mai mare parte a şi fost îm acorde o atenţie sporită din partea partidului, la organizarea a două e- ta cu pricina, se uită încă ţiuni folositoare. covor de verdeaţă situat în
planteze un şir de arbuşti prăştiat. De asemenea, s-au conducerii cercului pentru descoperi misiuni la staţia locală de radioficare odată la preşedinte şi zise : mijlocul grădinii de legume şi
prin faţa caselor. Şi vorbele făcut tăierile necesare la rea şi recrutarea de noi talente din şi la un simpozion literar, ţinut în Anul trecut, colectiviştii din zarzavaturi.
au început să prindă viaţă, pomii de pe marginea stră rîndul oamenilor muncii din oraş şi colaborare cu Biblioteca centrală re — S-ar putea, dar... să mai Rapoltul Mare au avut 10 ha.
la scurt timp. Cu sprijinul zilor şi s-au plantat peste împrejurimi. Poeziile, schiţele, poves gională. aşteptăm cîteva zile. Spanacul grădină de legume şi zarzava Acolo, pe o suprafaţă de un
comitetului executiv al sfa 1.600 de pomi ornamentali. tirile, reportajele etc., care se vor se dezvoltă repede. turi din care o parte Irigată, hectar, cresc firele de spanac
tului popular orăşenesc, s-au Un calcul sumar arată că scrie în această perioadă, trebuie să In partea doua a şedinţei, tov. fără investiţii prea miari. Din semănate din timp de harnicii
procurat arbuşti din parcul prin muncă patriotică s-au fie tot mai mult strîns legate de ac V. Gheorghe şi I Gorbiciuc, membri Pînă la urmă, părerile s-au valorificarea producţiei de le colectivişti.
dendrologlc, iar după aceea, realizat plnă acum peste tualitate, să fie inspirate din lupfa ai cejcului literar, au citit din crea pus în concordanţă. Prima re gume, ei a/u realizat venituri
au fost plantaţi prin contri 60.000 lei economii. E un fapt partidului, pentru socialism, pentru ţiile lor. coltă din acest an va fi culea de peste 100.000 lei. A laltăieri, preşedintele şl a-
buţia cetăţenilor. E drept că pozitiv că munca ce se des fericirea poporului să pesite cîteva zile. gronomul colectivei s-au
In frunte au fost tov. Patîţa făşoară pentru înfrumuseţa ANA ŞOIM ARU La începutul anului acesta, oprit din nou Ia tarlaula cu spa
Silvestru şi Ecateiina Todor, rea oraşului a fost comple corespondentă îrtul străbate o parte din colectiviştii au analizat rezul nac. El au stabilit că s-ar pu
dar fiecare cetăţean şi-a a- tată cu măsuri gospodăreşti satul Rapoltul Mare şi se tea culege dar e bine să se mai
dus aportul. pentru păstrarea a ceea ce j ±i îndreaptă apoi spre Mureş, tatele obţinute şl perspectivele aştepte ctteva zile. Poate la
se face şi pentru menţinerea ciespicind lunca. Multă vreme, ora aceasta o parte din spana
Acesta e numai un exem curăţeniei. In acest sens, co ALBA IUUA Ioc duminică în sala căminului oatnienli au lăsiat pîrîul să-şi de viitor. Alături de alte pro cul gospodăriei colective din
plu despre preocupările pe mitetul executiv a intervenit cultural din Zlatna, a scos în poarte apele fără să-l la în Rapoltul Mare a şi ajuns la'
care le au gospodarii oraşu ca fiecare instituţie şi între Pe scena Casei ele cultură din evidenţă faptul că şi în Valea seamă. Nu făcea nimănui rău. bleme Importante cum sînt consumatori. Tn orice caz, mem
lui Simerîa, acum, in silele prindere să păstreze cură localitate. în faţa unui public Ampodţei se desfăşoară o rod Stîmpăra doar setea animale brii acestei gospodării colecti
de primăvară. Dar aproape ţenia tn incinta şi in faţa numeros, s-au întrecut dumini nică activitate artistică. La fa lor şi ajuta femeilor să-şi spe dezvoltarea zootehniei şl spo ve vor Înscrie cu sigumnt' în
in fiecare stradă intîlneşti ei, iar munca lucrătorilor că în faza raională de concurs ză au participat formaţiile ar le rufele. In ultimii ani s-au bilanţul muncii că în ultimele
fapte care vorbesc despre care mătură străzile a fost formaţiile artistice de amatori tistice ale căminelor culturale schimbat însă rlndulelile şi în rirea producţiei de cereale, el zile ale lunii martie au cules
munca deputaţilor şi a ale mai bine organizată ca în din Straja, Şeuşa, Inuri, Vinţul din Zlatna, Meteş, Feneş, Pâ- satul Rapoltul Mare. La îndem prima recoltă din anul 1961.
gătorilor. Ele exprimă dra anii precedenţi¦ Acţiunea co de Jos, Dumitra şi formiaţiile trînjeni. S-au remarcat forma nul partidului, rînd pe rînd, au discutat mult şi despre gră E o realizare frumoasă la caro
gostea cetăţenilor ăe a-şl mună pe care o desfăşoară artistice ale uzinei metalo-chi- ţia de fluieraşi din Feneş —Ga toţi sătenii s-au uhit în marea se vor adăuga rînd pe rind ale
face oraşul lor tot mai fru cetăţenii din oraşul Simerîa, mice — Zlat na. Spectacolele laţi, brigada artistică de agita- familie a colectiviştilor. Mun dina de legume. In planul de tele şl mai importante. Colec
mos. Pe de altă parte, acţiu deputaţii lor şi comitetul e- prezentate de amatori s-au ri ţie din Meteş şi echipa de dan cesc eu drag pentru dezvolta tiviştii din "Rapoltul Mare sînt
nile patriotice slnt sprijini xecutiv al sfatului popular, dicat la an bun nivel artistic. suri populare a căminului cul rea averii obşteşti, pentru spo producţie s-a prevăzut atunci hotărîţi ca anul acesta să ob
te prin diverse măsuri ăe şi-a arătat doar primele Publicul a apreciat în mod1 spe tural din Zlatna. rirea veniturilor personale. In ţină recolte cit mai bogate, să
către comitetul executiv. In roade. Gospodarii oraşului, cial brigada artistică de agi multe rînduri, oamenii au chib să se mâreas'că suprafaţa gră facă un nou pas spre dezvol
baza unor propuneri făcute au in perspectivă şi alte taţie a uzinei din Zlatna, bri GEOAGUJ zuit pentru dezvoltarea multi tarea multilaterală a gospodă
ăe alegători, s-a întreprins planuri şt acţiuni, care au gada artistică de agitaţie din laterală a gospodăriei şi au ob dinii cu Încă 5 ha., iar din pro
o vastă acţiune pentru repa insă acelaşi scop: buna gos Vinţul de Jos, echipa de ţite- Duminică, peste 500 de spec ţinut unele succese. Ei au mă- riei lor. Pentru aceasta, ei
rarea şi modernizarea stră podărire şi înfrumuseţare a raşi de la Straja şi echipa de tatori au fost prezenţi în sala ducţia realizată să obţină anul muncesc cu însufleţire pe o-
zilor Traian şi Blscarla. Pe oraşului. dansuri populare din Şeuşa. căminului cultural din Geoa- VI-lea concurs al formaţiilor
aceste străzi, unde domneau ghi pentru a urmări formaţii artistice de amatori. Formaţii acesta, cel puţin 160.000 lei goare, la ferma zootehnică, în
gropile şi noroiul, s-a trans A. VASIL1U ZLATNA le artistice de amatori din le artistice participante la con v«nu >;ri. livadă şi în grădină. ŞI tot
portat şl împrăştiat o mare Geoagîu, Balşa, Romos, Ho- curs, au prezentat spectacole pentru dezvoltarea gospodăriei
Paza raională a celui de-al moTod şi Almaşul de Mijloc, de calitate, mult apreciate de ai era încă. mult pînă la so colective, au pregătit cu gri
Vl-lea concurs al formaţiilor venite să se întreacă in cadrul spectatori. sirea primelor zile căldu jă... prima recoltă.
artistice de amatori ce a avut fazei raionale a celui de-al
BAIESTS roase de primăvară, dar în S. G E O R G E S C U
La faza raională a celui cîte-al grădina colectivei se muncea
VT-lea concurs al formaţiilor
¦artistice de amatori oe ?¦ avut de zor. Urmiînd sfaturile ingi
loc duminică la Băieşti au ur
cat scena căminului cultural nerului agronom, sub suprave
formaţiile artistice din Băieşti,
Baru Mare, Gala-tl. Urle, Săla gherea atentă a colectivistului
şul de Sus. Pui, Rîu Bărbat şi
Fizeşti. Cei peste 350 de cetă B. Danclu, echipa de la grădi
ţeni veniţi să urmărească a-
ceastă întrecere, au aplaudat nă a pregătit 300 m.p. răsad
cu căldură brigăzile artistice de
agitaţie din Pui şi Rîu Băr niţe şi le-a însămânţat. Acum,
bat, fluieraşi! din Fizeşti, co
rul din Băieşti şi echipele de în fiecare răsadniţă, firişoa-
dansuri populare din Galaţi şi
Sălaşul de Sus. nele de varză, ardei, roşii şi
teriaîul lam inat se aşează în sti alte legume se grăbesc să-şi
ve şi în gropi balotat pe şarje
complete, ceea ce duce la m ă ri scoată capetele de sub gea
rea randam entului de lucru în
ajustai, la elim inarea ameste muri. Alături de răsadniţe, pe
cului de m aterial şi a deform ă
rii barelor la cald, m aterialul EK8K-
fiind stivuit ordonat.
© construieşte un nou local
A ctivitatea desfăşurată de co
Lu cră rile de construcţie la 10.000 lei. C u aceşti bani s-a munişti şi m ăsurile luate, au Instruirea tinerilor membri Muncesc bine şi mulţi alţi şefi
procurat ţigla necesară, care a îm bunătăţit în mod simţitor ca A .V .S .A .P . pe orice vreme, cere de centre din cadrul reg iu n ii
noua clădire a şcolii de 7 ani şi fost transportată la locul litatea lam inatelo r şi odată cu mari eforturi fizice şi de voinţă Hunedoara. To tu şi, în o rg a n iza
din com una Buruiene sînt în toi. construcţiei şi aşezată pe aco aceasta, s-au realizat şi im por din partea fiecăruia. rea şi desfăşurarea pregătirii fi
Recent, pentru urgentarea lucră periş prin muncă patriotică. tante economii la preţul de cost. zice, se constată pe alocuri şi
rilor, in sp rijin u l cetăţenilor de Dacă în luna ianuarie, rebutul Pentru a învinge greutăţile unele lip su ri. A şa de exemplu,
aici a venit şi sfatul popular al In prezent, locu itorii com unei adm is a îost depăşit cu 70 de cîm p u lu î de pregătire şi a fi în Ia centrele din oraşele D eva,
raionului Ilia, care a alocat din tone şi s-au rea liza t doar 14.600 măsură în orice condiţii să ac C ă la n şi din alte părţi, orele
fondurile bugetare suma de Buruiene pregătesc varul, uşi- lei econom ii la preţul de cost, ţioneze cu toată capacitatea lor, de p regătire fizică şi chiar pre-
[e, ferestrele şi alte m ateriale în luna februarie, rebutul a fost m embrii A .V .S .A .P . trebuie să
mai mic, iar econom iile reali fie puternici, rezistenţi, pe de nirea tinerilor în ansam blu,
necesare lu cră rilo r de finisaj. zate la preţul de cost operativ plin sănătoşi, să suporte cu uşu se desfăşoară nesatisfăcător. A -
se ridică la 120.000 lei. In luna rinţă eforturile de lungă durată. semenea lipsuri sînt cu atit mai
Pentru organizaţia de partid, constaiaţ că la caje se in trod u rea de rebut. D e asemenea, se m ărească coeficientul de martie, situaţia s-a îm bunătăţit Iată de ce şeful de centru de neînţeles cu cit la centrele
pentru toţi com uniştii de la la ceau lingouri insuficient în că l maistru! N icolae Nedelcu, a luat scoatere la oţelul necalm at de şi mai mult. Astfel, în prima A .V .S.A .P .. organizind instrui de pregătire, au fost create con
m inorul de 800 mm. al C .S . H u zite. care dădeau naştere la îm atitudine faţă de ©heorghe la 87,2 la sută, la 88,3 la sută jumătate a acestei luni, rebutul rea şi educarea tin erilo r m em bri, diţii bune pentru pregătirea ti-
nedoara, îm bunătăţirea calităţii păturiri, iar la cuptoare, nu se Ilascu, şef de echipă la lin ia de şi la oţelul calm at de la 78,1 a fost redus sub admis, econo- este dator să dea toată atenţia zică şi m ultilaterală a tinerilor.
lam inatelor constituie o preocu respectau întocmai temperaturile laminare, care lucrînd neatent la sută la 80 la sută, şi să se m isindu-se pe această cale 17,6 că lirii fizice a acestora, îmbi- Aceste lipsu ri nu sînt greu de
pare de frunte. M e ritu l co m u n iş prescrise pentru încălzirea lin- la introducerea lin g ou rilo r în realizeze 400.000 lei econom ii la tone lam inate. Colectivul aces nind cit mai strîns pregătirea înlăturat dacă va exista mai
tilor din această secţie constă g o u rilo r de diferite sorturi de calibre, a răsucit o jum ătate de preţul de cost. tei secţii, m o b iliza t de com u fizică cu celelalte categorii de multă preocupare.
în faptul că au ştiut să spo oţel, iar altele se ardeau. L a re lingou, producînd peste 1000 kg. nişti, a reuşit să producă în 2 instruire.
rească interesul şi grija oame comandarea biroului organiza rebut. M unca agitatorilor pen P la n u l de m ăsuri tehnico-or- luni şi jumătate aproape 2.500 D a to ria şefilor de centre e să
n ilo r faţă de calitatea produc ţiei de partid, şefii de echipă de tru în lătu rarea lip s u rilo r ce se ganizatorice prevede îm bunătă tone lam inate peste plan. La centrul de pregătire Cu- pretindă tuturor instructorilor
ţiei. la cuptoare au p rim it sarcina să manifestă în activitatea unor lu ţirea calib rării la caja nr. 1 pen gir, de pildă, unde este şef de ce încadrează centrul respectiv
ţină o evidenţă a lingourilor de crători, a dus la lichidarea m u l tru lam inarea oţelului rotund de Făcînd din calitatea produc centru tov- P intea loan, se ob să organizeze m inuţios orele de
M u n ca politică de masă, m u n fecte şi să sesizeze im ediat con tor neajunsuri şi la îm b u n ă tă ţi dimensiuni mari, modificarea ţiei un obiectiv de seamă al ţin rezultate bune şi chiar foarte pregătire fizică cu tinerii, să im
ca organizatorică şi agitaţia v i trolul tehnic calitativ. Aceeaşi rea simţitoare a calităţii produ calibrării la cajele finisoare m uncii de partid, com uniştii din bune la toate activităţile de pre prim e şedinţelor de desfăşurare
zuală, au fost axate pe îm bu n ă sarcin ă o au şi m anevranţii de selor. pentru aplicarea la m in ă rii la to această secţie m ilitează în mod gătire. Succesele se datoresc un caracter cit mai dinam ic şi
tăţirea continuă a calităţii pro la caja nr. 1. De asemenea, con leranţe negative a protilelor fi permanent, pentru îm bunătăţi faptului că sub îndrumarea şefu mai antrenant, folosindu-se m e
ducţiei. Aceasta a stim ulat inte trolul a fost întărit în toate fa Laminate de calitate nite, confecţionarea a două g h i rea continuă a calităţii lam ina lui de centru in structorii preg ă toda de lucru în perechi şi în
resul şi iniţiativa oamenilor zele procesului tehnologio de şi la p r e ţ de cost redus daje cu role la caja finisoare telor şi reducerea preţului de tesc intens pe tinerii membri torerit, ştafete cu întrecere, atit
pentru a da lam inate de c a li încălzire şi lam inare a lingou pentru lam inarea ţaglelor cu cost, pentru ridicarea prestigiu A .V .S .A .P . antrenîndu-i pe o ri la trecerea obstacolelor, la g im
tate. rilor. Drept urmare, situaţia a Lupta pentru calitatea pro profil pătrat, m odificarea arză lu i secţiei, asigurînd în treprin ce stare a vrem ii, dezvoltîndu-le nastică la aparate, cit şi fn de
început să se îndrepte. ducţiei este strîns legată de re toarelor la cuptoare prin în c li derilor constructoare de m aşini permanent rezistenţa şi a gilita plasarea rapidă. Toţi membrii
împotriva rebutului ducerea preţului de cost. In ur narea cu 17,5 grade a flă c ă rii şi prelucrătoare, lam inate mai tea precum şi voinţa de a face A .V .S .A .P . trebuie educaţi să-şi
şi lucrului de mîni’uiaiă In acelaşi tim p, a gita torii au ma dezbaterii Directivelor C.G . înspre vatra cuptorului, liche multe, mai bune şi mai ieftine. faţă o rică ro r încercări şi de a dezvolte necontenit condiţia fiz i
fost îndrum aţi să ia atitudine al P .M .R . cu privire la p rin ci fierea mai bună a zgurii, apă învinge orice greutăţi. In acest că, co n vin şi că aceasta te este
Creşterea procentului de re faţă de orice abatere de la pro palele criterii ale întrecerii so rarea bolţii şi m ărirea durabi Desfăşurînd o muncă politică fel, în întregul proces al pregă absolut necesară pentru obţine
but constituie un semnal pen cesul tehnologio, creînd o opi cialiste în cinstea aniversării lităţii funcţionării cuptoarelor şi o rg a n iza torică tot m ai su sţi tirii, tinerii din centrul Cugir rea de cit m ai bune rezultate.
tru o rg a n iza ţia de partid şi nie de m asă îm potriva acelora p artidu lui, pe baza p ro p uneri etc. nută, o rg a n iza ţia de partid va işi fortifică organism ul, se obiş
grupele de partid pe schim buri. care dau rebut, m uncesc de mîn- lor tăcute, o rg a n iza ţia de p a r reuşi să mobilizeze întregul co nuiesc să lucreze in condiţii O atenţie sporită trebuie acor
In asemenea cazu ri, ele stud ia tuială. A şa de pildă, ing. M ir- tid, conducerea secţiei şi co m i M ulte din aceste m ăsuri au lectiv al secţiei la o m uncă tot grele, intens şi timp îndelungat. dată antrenării şi călirii fizice
ză şi analizează cauzele care au cea H osu, constatînd că la la tetul sin d ica l, au elaborat un fost aplicate iar altele sînt în mai însufleţită şi la obţinerea m ultilaterale a tinerilor pentru
dat naştere rebuturilor şi sta m inare se introduc lin g ou ri in plan de m ăsuri tehnico-organi- curs de aplicare. Aşa de exem de noi şi im portante succese în Pregătirea fizică şi sportivă, trecerea probelor com plexului
bilesc în mod operativ m ăsuri suficient în călzite şi că la m in a zatorice care să ducă la îm bu plu, lam inarea la toleranţe ne este categoria de pregătire oare G .M .A ., organizindu-se con
le ce se im pun a fi luate pen rea merge încet la oţelul c a l nătăţirea continuă a ca lită ţii şi gative se aplică la ţaglele de îndeplinirea angajamentelor lu a formează şi căleşte din punct cursuri pentru toate disciplinele
tru îndreptarea situaţiei. Aşa, mat care se răceşte repede, a la reducerea preţului de cost al 80 mm. cu p rofil pătrat şi se de vedere fizic pe tinerii noştri, prevăzute în proba G -M .A . „C e l
de pildă, în prim a lună a anu stat im ediat de vorbă cu m un lam inatelor. Aceste m ăsuri au urmăreşte a se extinde şi la la te în întrecerea socialistă. membri ai A .V .S .A .P . mai bun din 10".
lui, datorită încălcării unor re citorii de la cuptoare şi cu cei ca scop asigu rarea în d e p lin irii minarea otelului rotund. M o difi N. BAD IU
guli ale procesului tehnologic de la lin ia de lam inare, atră- Cunoscînd toate acestea, şeful însuşirea unei înalte m ăiestrii,
de în că lzire şi lam inare, super gîndu-le atenţia asupra superfi angajamentelor luate de acest carea arzătoarelor s-a făcut la de centru din C u g ir şi din alte deprinderea temeinică a speciali
ficialităţii în muncă a unor lami- cialităţii pe care o manifestă looa-lităţi, se preocupă îndeaproa tăţii, înscrierea în barem, în v in
norişti — tehnicieni şi ingineri în muncă. P rim lam inatorul colectiv, angajamente care pre trei cuptoare şi este în curs de pe ca toate orele de pregătire gerea g reutăţilor, sînt de ne
— rebutul a început să crească Ioan Andrăşescu şi şeful de e^ fizică înscrise în p rogram să fie conceput, fără o călire fizică co
şi apoi să depăşească procentul chipă de la cuptoare, Dum itru văd ca în acest an să se dea m odificare la al 4-lea cuptor. bine organizate şi desfăşurate, respunzătoare, fără fortificarea
adm is. Orăşanu, au apreciat ca juste în ainte de a avea toc şedinţa, neîntreruptă a organism ului fie
criticile aduse şi au luat m ăsuri peste plan 12.000 tone la m i Pe m ăsură ce se vor tace o p ri şeful de centru instruieşte prac cărui m em bru A .V .S .A .P . Lată
Ce a făcut o rg a n iza ţia de p a r ca să nu se introducă la la m i tic instructorii pentru ca fiecare de ce şefii de centre, sub în dru
tid în această situaţie ? A fost nate, să se reducă o pririle pen rile pentru reparaţii planificate, grupă să ştie precis ce are de marea com itetelor de partid ale
convocată o şedinţă de birou nat lingouri insuficient în căl făcut. întreprinderilor şi comunelor
lărgită cu tovarăşii din condu tru reparaţii cu 10 la sută, să aceste m odificări se vor face şi respective au datoria să acorde
cerea secţiei, şefii de schimb, zite, evitîndu-se astfel produce Trebuie m enţionat că la obţi toată atenţia pregătirii şi că lirii
m aiştrii şi m uncitori fruntaşi, în se ridice in d icii de u tiliza re cu Ia restul de cuptoare. nerea unor succese pozitive la fizice a tuturor m embrilor
care s-au analizat cauzele creş centrul A .V .S.A .P . Cugir, o con A .V .S .A .P ., urm înd atent execu
terii rebutului. D in analiza fă 4 la sută, să se reducă rebutul Alte m ăsuri au dus la îm bu tribuţie de seamă a adus şi a- tarea tuturor exereîţiilor fizice
cută a reieşit că una din cauze duce, com itetul de partid al u- din programul stabilit, precum
se datora fap tu lui că nu se ţ i fată de adm is cu 10 la sută, să nătăţirea m uncii privind sorta zinei, care îndrumă îndeaproape şi a concursurilor şi întrecerilor
nea o evidenţă strictă a lingou- buna desfăşurare- a program ului în cadrul activităţii sportive de
r i lor defecte venite de la o ţelă- rea m aterialului lam inat. M a- cu membrii A-V.S.Á.P., contro mase.
rie. acestea introducîndu-sc la lează întreaga activitate á or
lam inare. De asemenea, s-a ganizaţiilor A .V .S.A .P . - G H EO R G H E STAN CU
